ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 308/2024

Ședința publică din data de 22 ianuarie 2024

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 13.01.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2446 din data de 26.06.2020), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Națională de Pensii Publice și Casa de Pensii a Municipiului București, solicitând să se constate că prin Ordinul nr. 1069/2019 emis de Președintele Casei Naționale de Pensii Publice este privat de dreptul la bilete de tratament balnear gratuit anual pentru persoana cu handicap grav cu asistent personal și pentru însoțitor, drept prevăzut de dispozițiile art. 9 - 11 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de dispozițiile Legii nr. 221/2006. A solicitat obligarea pârâtei Casa Națională de Pensii Publice să modifice Ordinul nr. 1069 din 12.03.2019 prin înlăturarea criteriilor instituite pentru acordarea biletelor anuale pentru tratament balnear gratuit și care îl discriminează.

Prin cererea adițională din data de 17.02.2020, reclamantul a modificat cererea inițială arătând că solicită și modificarea Ordinului nr. 347 din 05.02.2020 emis de președintele Casei Naționale de Pensii Publice prin care s-au aprobat criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Casa Națională de Pensii Publice. S-a arătat că ordinele contestate încalcă dreptul la tratament balneoterapeutic recomandat de medicul specialist.

Prin sentința civilă nr. 710 din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Casa Națională de Pensii Publice și Casa de Pensii a Municipiului București ca fiind neîntemeiate; a respins cererea formulată de reclamantul A., împotriva pârâtelor Casa Națională de Pensii Publice și Casa de Pensii a Municipiului București, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, recurentul - reclamant a susținut că soluția instanței de fond este greșită, întrucât nu a cerut pentru însoțitor decât servicii de cazare și masa, așa cum este prevăzut expres în Legea nr. 448/2006.

Pentru biletele în stațiuni balneare eliberate de CNPP se decontează doar serviciile de cazare și masă, tratamentele fiind decontate de CNAS, prin biletele de trimitere la tratament eliberate de către medicul de familie sau medicul specialist.

A menționat recurentul că este imobilizat la pat, iar deplasarea se face cu ajutorul unui fotoliu rulant, numai de către însoțitor. Acest tratament îi este absolut necesar pentru menținerea actualei stări de sănătate.

Prin normele de aplicare a Legii nr. 448/2006, la art. 7 se dispune clar și fără echivoc că însoțitorul persoanei cu handicap poate fi orice persoană fără a fi condiționat în vreun fel de asigurare și asta pentru că însoțitorul trebuie doar să aibă capacitatea să asigure prestațiile necesare.

A precizat că a fost la tratament și în acest an, în același loc în care merge de 6 ani și Casa de Pensii i-a cerut o declarație pe proprie răspundere că se descurcă singur, fiind obligat să suporte cheltuieli pentru lucruri pe care legea i le acordă gratuit.

Intimata-pârâtă Casa Națională de Pensii Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În combaterea apărărilor intimatei - pârâte, recurentul - reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor invocate, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză, precum și la dispozițiile legale incidente speței, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Criticile formulate prin cererea de recurs se subsumează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Contrar susținerilor recurentului-reclamant, instanța de control judiciar constată că prima instanță a pronunțat hotărârea cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în materie, prin raportare la situația de fapt reținută, soluție pe care, la rândul său, o adoptă ca atare.

În esență, chestiunea supusă analizei și asupra căreia părțile au opinii contrare, vizează acordarea unui bilet de tratament gratuit pentru însoțitorul persoanei cu handicap (reclamantul), în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 448/2006.

Reclamantul a pretins anularea în parte a Ordinului nr. 1069 din 12.03.2019 și a Ordinului nr. 347 din 05.02.2020, ambele emise de președintele Casei Naționale de Pensii Publice, arătând că drepturile persoanei cu handicap grav sunt îngrădite, în condițiile în care nu i se asigură și însoțitorului său bilet de tratament balnear gratuit anual, în conformitate cu dispozițiile art. 9 - art. 11 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu dispozițiile Legii nr. 221/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 448/2006:

"(1) În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la: b) servicii gratuite de cazare și masă și pentru însoțitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unitățile sanitare cu paturi, sanatorii și stațiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; c) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an pe baza programului individual de reabilitare și integrare socială și a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist."

Astfel cum corect a reținut judecătorul fondului, legea face distincție între dreptul persoanei cu handicap la un bilet gratuit de tratament balnear, menționat expres la art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006, și dreptul persoanei cu handicap la servicii gratuite de cazare și masă pentru sine și pentru însoțitorul său în sanatorii și stațiuni balneare, conform art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006.

Prin ordinele a căror anulare se solicită au fost stabilite criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear în anul 2019, respectiv în anul 2020, prin sistemul pe care îl organizează și administrează, adică sistemul asigurărilor sociale de stat. La pct. B.4 din Ordinul nr. 1069 din 12.03.2019 emis de președintele Casei Naționale de Pensii Publice au fost prevăzute criteriile specifice de acordare în anul 2019 a biletelor de tratament balnear, cu titlu gratuit, pentru persoanele cu handicap în baza Legii nr. 448/2006, la pct. D.1.6 din ordin este indicată categoria persoanelor adulte ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006, iar la nota din subsol se face mențiune că persoana încadrată în grad de handicap grav care are dreptul la asistent personal poate beneficia de bilet de tratament balnear doar însoțită, iar însoțitorul trebuie să îndeplinească condițiile de la art. 122 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Prevederi similare se găsesc și în Ordinul nr. 347 din 05.02.2020 emis de președintele Casei Naționale de Pensii Publice, cu aplicabilitate în anul 2020.

Potrivit dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 "(2) Asigurații și pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, după cum urmează: a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale; b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuții bănești - asigurații sistemului public de pensii și pensionarii, alții decât cei prevăzuți la lit. a)."

Astfel, pentru a se facilita accesul la tratament gratuit unei persoane cu handicap grav, prin criteriile de acordare s-a dat posibilitatea ca aceasta să fie însoțită la tratament balnear de o persoană care trebuie să fie, conform legislației, asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii și care să poată beneficia de un bilet de tratament cu suportarea unei contribuții. În acest caz, contribuția individuală aferentă unui bilet de tratament este calculată la fel ca în cazul persoanei care are calitatea de pensionar al sistemului public de pensii sau de asigurat al sistemului public de pensii, ori de pensionar al sistemului public de pensii care are și calitatea de asigurat.

Recurentul - reclamant a precizat că persoana pe care a desemnat-o ca însoțitor la tratamentul balnear efectuat în anul 2019 este doamna B., persoană asigurată, ceea ce înseamnă că aceasta îndeplinea cerințele în discuție.

A mai susținut recurentul că însoțitorul la care are dreptul poate fi orice persoană, nefiind necesar să fie asigurat în sistemul public de pensii.

Într-adevăr, însoțitorul persoanei cu handicap poate fi orice persoană aleasă de aceasta, însă, din dispozițiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, citate anterior, rezultă condiția ca beneficiarul să fie asigurat în sistemul public de pensii și, de asemenea, să suporte o anumită contribuție bănească.

Or, reclamantul nu a făcut dovada că însoțitorul este asigurat în sistemul public de pensii, ci a invocat încălcarea prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, în adresa de răspuns nr. x/05.08.2019 întocmită de Casa de Pensii a Municipiului București s-a precizat că însoțitorul persoanei cu handicap trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru acordarea unui bilet de tratament balnear, ceea ce înseamnă că poate beneficia de bilet doar cu plata unei contribuții.

Așa fiind, Înalta Curte apreciază că prima instanță, în exercitarea controlului asupra actelor intimatei-pârâte ce au fost atacate în litigiul pendinte, a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale incidente, constatând legalitatea acestora și respingând acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru toate aceste motive, constatând că hotărârea recurată este apărată de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 710 din 28 aprilie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 ianuarie 2024.