ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4997/2023

Ședința publică din data de 1 noiembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 22.12.2022 și înregistrată pe rolul Tribunalul Giurgiu, secția civilă sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat: 1. să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal și aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000 RON; 2. Să fie obligată pârâta să-i restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabilit pentru anul 2022 și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011; 3. Să fie obligată pârâta să înceteze să rețină pe viitor contribuția CASS din drepturile de pensie cuvenite.

Prin sentința civilă nr. 292/2023 din data de 27 iunie 2023, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Giurgiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a MAI, în favoarea Curții de Apel București.

În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul a sesizat instanța cu o acțiune în despăgubiri, însoțită de excepția de neconstituționalitate, nemulțumit fiind de măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 59/2017, cererea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, obiectul cauzei se încadrează în sfera prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004, întrucât se solicită despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, neavând importanță care este obiectul ordonanței vizate, astfel că prezenta acțiune este de competența instanței de contencios administrativ.

Tribunalul a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum și faptul că în speță este vorba de un litigiu care privește o ordonanță de urgență emisă de Guvernul României, prin urmare un act emis de o autoritate centrală, astfel că acesta se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprodus anterior.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 06.07.2023.

Prin sentința civilă nr. 1355 din data de 13 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție a reținut că prin încheierea din data de 02.03.2023, pronunțată în același dosar, Tribunalul Giurgiu, completul de litigii de muncă și asigurări sociale a reținut că reclamantul solicită să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

În același timp, completul de contencios administrativ și fiscal a reținut că reclamantul a invocat dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004", astfel că tribunalul a constatat că reclamantul a formulat o acțiune în despăgubiri, însoțită de excepția de neconstituționalitate, nemulțumit fiind de măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 59/2017.

Curtea de Apel a reținut că în cauză nu sunt incidente textele de lege reținute de Tribunalul Giurgiu, întrucât petitele redate de către cel de-al doilea complet al Tribunalului Giurgiu nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată. Mai mult, actul de sesizare nu a fost întemeiat pe art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de chemare în judecată a fost formulată ulterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f)^2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a^1)], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 3-a din capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 157^3], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum și al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a din capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)^2), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157

3

și alin. (7^1)] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)^2)] și ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privința alin. (1) și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale. Astfel, dar înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Instanța a reținut dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 și împrejurarea că, în raport de acest text de lege, izvorul direct al prejudiciului este actul normativ adoptat de guvern, de vreme ce acțiunea persoanei vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale este circumscrisă mecanismului acțiunii în contencios administrativ, astfel că pârât în cauză ar fi trebuit să figureze Guvernul, ca autoritate emitentă, și persoanele care au contribuit la elaborarea sau adoptarea ordonanței, în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Reclamantul, în schimb, și-a întemeiat acțiunea pe art. 101 și 102 din Legea nr. 223/2015, înțelegând să se judece în contradictoriu cu Casa de pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, acțiunea sa urmărind în concret obligarea acestei din urmă părți la restituirea sumelor reținute.

De altfel, aceasta a fost și opțiunea ulterioară a legiuitorului care, având în vedere Decizia nr. 650/2022 a Curții Constituționale, a adoptat O.U.G. nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) din acest act normativ - " Restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se face, din oficiu, de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale și de către entitățile care plătesc venituri din pensii."

Astfel, reclamantul a arătat că, întrucât dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale este de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, fără modificare prin rețineri nelegale, corelativ obligației pârâtei de a face plata acestui drept conform art. 18 lit. e) din H.G. nr. 118/2012, rezultă că, prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită în patrimoniul său s-a înregistrat un prejudiciu urmare reținerilor nelegale efectuate în anul 2021, prejudiciu ce trebuie recuperat integral potrivit art. 1531 C. civ., care include și beneficiul de care a fost lipsit.

Pe cale de consecință, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, având în vedere faptul că pârâta a efectuat reținerile din cuantumul de pensie cuvenit, în temeiul unui act normativ care încalcă Constituția, plata pensiei lunare fiind diminuată, astfel că se impune ca pârâta să fie obligată să- i restituie sumele de bani reținute cu titlu de CASS .

Curtea reține că reclamantul a invocat prevederile art. 18 lit. e) din H.G. nr. 118/2012, potrivit cărora:

"Casele teritoriale de pensii au, în principal, următoarele atribuții: e) stabilesc cuantumul drepturilor de asigurări sociale și efectuează plata acestora, potrivit legii".

Totodată, art. 101 și 102 din Legea nr. 223/2015, invocate de către reclamant, prevăd că litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale, cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Având în vedere aceste considerente, a reținut că primul complet, care judeca materia litigii de muncă și asigurări sociale este competent.

Față de cele de mai sus, în baza textului legal sus-menționat și a dispozițiilor art. 132 alin. (2) C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru ca aceasta să hotărască asupra conflictului ivit.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Giurgiu, secția civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.

În ceea ce privește cadrul procesual se constată că, cererea de chemare în judecată vizează constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamantului A., prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal și aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000 RON; obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI la restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabilit pentru anul 2022 și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, precum și obligarea pârâtei să înceteze să rețină pe viitor contribuția CASS din drepturile de pensie cuvenite.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe se referă la stabilirea competenței materiale, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 223/2015, referitoare la jurisdicția în sistemului pensiilor militare de stat, menționează în mod expres că:

"Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale.", iar dispozițiile art. 102 din același act normativ menționează că:

"Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.".

Având în vedere că dispozițiile art. 18 lit. e) din H.G. nr. 118/2012, menționează între atribuțiile caselor teritoriale de pensii și stabilirea cuantumului drepturilor de asigurări sociale și efectuarea plății acestora, potrivit legii, precum și faptul că cererea dedusă judecății este întemeiată pe dispozițiile art. 101 și 102 din Legea nr. 223/2015, Înalta Curte constată că Tribunalul Giurgiu este competent să soluționeze cauza.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâta Casa de Pensii Sectorială a MAI în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 1 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.