ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3432/2024

Ședința publică din data de 19 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 decembrie 2022, pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat:

(i) să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal și aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000 RON;

(ii) obligarea pârâtei să-i restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabilit pentru anul 2022 și plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1976 din 12 iunie 2023, Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale a secției I civile și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța.

În motivarea acestei soluții, s-a reținut că instanța a fost sesizată cu un litigiu în materie fiscală, având ca obiect recuperarea prejudiciului cauzat de pârâtă prin reținerea la sursă a unor sume cu titlu de contribuție socială obligatorie. În consecință, prin raportare la criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și la valoarea pretențiilor, competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar nu secției civile.

2.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 5 septembrie 2023, sub nr. x/2022*.

Prin sentința civilă nr. 360 din 12 martie 2024, Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Motivând hotărârea astfel pronunțată, tribunalul a reținut că obiectul principal al litigiului îl constituie obligarea unei autorități publice centrale la încetarea reținerii lunare a CASS din pensie și la plata sumelor de bani reținute până în prezent, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004. Prin urmare, competența se stabilește în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din acest act normativ și de rangul autorității publice pârâte, în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

2.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 3 aprilie 2024.

Prin sentința civilă nr. 192 din 3 iunie 2024, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Constanța, secția I civilă și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere, în esență, că acțiunea formulată de reclamant nu se întemeiază pe prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, ci pe dispozițiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Astfel fiind, raportul de drept dedus judecății ține de domeniul pensiilor și asigurărilor sociale, sens în care, în temeiul art. 101-104 din Legea nr. 223/2015, competența de soluționare a cauzei aparține secției I Civile a Tribunalului Constanța.

Analizând conflictul negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Constanța, secția I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale, pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale prin măsurile reglementate de O.U.G. nr. 130/2021, de reținere a cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000 RON, precum și obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute din pensie, actualizate cu rata inflației, precum și la plata dobânzii legale aferente. Reclamantul a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 101 și art. 102 din Legea nr. 223/2015, art. 27 și art. 28 din O.G. nr. 137/2000, O.U.G. nr. 13/2011 privind dobanda legală, art. 192-194 din C. proc. civ., Legea nr. 76/2012, art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, prevalându-se și de decizia Curții Constituționale nr. 650/2022.

Înalta Curte constată că reclamantul a învestit instanța cu o acțiune în pretenții întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 223/2015, iar nu cu o acțiune în despăgubiri întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, aspect confirmat nu doar de motivele de fapt și de drept ale acțiunii, dar și de cadrul procesual pasiv, în care se regăsește doar casa sectorială de pensii, iar nu și Guvernul României, emitent al O.U.G. nr. 130/2021, act normativ în temeiul căruia au fost efectuate reținerile din pensia reclamantului.

Așadar, Înalta Curte constată că prezentul litigiu este unul de asigurări sociale, de competența jurisdicției sistemului pensiilor militare de stat reglementate de Legea nr. 223/2015, iar potrivit art. 101 din acest act normativ "Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale". Totodată, art. 102 din același act normativ prevede că "Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.".

Legiuitorul a înțeles să stabilească o reglementare specială referitoare la competența de soluționare a litigiilor privind pensiile, în astfel de pricini nefiind aplicabile normele de competență cuprinse în art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că nici secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța și nici secției omonime a Curții de Apel Constanța nu le revine competența soluționării acțiunii reclamantului, care, fiind circumscrisă materiei asigurărilor sociale, cade în competența de soluționare a secției sau completului specializat în litigii de asigurări sociale din cadrul tribunalului de la domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Constanța, secția I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Constanța, secția I civilă, complet specializat în materia asigurărilor sociale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.