ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3123/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3123/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 5 iunie 2024
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă sub nr. x/2023 la data de 04.01.2023, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apararii Nationale:
- constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal în sensul aplicării unei cote de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor care depășesc suma lunară de 4000 RON și
- obligarea pârâtului să restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CAS începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de O.G. nr. 13/2011.
Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1 Prin sentinta civilă nr. 1294 din 7.06.2023 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași sectia I civilă - completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale și pe cale de consecință și s-a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
S-a reținut incidența dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, respectiv constatarea vătămării drepturilor reclamantului prin măsura reglementată de art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, litigiul vizând astfel materia fiscală iar nu de asigurări de sănătate.
Întrucât Ordonanța Guvernului reprezintă un act emise de o autoritate publică centrală, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența revine Curții de Apel, secția contencios administrativ și fiscal.
2.2. Prin sentinta civilă nr. 251 din 12.10.2023 Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Iași și a declinat competența de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că dosarul are ca obiect restituirea unei creanțe cu titlu de despăgubire, fiind incident criteriul valoric aplicabil prin raportare la obiectul acțiunii în despăgubiri, respectiv, dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II a din Legea nr. 554/2004.
Cum contribuția reținută pentru cele 12 luni indicate in cererea de chemare în judecată se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare aparține tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal.
3.1. Prin sentința civilă nr. 209 din data de 20 martie 2024 pronuțată de Tribunalul Iași, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
A reținut tribunalul că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă o procedură specială care completează cadrul general determinat de natura specifică a actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție, iar soluția legislativă apare ca fiind justificată și rezonabilă, întrucât, în materia contenciosului administrativ, soluția pronunțată de Curtea Constituțională, în urma efectuării unui control de constituționalitate asupra ordonanțelor Guvernului, constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii.
Astfel, având în vedere rangul central al autorității pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, s-a reținut că revine curții de apel competența de soluționare a cauzei, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.
3.1. Analizând prezentul conflict negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Iași, secția a II a Civilă - contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluționării în prezentul regulator de competență, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțe care și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse soluționării și a criteriului de determinare a competenței aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, în cauza pendinte, raportul juridic litigios nu este cel privitor la dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuție nici aspecte privind stabilirea unui astfel de drept și nici neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligații de achitare a pensiei.
Ceea ce reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată a fost acordarea diferențelor bănești reținute greșit de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală.
Observă Înalta Curte că nu sunt incidente dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, întrucât acestea nu reprezintă temeiul acțiunii, astfel cum se poate observa din parcurgerea cererii de chemare în judecată, aceste prevederi speciale reținute din oficiu de Tribunalul Iași, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal neputând fi extinse prin analogie la orice litigii introduse ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 160/2021, cu atât mai mult cu cât acțiunea reclamantului vizează un raport juridic ivit cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, subsecvent ordonanței Guvernului.
Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat anularea unor acte administrative emise în baza ordonanței de guvern sau motiv pentru care nu poate fi reținută incidența criteriului subiectiv de stabilire a competenței, reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind rangul autorității emitente a actului.
În raport, însă, de dispozițiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, coroborate cu cele ale Titlului V din Codul fiscal, conform cărora reprezintă creanță fiscală principală dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate și la rambursarea sumelor cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege, Înalta Curte consideră că, în cauza pendinte, fiind vorba de un litigiu ce privește despăgubiri sub forma restituirii unor sume plătite cu titlu de contribuție socială, este incident criteriul obiectiv/valoric de stabilire a competenței, reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Întrucât din actele dosarului nu rezultă că valoarea sumelor vizate de cererea de chemare în judecată ar depăși valoarea prag de 3.000.000 de RON stabilită de sus indicatul text normativ, instanța învestită cu regulatorul de competență reține că revine tribunalului administrativ-fiscal competența de a soluționa o cauză precum cea pendinte, în litigiul de față, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competent fiind tribunalul, secția sau completul specializat în materie de contencios administrativ.
3.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță, în favoarea Tribunalului Iași, secția a II a Civilă - contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, în favoarea Tribunalului Iași, secția a II a Civilă - contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.