ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1123/2024

Ședința publică din data de 28 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 16.06.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L., societate în insolvență, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, a solicitat anularea deciziei nr. 271/26.05.2022 emisă CNA București.

Prin sentința civilă nr. 1966 din data de 7 noiembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., societate în insolvență, prin administrator special B. și administrator judiciar C., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1966 din data de 7 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs A. S.R.L. prin administrator judiciar C., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând desființarea în tot a sentinței recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii acțiunii introductive.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că, față de aceasta, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței prin sentința civilă nr. 76 din data de 18.06.2020 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul cu nr. x/2019 A. S.R.L. își desfășoară activitatea de furnizare de emisiuni cablu și internet preluate de la diferite posturi de televiziuni în mai multe localități din județele Vaslui și Teleorman.

Conform contractului de închiriere nr. x din data de 20 decembrie 2021, reclamanta și-a cedat dreptul de folosință al rețelelor D. aferente unor localități din Județul Teleorman către societatea E. S.R.L. Urmare a nerespectării prevederilor contractuale de către aceasta din urmă, reclamanta a procedat la notificarea rezilierii contractului. Ulterior, societatea E. S.R.L. a introdus două acțiuni pe rolul Judecătoriei Zimnicea privind contractul de închiriere rețele încheiat la data de 20 decembrie 2021, cu societatea reclamantă, ce au format obiectul dosarelor nr. x/2022 și nr. y/2022 Conform celor arătate în cadrul acțiunii de fond, societatea recurentă a adus la cunoștința instanței de judecată faptul că administratorul special al debitoarei A. S.R.L. este doamna B. care nu deține acte sau informații privind relația societății cu CNA București, raportat la faptul că actele respective au fost declarate furate de la sediul societății, iar fostul administrator special, doamna F., nu a predat actele și gestiunea societății către actualul administrator special. Având în vedere această lipsă a actelor și infomațiilor privind avizele sau licențele deținute de către societatea debitoare, prin adresa nr. x a solicitat CNA să-i comunice dacă aceasta deține avize sau licențe valabile privind retransmiterea posturilor TV, iar CNA i-a transmis prin adresa de răspuns nr. x/16.06.2022 că A. S.R.L. deține un număr de 12 avize pentru retransmisia serviciilor de programe prin rețele de comunicații electronice, fără a-i comunica localitățile aferente acestora.

În acest context, a solicitat desființarea Deciziei CNA nr. 271/26.05.2022.

Deși legal citat, intimatul-pârât Consiliul Național al Audiovizualului nu a înregistrat întâmpinare la dosarul cauzei.

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 31.03.2023, s-a fixat termen de judecată la data de 28 februarie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs

Analizând cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 din C. proc. civ., excepția nulității recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că acesta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenta-reclamantă își întemeiază cererea, susținerile din calea de atac neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru a aprecia că este îndeplinită cerința motivării recursului, era necesar ca recurenta-reclamantă să dezvolte critici de nelegalitate care să vizeze în mod concret raționamentul logico-juridic al instanței de fond, respectiv să combată cu argumente efective soluția dispusă în cauză. Or, în cauza de față, recurenta-reclamantă s-a limitat doar la indicarea dispozițiilor 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., precum și la solicitarea casării în integralitate a sentinței recurate și admiterii acțiunii introductive, reiterând aspectele invocate în fața instanței de fond.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivele pentru care se poate solicita casarea hotărârii sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate. Prin urmare, obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond și încadrarea acestora într-unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, astfel că, atât timp cât criticile expuse nu contestă, concret, raționamentul juridic al instanței de fond și nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, nu este îndeplinită condiția motivării căii de atac.

Simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a acțiunii introductive nu pot constitui motive de nelegalitate a sentinței.

De asemenea, indicarea expresă a motivului de casare prevăzut de 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. în susținerea recursului, în absența unor critici efective la adresa soluției instanței de fond și a raționamentului juridic pe care s-a întemeiat aceasta, nu este suficientă pentru a se considera că este motivată calea de atac.

În acest context, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză nu cuprinde critici efective la adresa soluției instanței, iar susținerile recurentei-reclamante nu permit analizarea sentinței atacate din perspectiva niciunui motiv de casare dintre cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancționată cu nulitatea căii de atac.

Drept urmare, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici efective cu privire la sentința recurată, care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului și în consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va constata nul recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar C. împotriva sentinței civile nr. 1966 din data de 7 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar C. împotriva sentinței civile nr. 1966 din data de 7 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.