ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1424/2024

Ședința publică din data de 13 martie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 martie 2022, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 151/C/1226/VI-13/2022 din 08.02.2022 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamanți împotriva Ordinului de salarizare nr. 2295 din 07.12.2021, pus în aplicare prin Ordinul nr. 2400 din 27.12.2021, ambele emise de Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând:

(i) revocarea/modificarea parțială a Ordinului nr. 2295 din 07.12.2021, respectiv a art. 2 din actul administrativ, în sensul înlăturării plafonării instituite asupra indemnizației lunare de încadrare și a celorlalte drepturi urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, acolo unde este cazul;

(ii) revocarea/modificarea parțială a Ordinului nr. 2295 din 07.12.2021, respectiv a art. 4 și a art. 6 din actul administrativ, în sensul recalculării și plății diferențelor salariale rezultate din aplicarea ordinului începând cu data de 01 august 2016 și nu cu 3 ani anterior datei emiterii ordinului contestat/recalcularea și plata drepturilor salariale reprezentând diferențele rezultate din aplicarea valorii de referință sectorială de 605,225 RON începând cu data de 01.08.2016, așa cum s-a dispus la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru personalul propriu;

(iii) revocarea/modificarea parțială a Ordinului nr. 2295 din 07.12.2021 și a Ordinului nr. 2400 din 27.12.2021, în sensul recalculării și plății celor două sporuri indicate în anexa ordinului, respectiv sporul de risc și confidențialitate și sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoare, cu aplicarea dispozițiilor art. 4, 5 și 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017.

Prin sentința civilă nr. 1785 din 19 octombrie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 1785 din 19 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A. și B., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

Intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a depus întâmpinare față de recursul declarat de reclamanți, însă, prin notele scrise depuse la termenul de judecată din 13 martie 2024, a invocat excepția rămânerii fără obiect a cauzei, în raport de emiterea Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 551/12.04.2023.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).". Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. "Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută.".

Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 1785 din 19 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurenților-reclamanți A. și B. la data de 19 ianuarie 2023, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul instanței de fond.

Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 6 februarie 2023 (luni), potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2, raportat la art. 184 alin. (1) din C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost depusă prin serviciul poștal la data de 16 februarie 2023, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal aflat la dosarul instanței de recurs.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 16 februarie 2023, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 6 februarie 2023 (luni).

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității declarării căii de atac, invocată din oficiu, urmând a respinge recursul declarat de reclamanții A. și B., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității recursului.

Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1785 din 19 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.