ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2077/2024

Ședința publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1336/24.10.2023 a secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins cererea de continuare a activității domnului procuror A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, la încetarea mandatului de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pe o funcție de execuție la această unitate de parchet.

În considerentele hotărârii s-au reținut aspectele menționate în Nota nr. x/2023 a Direcției resurse umane și organizare - Serviciul resurse umane pentru parchete a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și dispozițiile art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și art. 4 alin. (11) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/31.08.2023 a secției pentru procurori a CSM.

S-a mai reținut că secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea de principiu nr. 136/05.03.2019, completată prin Hotărârea nr. 627/01.07.2021, potrivit căreia pentru situația în care procurorul provine de la o altă unitate de parchet decât cea la care ocupă o funcție de conducere și optează, la încetarea mandatului de conducere, să își continue activitatea, pe o funcție de execuție, la parchetul pe care l-a condus, secția pentru procurori dispune pe baza unei analize privitoare la posturile de execuție vacante, încărcătura unităților de parchet implicate, precum și ale criterii obiective, urmând să decidă continuarea activității la unitatea de parchet la care procurorul a deținut funcția de conducere ori, după caz, la unitatea de parchet de la care provine.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, unitate de parchet la care domnul procuror ocupă funcția de prim-procuror, dintre cele 11 posturi de procuror prevăzute în schemă (2 de conducere și 9 de execuție), sunt vacante 2 posturi de execuție, ambele indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură. În semestrul I al anului 2023, la această unitate de parchet s-a înregistrat un volum de activitate de 3068 lucrări/2019 dosare de soluționat pe procuror, respectiv 1673 lucrări/1101 dosare pe schemă, comparativ cu media națională de 2106 lucrări/1494 dosare pe procuror, respectiv 1414 lucrări/1003 dosare pe schemă.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, unitate de la care provine domnul procuror, dintre cele 8 posturi de procuror prevăzute în schemă (1 de conducere și 7 de execuție), sunt vacante 1 post de conducere și 4 posturi de execuție (cele 4 posturi de execuție fiind indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură). Volumul de activitate înregistrat în semestrul I al anului 2023 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți a fost de 3847 lucrări/3017 dosare de soluționat pe procuror, respectiv 1923 lucrări/1509 dosare pe schemă, comparativ cu media națională de 2106 lucrări/1494 dosare pe procuror, respectiv 1414 lucrări/1003 dosare pe schemă.

În raport cu situația posturilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, unde singurele posturi de execuție vacante sunt indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură, secția pentru procurori a dispus respingerea cererea contestatorului de continuare a activității pe o funcție de execuție în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, la încetarea mandatului de prim-procuror.

Împotriva Hotărârii secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023 a formulat contestație contestatorul A., întemeiată pe art. 29 alin. (6) și (7), raportat la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 305/2022, solicitând constatarea suspendării de drept a Hotărârii 1336/24.10.2023, iar în subsidiar, suspendarea executării Hotărârii 1336/24.10.2023, prin care s-a dispus respingerea dreptului său de opțiune prevăzut de art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, ca la încetarea mandatului de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, după data de 31.12.2023 să își continue activitatea pe o funcție de execuție în cadrul acestui Parchet.

A mai solicitat anularea Hotărârilor nr. 1336/2023, nr. 136/2019 și nr. 627/2021 ale secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și anularea, ca nelegale, a prevederilor art. 14 alin. (12) din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, adoptat prin Hotărârea secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023.

De asemenea, a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a lua act, conform art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, de opțiunea sa, în condițiile în care la această unitate de parchet un post se vacanta la data de 01.01.2024.

În motivarea contestației susține că prin hotărârea atacată, cererea sa a fost calificată ca fiind o cerere de continuare a activității pe o funcție de execuție în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, sens în care invocă dispozițiile art. 4 alin. (11) din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, adoptat prin Hotărârea secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023.

Cu privire la anularea prevederilor art. 14 alin. (12) din Regulamentul, arată că acestea instituie o decădere neprevăzută de Legea nr. 303/2022 și că nu îndeplinesc condițiile de claritate și de previzibilitate, în sensul că nu precizează dacă vizează opțiunea formulată cu depășirea termenului de 6 luni sau lipsa comunicării cererii către Direcția Resurse Umane.

Mai arată că Hotărârea nr. 136/2019 nu exista la data începerii primului său mandat, iar Hotărârea nr. 627/2021 și Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, adoptat prin Hotărârea secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023, nu existau la data începerii celui de-al doilea mandat de prim-procuror.

Susține că, deși art. 29 alin. (5) din Legea nr. 305/2022 prevede obligativitatea secției de a-i comunica Hotărârea nr. 1336/24.10.2023 prin care s-a dispus respingerea dreptului său de opțiune, nu a putut lua cunoștință de conținutul și motivele acesteia decât în momentul comunicării hotărârii prin e-mail, la data de 06.12.2023, ca urmare a cererii sale.

Consideră că toate hotărârile atacate sunt nelegale, întrucât încalcă dreptul său de opțiune prevăzut de art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, transformând un drept prevăzut de lege într-o așa-zisă solicitare, care să stea la aprecierea secției pentru Procurori a CSM.

De asemenea, consideră nelegale prevederile art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al Parchetelor adoptat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, conform cărora:

"Cu cel puțin șase luni înainte de încetarea mandatului funcției de conducere, procurorii care ocupă aceste funcții trebuie să comunice Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opțiunea cu privire la parchetul la care doresc să funcționeze. În cazul în care această opțiune nu este exprimată, procurorii revin la parchetele de unde provin, în condițiile legii", întrucât instituie o sancțiune a decăderii neprevăzută de Legea nr. 303/2022.

Consideră că efectele Hotărârii nr. 1336/24.10.2023 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sunt similare cu efectele sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 273 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2022 privind mutarea disciplinară.

Precizează că Legea nr. 303/2022, în exercitarea dreptului de a opta prevăzut de art. 173 alin. (2), nu prevede sancțiunea decăderii ori posibilitatea schimbării titularului acestei opțiuni și nici analiza politicii de personal de la un moment anume.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția inadmisibilității capetelor de cerere având ca obiect anularea Hotărârilor nr. 136/05.03.2019 și nr. 627/01.07.2021, emise de secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și anularea prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023, emisă de secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru lipsa plângerii prealabile.

De asemenea, invocă excepția lipsei de interes în susținerea prezentei contestații, precum și în susținerea cererii de suspendare a executării Hotărârii secției pentru Procurori nr 1336/24.10.2023;

Pe fond, solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., având ca obiect suspendarea executării și anularea Hotărârii nr. 1336/24.10.2023, emise de secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, anularea Hotărârilor secției pentru Procurori nr. 136/05.03.2019 și nr. 627/01.07.2021, precum și anularea prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Intimatul susține în esență, că la emiterea Hotărârii nr. 1336/24.10.2023 a secției pentru procurori au fost avute în vedere Hotărârea de principiu nr. 136/05.03.2019 emisă de secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a hotărât:

"Constatarea continuării activității procurorului într-o funcție de execuție în cadrul parchetului de unde a provenit, la încetarea mandatului funcției de conducere, ca urmare a expirării perioadei, printr-un act administrativ intern de către Direcția resurse umane - Serviciul de resurse umane pentru parchete, iar în celelalte ipoteze prevăzute de art. 51 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizarea secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în consecință."

Prin Hotărârea nr. 627/01.07.2021 s-a dispus completarea Hotărârii nr. 136/05.03.2019, în sensul:

"Constatarea continuării activității procurorului într-o funcție de execuție în cadrul parchetului de unde a provenit, la încetarea mandatului funcției de conducere ca urmare a expirării perioadei, printr-un act administrativ intern de către Direcția resurse umane - Serviciul de resurse umane pentru parchete, iar, în celelalte ipoteze prevăzute de art. 51 alin. (1) respectiv art. 56 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizarea secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în consecință."

Totodată, în motivarea Hotărârii nr. 1336/24.10.2023 au fost avute în vedere și dispozițiile art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023.

Referitor la excepția inadmisibilității pentru lipsa parcurgerii procedurii prealabile, invocă dispozițiile art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum și pe cele ale art. 193 alin. (1) din C. proc. civ., precizând că din evidențele Consiliului Superior al Magistraturii nu rezultă că reclamantul ar fi formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârilor nr. 136/05.03.2019 și nr. 627/01.07.2021, emise de secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și nici împotriva Regulamentului de ordine interioară al parchetelor,.

Cu privire la excepția lipsei de interes în susținerea contestației și a cererii de suspendare a executării Hotărârii secției pentru Procurori nr. 1336/24.10.2023, arată că ulterior emiterii Hotărârii secției pentru Procurori nr. 1336 din 24.10.2023, a fost admisă cererea de transfer formulată de contestator de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, astfel că acesta nu mai justifică vreun interes în susținerea prezentei acțiuni.

Referitor la solicitarea de anulare a Hotărârilor nr. 136 din data de 05.03.2019 și nr. 627 din 01.07.2021 emise de secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, susține că acestea sunt acte administrative normative, fiind necesar ca reclamantul să justifice un interes personal în cererea de anulare a acestora, în sensul existenței unui act administrativ vătămător.

Pe fond, solicită respingerea contestației contestatorului, având în vedere că la respingerea cererii acestuia au fost reținute în mod corect aspectele privind situația posturilor vacante și volumul de activitate, astfel că secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu a emis Hotărârea nr. 1336 din data de 24.10.2023 cu exces de putere.

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au atașat actele administrative atacate și documentația aferentă.

Examinând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată și reține cele ce succed.

Înalta Curte a fost învestită cu o contestație formulată în temeiul art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora:

"(2) La încetarea mandatului funcției de conducere, din orice motiv, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute de prezenta lege, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau același parchet ori pot ocupa o funcție de execuție la instanțele sau parchetele în cadrul cărora au deținut funcția de conducere sau unde au funcționat anterior numirii în funcții de conducere".

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, pentru motivul că nu a fost parcursă procedura prealabilă, Înalta Curte costată că este neîntemeiată.

Astfel, din ansamblul acțiunii rezultă că motivația, respectiv scopul contestării Hotărârilor secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 136/05.03.2019 și nr. 627/01.07.2021, precum și a prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a constat în anularea acestor dispoziții, ci criticile au fost formulate strict din perspectiva anulării Hotărârii nr. 1336/24.10.2023, adoptate de secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins cererea contestatorului de continuare a activității pe un post de execuție la aceeași unitate de parchet la încetarea mandatului de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Din această perspectivă, reiese că în fapt criticile ce vizează Hotărârile secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 136/05.03.2019 și nr. 627/01.07.2021 și dispozițiile art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au natura concretă a unei excepții de nelegalitate, ceea ce exclude parcurgerea procedurii plângerii prealabile.

Astfel, cu privire la excepția de nelegalitate nu este necesară formularea unei plângeri prealabile.

Înalta Curte constată că în raport cu modalitatea de formulare a contestației și cu aspectele pe care contestatorul a înțeles să le conteste prin prezentul demers judiciar, în cauză nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile, motiv pentru care se impune respingerea excepției inadmisibilității, invocate de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiate.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii prin întâmpinare, Înalta Curte constată că în ședința secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din 23 ianuarie 2024, s-a admis cererea de transfer formulată de către contestator și s-a dispus transferul acestuia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

În aceste condiții, având în vedere că în speță contestatorul a obținut transferul la o unitate de parchet din localitatea în care dorea să își continue activitatea, ca urmare a propriei cereri, obținând folosul practic pe care l-a urmărit, cererea sa a rămas fără interes.

De asemenea, Înalta Curte reține sub acest aspect, și faptul că în speță, contestatorul nu a invocat alte vătămări,

În consecință, întrucât contestatorul nu mai poate obține un folos practic prin soluționarea prezentei contestații, cererea acestuia se impune a fi respinsă ca rămasă fără interes.

Conform dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes, iar interesul de a acționa trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

Având în vedere că cererea contestatorului formulată împotriva Hotărârii secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023 a rămas fără interes, cererea de suspendare a executării aceleiași hotărâri a rămas fără obiect, întrucât nu se poate dispune suspendarea executării unui act cu privire la care contestatorul nu mai are interes să îl atace, dat fiind faptul că suspendarea executării presupune cu necesitate existența sau cel puțin posibilitatea formulării unei acțiuni în anularea respectivului act. Or, în speță, contestația a rămas fără interes.

Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 29 și art. 32 din C. proc. civ., reținând că unul dintre elementele acțiunii civile este, alături de părți și cauză, obiectul cererii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge excepția inadmisibilității contestației, ca neîntemeiată; va admite excepția rămânerii fără interes și va respinge, ca rămasă fără interes, contestația formulată de contestatorul A.; va respinge cererea de suspendare a Hotărârii secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității contestației, ca neîntemeiată.

Admite excepția rămânerii fără interes.

Respinge, ca rămasă fără interes, contestația formulată de contestatorul A..

Respinge cererea de suspendare a Hotărârii secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.