ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3091/2024

Ședința publică din data de 5 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 07.06.2023 contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale - Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeș, a solicitat în principal, anularea Ordinului nr. MP. 16/09.05.2023, obligarea intimatului la plata, către contestator, a drepturilor salariale cuvenite și neacordate, aferente perioadei aprilie 2023 - până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecată, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și obligarea intimatului la reintegrarea pe postul deținut anterior, cu cheltuieli de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 580 din data de 21 februarie 2024, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâtul Ministerul Apărării Naționale -Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeș, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 57 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019, precum și dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reținând că în prezenta cauză se contestă Ordinul nr. MP 16/09.05.2023 emis de Ministerul Apărării Naționale.

2.2. Prin sentința civilă nr. 85 din data de 11 aprilie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În esență, Curtea de Apel Pitești, făcând referire la dispozițiile art. 536 și art. 382 lit. h) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ a reținut că, în urma modificărilor legislative survenite, personalului militar nu i se mai aplică prevederile privind funcționarii publici și pe cale de consecință, nici dispozițiile Legii nr. 188/1999 ce a fost abrogată înmod expres prin dispozițiile art. 597 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ.

A apreciat ca fiind relevante dispozițiile art. 35 indice 11 și art. 35 indice 12 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora acestea pot contesta la instanța de contencios administrativ competentă deciziile de sancționare disciplinară, însă acest text de lege nu poate fi extins în privința celorlalte litigii privind raportul de serviciu al militarilor, întrucât nu se mai completează cu prevederile Codului Administrativ, ca și legislație de drept comun, ci cu prevederile legislației muncii.

Reținând că ordinul contestat în prezenta cauză nu face parte din cele la care se referă art. 35 indice 11 și art. 35 indice 12 din Legea nr. 80/1995 și că răspunderea disciplinară a reclamantului, angajată în perioada anterioară trecerii în rezervă, a fost dispusă printr-un alt act, diferit de cel contestat, Curtea de Apel Pitești a apreciat că litigiul de față reprezintă un conflict individual de muncă, astfel cum este definit de prevederile art. 231 din Codul Muncii, fiind competent să soluționeze cauza tribunalul, secția specializată în materia conflictelor de muncă.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii, reținând că este vorba despre un conflict negativ de competență tipic.

Obiectul demersului judiciar inițiat de reclamantul A. vizează anularea Ordinului nr. MP 16/09.05.2023 și obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naționale- Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeș la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate aferente perioadei aprilie 2023 și până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecat, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și obligarea pârâtului la reintegrarea pe postul deținut anterior, de subofițer de administrație în cadrul compartimentului financiar contabil din cadrul Unității militare 01042 Curtea de Argeș.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență îl constituie problema instanței competente din punct de vedere material să soluționeze cauza, în raport de obiectul acțiunii, de calitatea părților și de prevederile legale incidente în materie.

Tribunalul Argeș, prima instanță sesizată, a apreciat că, în condițiile în care petitul principal al cererii constă în verificarea legalității unui act administrativ individual emis de o autoritate publică centrală, respectiv de către Ministerul Apărării Naționale, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revenind curții de apel în a cărei circumscripție se află domiciliul reclamantului.

În schimb, Curtea de Apel Argeș a apreciat că în prezenta cauză competența de soluționare a cererii reclamantului se stabilește în raport de prevederile art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora: " Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Instanțele aflate în conflict de competență au apreciat diferit asupra incidenței modificărilor legislative produse prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin raportare la obiectul acțiunii deduse judecății și la calitatea reclamantului.

Din modalitatea în care reclamantul a formulat acțiunea introductivă, rezultă că acesta a înțeles să critice, în principal, emiterea Ordinului de trecere în rezervă, acesta fiind actul administrativ ce a produs efecte în privința reclamantului, în accepțiunea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, dat fiind faptul că a condus la stingerea raportului juridic dintre părți.

Întrucât reclamantul este cadru militar, aspect necontestat de părți, Înalta Curte reține că raportului juridic dedus judecății îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Raportat la obiectul dedus judecății, respectiv anularea unui ordin de trecere în rezervă, acest act normativ nu cuprinde dispoziții speciale referitoare la instanța competentă material și teritorial să soluționeze litigiile având ca obiect raporturile de serviciu ale cadrelor militare. Singura referire în materie de competență este cuprinsă la art. 35

11

alin. (3), în sensul că legiuitorul a făcut trimitere la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii speciale în materie, să soluționeze contestația formulată împotriva deciziei emise la finalizarea procedurii de cercetare disciplinară, însă această situație nu este incidentă în cauză.

În același timp, se observă că articolul 536 din O.U.G. nr. 57/2019 prevede următoarele: "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe", iar articolul 382 din același act normativ stipulează că dispozițiile Titlului II-Statutul funcționarilor publici nu se aplică mai multor categorii de personal bugetar, la lit. h) fiind menționat personalul militar.

În raport de toate aceste prevederi legale și în condițiile în care Legea nr. 80/1995 nu cuprinde dispoziții speciale referitoare la instanța competentă material și teritorial să soluționeze litigiile având ca obiect raporturile de serviciu ale cadrelor militare, Înalta Curte reține că demersul judiciar al reclamantului se circumscrie prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială de soluționare a cauzei urmând să fie stabilită prin raportare la dispozițiile art. 10 din acest act normativ.

Verificând înscrisurile atașate la dosar, Înalta Curte observă că, din cuprinsul adresei atașate la fila x emise de M.Ap. N.-Unitatea Militară 01042 și al întâmpinării formulate de către acesta, rezultă că Ordinul MP 16/09.05.2023, contestat în prezenta cauză, a fost emis de Ministrul Apărării Naționale.

Pe cale de consecință, ținând cont de faptul că, în cauza de față, se atacă un act administrativ, iar emitentul ordinului contestat este o autoritate publică centrală, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a, în aplicarea cărora va stabili competența de soluționare a prezentei cauze, în primă instanță, în favoarea secției de contencios administrativ a curții de apel.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reține, potrivit înscrisurilor din dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești, motiv pentru care constată că această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în fond.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâtul Ministerul Apărării Naționale -Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeș, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.