ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1289 din 26.09.2022 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în dosarul nr. x/2021, printre altele, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat inculpatul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen.. a fost lăsată nesoluționată latura civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La termenul din 16.12.2021, i s-au adus la cunoștință inculpatului A. prevederile art. 83, art. 108 alin. (1) și (2) și art. 374 alin. (2) și (4), art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., precum și încadrarea juridică a faptei, dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui.

Inculpatul A. a precizat că nu solicită să-i fie aplicate dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen.

La termenul din 08.09.2022, instanța de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată și a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, în cea prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015.

Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, prima instanță a constatat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu este corectă, fiind dovedită cu mijloacele de probă administrate în cauză.

Prima instanță a reținut că, la 16.11.2020, cu ocazia efectuării unei supravegheri operative, organele de cercetare penală l-au observat pe inculpatul A. când a preluat din autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată ce face legătura între str. x și str. x din Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, o cutie confecționată din carton în interiorul căreia se afla cantitatea de 6.000 (sase mii) de țigarete marca x, ambalate în 30 (treizeci) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală, pe care le-a depozitat în portbagajul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x.

Ulterior, inculpatul A. s-a deplasat cu autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, până pe str. x din Drobeta-Turnu Severin, unde a parcat pe o alee situată între blocurile V 17 și V 18, lângă autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, în care se afla inculpatul B.. Acesta din urmă a coborât din autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, și s-a deplasat către autoturismul x, cu numărul de înmatriculare x, iar din portbagajul acestuia a luat o cutie confecționată din carton, moment în care au intervenit organele de poliție. Atunci când a observat autospecialele cu care se deplasau agenții de poliție, inculpatul B. a aruncat cutia confecționată din carton pe bancheta din spate a unui autoturism marca x, cu numărul de înmatriculare x, care era staționat în apropiere, iar apoi s-a urcat la volanul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, pe care l-a condus către str. x, unde a fost blocat de către lucrătorii de poliție.

Cu ocazia controlului efectuat asupra autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, condus de inculpatul B., pe bancheta din spate, într-o plasă de rafie cu fermoar, a fost identificată cantitatea de 4.000 (patru mii) de țigarete marca x, ambalate în 20 (douăzeci) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală.

Ulterior, s-a procedat la verificarea autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, în interiorul căruia se aflau martorul C., care se afla pe locul conducătorului auto și martorul D., care se afla pe bancheta din dreapta-față a autovehiculului.

Cu ocazia controlului efectuat asupra autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, pe bancheta din spate fost identificată o cutie confecționată din carton în interiorul căreia se afla cantitatea de 6.000 (sase mii) de țigarete marca x, ambalate în 30 (treizeci) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală, produse din tutun care au fost preluate anterior de inculpatul B. din portbagajul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, care era condus de inculpatul A. și pe care, la vederea autospecialelor de poliție, inculpatul B. le-a introdus în autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x.

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, martorul C. a declarat că, în timp ce se afla împreună cu martorul D. în autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, proprietate personală, care era staționat într-o parcare din zona Pensiunii "E." din Drobeta-Turnu Severin, a observat, în apropiere, o persoană de sex masculin care se afla lângă un autoturism marca x, de culoare albă, care era înmatriculat în județul Mehedinți și avea combinația de litere x. La scurt timp, martorul a observat o altă persoană de sex masculin care conducea un autoturism marca x, de culoare închisă, și care a oprit lângă autoturismul marca x, iar apoi a deschis portbagajul autoturismului marca x. Ulterior, persoana care se afla lângă autoturismul marca x a luat din portbagajul autoturismului marca x o cutie de carton, pe care, la vederea autospecialelor de poliție care ajunseseră în acea zonă, a introdus-o în autovehiculul martorilor, pe bancheta din spate. Martorul a mai menționat că organele de poliție au procedat la legitimarea sa și a martorului D., iar cu ocazia controlului efectuat în cutia de carton care a fost identificată pe bancheta din spate a autoturismului x, cu numărul de înmatriculare x, au fost descoperite țigarete. Martorul a precizat că nu o cunoaște pe persoana care a introdus respectiva cutie de carton în autoturismul său.

Aceleași aspecte au fost declarate, în cursul urmării penale și de către martorul D..

La 03.12.2020, cu ocazia efectuării unor identificări a persoanelor după fotografii, martorii C. și D. l-au identificat pe inculpatul B. ca fiind persoana care, la 16.11.2020, a introdus o cutie confecționată din carton în care au fost identificate țigarete în autoturismul marca x, proprietatea martorului C., iar pe inculpatul A. ca fiind conducătorul autoturismului marca x din interiorul căruia, inculpatul B. preluase anterior respectiva cutie confecționată din carton.

Cu toate că, în cursul cercetării judecătorești, cei doi martori și-au schimbat declarațiile date în cursul urmăririi penale, instanța de fond a dat relevanță declarațiilor de la urmărire penală având în vedere că acestea sunt mai apropiate de momentul constatării faptei și că martorii nu au putut oferi o explicație pertinentă pentru care și-au schimbat declarațiile.

Din procesul-verbal din 23.11.2020, întocmit ca urmare a vizionării imaginilor video înregistrate de camerele de supraveghere amplasate la sediul E. - 1. F., care au înregistrat evenimentele petrecute pe aleea situată între blocurile V 17 și V 18, din 16.11.2020, în intervalul orar 11:00-12:00, a rezultat că aceste camere de supraveghere au surprins efectuarea tranzacției cu produse din tutun dintre inculpații A. și B., precum și momentele în care aceștia au fost depistați de organele de poliție.

Ca urmare, instanța de fond a constatat că, în mod cert, inculpatul A. a deținut cantitatea de 6.000 țigarete.

În ceea ce privește restul cantității de țigarete care se reține a fi deținută de inculpatul A., prima instanță a reținut că, raportat la faptul că organele de cercetare penală au identificat cantitatea de 6.000 (șase mii) de țigarete marca x, în interiorul cutiei confecționate din carton care a fost preluată de inculpatul A. din autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, prin ordonanța organelor de cercetare penală din 16.11.2020, s-a dispus efectuarea percheziției asupra autovehiculului marca x, cu numărul de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată care face legătura între str. x și str. x din Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, iar cu ocazia percheziției efectuate, în interiorul autoturismului a fost identificat un sac confecționat din material plastic de culoare neagră, în care se afla cantitatea de 4.800 (patru mii opt sute) țigarete marca x, ambalate în 240 (două sute patruzeci) de pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, ambalate în folie de plastic transparentă, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală, iar lângă acel sac a fost identificată cantitatea de 2.000 (două mii) țigarete marca x, ambalate în 10 (zece) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală.

De asemenea, urmare a examinării și tratării criminalistice cu negru de fum a ambalajelor produselor din tutun descoperite în autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x au fost identificate două urme papilare ce au fost ridicate de pe un cartuș marca x, iar din adrsesa I.P.J. Mehedinți Serviciul Criminalistic nr. x/19.11.2020, rezultă că cele două fragmente de urme papilare ridicate de pe un cartuș de țigări marca x, descoperit în interiorul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, au fost create de inculpatul A..

Cu toate acestea, în lipsa altor probe certe pe baza cărora să se stabilească cine era proprietarul sau detentorul acelui autoturism, dacă inculpatul avea în posesie cheile respectivului autoturism sau dacă era singura persoană care depozita țigări în autoturism, s-a reținut că asupra acestuia planează un dubiu.

Prima instanță a reținut că, în cauză, nu există nici o certitudine că întreaga cantitate de țigări aparținea inculpatului.

Față de cele de mai sus, reținând că prezumția de vinovăție a inculpatului nu a fost răsturnată și că în cauză există probe certe că inculpatul A. a deținut doar cantitatea de 6000 țigarete, s-a dispus o soluție de achitare a acestuia, reținându-se în cauză incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei, raportat la pronunțarea soluției de achitare în considerarea art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., instanța de fond, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen.., a lăsat nesoluționată latura civilă.

Împotriva sentinței penale nr. 1289 din 26.09.2022 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în dosarul nr. x/2021, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, susținând, printre altele, că, în mod netemeinic, s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015, în condițiile în care din probele administrate reiese că acesta a deținut, la 16.11.2020, cantitatea de 12.800 de țigarete netimbrate.

În fapt, cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit că inculpatul A. colectează, deține și comercializează produse din tutun, cunoscând că acestea provin din contrabandă, pe raza municipiului Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți și folosește autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, pentru depozitarea și transportarea acestora.

S-a arătat că, din probele administrate, rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că cele 4800 de țigarete marca x și 2000 de țigarete marca x, descoperite cu ocazia efecuării percheziției asupra autoturismului x, cu numărul de înmatriculare x, erau deținute de inculpatul A..

Astfel, fapta inculpatului A., constând în aceea că, la 16.11.2020, a deținut cantitatea totală de 12.800 (doisprezece mii opt sute) de țigarete mărcile x, x si x, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală, constituie infracțiunea de prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, și, implicit, se impunea condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii.

Pentru aceste motive, în conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., s-a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei soluții temeinice și legale.

Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate, dar și a dispozițiilor art. 417 și următoarele C. proc. pen.., instanța de apel a reținut următoarele:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, reținându-se în sarcina sa că, la 16.11.2020, a preluat din portbagajul autoturismului marca x, cu număr de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată și care face legătura între strada x și str. x din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, cantitatea de 6.000 de țigarete marca x, cunoscând că acestea provin din contrabandă, pe care a transportat-o cu autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, până pe str. x din Drobeta Turnu Severin, iar apoi a predat-o inculpatului B., și care a deținut și depozitat în portbagajul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată care face legătura între str. x și str. x din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, cantitatea de 4.800 tigarete marca x, precum și cantitatea de 2.000 țigarete marca x, cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În fapt, la 16.11.2020, cu ocazia efectuării unei supravegheri operative, organele de cercetare penală l-au observat pe inculpatul A. când a preluat din autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată ce face legătura între str. x și str. x din Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, o cutie confecționată din carton în interiorul căreia se afla cantitatea de 6.000 (sase mii) de țigarete marca x, ambalate în 30 (treizeci) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală, pe care le-a depozitat în portbagajul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x. Ulterior, inculpatul A. s-a deplasat cu autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, până pe str. x din Drobeta-Turnu Severin, unde a parcat pe o alee situată între blocurile V 17 și V 18, lângă autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, în care se afla inculpatul B.. Acesta din urmă a coborât din autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x și s-a deplasat către autoturismul x, cu numărul de înmatriculare x, iar din portbagajul acestuia a luat o cutie confecționată din carton, moment în care au intervenit organele de poliție. Atunci când a observat autospecialele cu care se deplasau agenții de poliție, inculpatul B. a aruncat cutia confecționată din carton pe bancheta din spate a unui autoturism marca x, cu numărul de înmatriculare x, care era staționat în apropiere, iar apoi s-a urcat la volanul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, pe care l-a condus către str. x, unde a fost blocat de către lucrătorii de poliție.

Cu ocazia controlului efectuat asupra autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, condus de inculpatul B., pe bancheta din spate, într-o plasă de rafie cu fermoar, a fost identificată cantitatea de 4.000 (patru mii) de țigarete marca x, ambalate în 20 (două zeci) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală.

Ulterior, s-a procedat la verificarea autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, în interiorul căruia se aflau martorul C., care se afla pe locul conducătorului auto și martorul D., care se afla pe bancheta din dreapta-față a autovehiculului.

Cu ocazia controlului efectuat asupra autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, pe bancheta din spate fost identificată o cutie confecționată din carton în interiorul căreia se afla cantitatea de 6.000 (șase mii) de țigarete marca x, ambalate în 30 (treizeci) cartușe a câte 10 (zece) pachete, fiecare pachet conținând câte 20 (douăzeci) de țigarete, care nu aveau aplicate timbru fiscal sau banderolă fiscală, produse din tutun care au fost preluate anterior de inculpatul B. din portbagajul autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, care era condus de inculpatul A. și pe care, la vederea autospecialelor de poliție, inculpatul B. le-a introdus în autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x.

Instanța de apel a reținut că, în contextul global al coroborării mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale (proces-verbal de investigații din data de 22.07.2020 și planșa foto aferentă acestuia privind pe B., procese-verbale de investigații privind pe B., proces-verbal de investigații din data de 16.09.2020, procese-verbale de supraveghere și constatare din data de 16.11.2020 privind pe A. și B., proces-verbal de cerectare la fața locului, de și planșa foto din data de 16.11.2020, privind pe A., proces-verbal de vizionare imagini din data de 23.11.2020 A. și B., procese-verbale de recunoaștere după fotogafie și planșa foto privind pe B. și A., declarație martor D. ianuarie, declarație martor C., declarații suspect/inculpat B., copie cazier judiciar inculpat A., declarații suspect/inculpat A., adresa ANAF nr. x/08.12.2020 de constituire parte civilă în numele statului Român, inculpat B. și inculpat A., adresa Direcției Reginale Vamale Craiova seria x/24.11.2020 cu prejudiciul calcUlat pentru cantitatea de 4.000 țigarete marca x deținută de inculpatul B. la data de 16.11.2020, în sumă de 4.869 RON, pentru cantitatea de 6.000 țigarete marca x deținută de inculpatul A. și inculpatul B. la data de 16.11.2020, în sumă de 4.161 RON, pentru cantiatea de 6.800 țigări mărcile x și x deținută de inculpatul A. la data de 16.11.2020, în sumă de 5.762 RON, procese-verbale de investigații și procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice) și în cursul cercetării judecătorești, se conturează concluzia că nu există nici un dubiu cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptei în modalitatea și împrejurările expuse în actul de sesizare a instanței și reluate anterior în analiza efectuată de instanță.

Conform art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, în forma în vigoare la data faptelor, sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial la 5 mai 2022, prin care a admis excepția de neconstituționalitate a art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal și a constatat ca aceste dispoziții sunt neconstituționale. Instanța de contencios constituțional a reținut că deși noțiunea de "contrabandă" utilizată de legiuitor la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu echivalează cu infracțiunea de contrabandă prevăzută la art. 270 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) și c) din aceeași lege, cu toate elementele constitutive ale acesteia, bunurile/mărfurile, obiect al infracțiunii prevăzute la alin. (3), pot proveni din/pot fi destinate faptelor săvârșite conform alin. (1) al art. 270 din Codul vamal sau pot proveni din/pot fi destinate faptelor săvârșite conform alin. (2) lit. a), b) și c) ale aceluiași articol.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că fapta prevăzută la alin. (3) al art. 270 din Codul vamal al României, în lipsa unor praguri valorice, constituie întotdeauna infracțiune, însă faptele din care provin/cărora le sunt destinate aceste bunuri nu constituie întotdeauna infracțiune, faptele de la art. 270 alin. (2) lit. a) din Codul vamal constituie infracțiune numai când valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal este mai mare de 20.0000 RON, respectiv 40.000 RON, iar faptele incriminate la lit. b) a alin. (2) al art. 270 din același act normativ sunt condiționate de săvârșirea lor de două ori în decursul unui an. În aceste condiții, Curtea Constituțională a constatat că, deși fapta săvârșită în condițiile alin. (3) al art. 270 din Codul vamal constituie o infracțiune derivată, corelativă și, cu privire la majoritatea operațiunilor/acțiunilor ce constituie elementul material al laturii obiective, o infracțiune subsecventă, aceasta constituie întotdeauna infracțiune indiferent de valoarea în vamă a bunurilor/mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, deși - în ipoteza introducerii în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal - fapta din care provin bunurile, datorită valorii acestora, poate fi contravenție (paragraful 27).

Cu toate că limitele de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea de contrabandă asimilată sunt la nivelul celor prevăzute pentru infracțiunile reglementate la art. 270 alin. (1) și (2) din Codul vamal, aspect care, în mod aparent, atribuie un pericol social generic egal faptelor ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunilor menționate anterior, neinstituirea unui prag valoric/temporal cât privește faptele asimilate contrabandei atribuie acestora din urmă un pericol social generic mai mare. Or, Curtea Constituțională a subliniat că pericolul social al faptelor ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii asimilate contrabandei nu poate fi mai mare decât cel al faptelor din care provin bunurile/mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal. Infracțiunea prevăzută în alin. (3) al articolului menționat este asimilată infracțiunii de contrabandă, nu este o infracțiune propriu-zisă de contrabandă și, fiind corelativă infracțiunilor de contrabandă din care provin bunurile, derivată din acestea, nu poate avea un pericol social mai mare decât al infracțiunilor principale.

Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial la 05 mai 2022.

Conform art. 147 alin. (1) din Constituția României "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice de la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept". Totodată, conform art. 147 alin. (4) din legea fundamentala, deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Dispoziții similare sunt cuprinse și în art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale - dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Prin Ordonanță de Urgență nr. 85 din 17 iunie 2022, privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 17 iunie 2022, la art. III, s-a dispus modificarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, după cum urmează:

"a) introducerea în/sau scoaterea din țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă sunt depășite limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul produselor accizabile supuse marcării, sau dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de RON, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în/sau scoaterea din țară, de două sau mai multe ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă prin fiecare introducere sau scoatere din țară nu sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la lit. a), însă cumulat, sunt depășite aceste limite;".

"(3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a)."

Ordonanța de Urgență nr. 85 din 17 iunie 2022, prin care a fost modificat art. 270 alin. (2) si 3 din Legea nr. 86/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 17 iunie 2022, în interiorul termenului de 45 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale (a fost publicată în Monitorul Oficial la 05 mai 2022).

Astfel, a fost respectată și aplicată dispoziția din legea fundamentală, respectiv art. 147 alin. (1) din Constituția României, precum și prevederea din art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, privind intervenția puterii legiuitoare pentru a pune în acord dispoziția declarată neconstituțională cu decizia Curții Constituționale.

Dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituția României, precum și prevederea din art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 au conținut clar și lipsit de echivoc, în sensul că dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice de la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Din momentul publicării deciziilor Curții Constituționale de admitere a unei excepții de neconstituționalitate, în baza caracterului obligatoriu prev. de art. 147 alin. (4) din Constituție, începe să curgă termenul de 45 zile în care puterea legislativă trebuie să intervină pentru a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.

În acest interval de 45 zile, dispoziția constatată neconstituțională este în vigoare, dar suspendată de drept, în sensul că nu produce efecte juridice, nu poate avea aplicabilitate concretă în mod provizoriu, fiind o prevedere legală în vigoare, dar lăsată în nelucrare în mod temporar, adică pe parcursul intervalului de 45 zile, urmând ca situația juridică a prevederii legale neconstituționale să se definitiveze la expirarea perioadei de 45 zile. Efectul suspendării textului legal declarat neconstituțional este unul numai temporar, pe parcursul a 45 zile de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial. Suspendarea nu echivalează cu încetarea efectelor juridice sau cu abrogarea, fiind un eveniment legislativ distinct, temporar și de aceea nu produce efecte irevocabile.

Încetarea efectelor juridice ale dispozițiilor legale constatate ca fiind neconstituționale este distinctă de suspendarea acelorași dispoziții legale și se produce, conform art. 147 alin. (1) din Constituția României și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu imediat, ci pe un termen suspensiv, respectiv după trecerea a 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale. Încetarea efectelor juridice ale dispozițiilor legale constatate ca fiind neconstituționale are, totodată, natura condiționată, în sensul că va opera numai dacă în acest interval de timp de 45 zile, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.

Astfel, în cazul în care puterea legislativă nu intervine pentru a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, operează efectul definitiv prevăzut prin dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituția României și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, constând în încetarea efectelor juridice ale textului declarat neconstituțional, ceea ce echivalează cu abrogarea textului legal respectiv. Dacă, însă, puterea legislativă intervine pentru a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, va exista o continuitate de reglementare, textul declarat neconstituțional fiind modificat prin noua dispoziție legală menită să respecte Constituția României.

Ordonanța de Urgență nr. 85 din 17 iunie 2022, privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, prin care a fost modificat art. 270 alin. (2) și (3) din Legea nr. 86/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 17 iunie 2022, în interiorul termenului de 45 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022 (a fost publicată în Monitorul Oficial la 05 mai 2022). Există astfel o continuitate de reglementare a art. 270 alin. (2), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal.

Chiar prin expunerea de motive din preambulul actului modificator O.U.G. nr. 85/2022 s-a arătat scopul acestei reglementari, constând în punerea dispoziției legale constatate neconstituțională în acord cu legea fundamentală, prin îndeplinirea obligației legiuitorului de a interveni în termenul constituțional de 45 zile de la publicarea deciziei de neconstituționalitate: "întrucât prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, care privesc, în esență, sancționarea faptelor asimilate infracțiunii de contrabandă, având în vedere că Curtea Constituțională statuează că infracțiunea incriminată prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este strâns legată de infracțiunea incriminată prin art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, este necesar a se modifica și alin. (2) al art. 270 din respectiva lege.

Dat fiind faptul că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată, de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale vor fi suspendate de drept, urmând a-și înceta efectele juridice la 45 de zile de la publicare dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, ținând cont că lipsa incriminării va determina dispunerea de către procurori, respectiv de către instanțe, în toate dosarele care au ca obiect infracțiunea de contrabandă asimilată, prevăzută la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu modificările și completările ulterioare, a unor soluții de clasare, respectiv achitare, în dosarele având un asemenea obiect, întrucât lipsa de reglementare poate încuraja contrabanda cu produse accizabile, iar acest fapt nu corespunde cu obiectivele asumate de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2021 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024".

Referitor la susținerea apărării, conform căreia art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și-a încetat efectele în mod definitiv încă de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022 în Monitorul Oficial - la 5 mai 2022, Curtea de Apel Craiova a reținut că o astfel de interpretare este contrară dispoziției art. 147 alin. (1) din Constituția României care stabilește în mod categoric data de la care textul legal declarat neconstituțional își încetează efectele, anume în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale și condiționat - dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.

A considera că textul art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și-a încetat efectele de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022 în Monitorul Oficial - la 5 mai 2022 ar însemna să se elimine prima categorie a efectelor deciziei de constatare a neconstituționalității unui text legal, și anume suspendarea temporară a efectelor, pe termen de 45 zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, ceea ce încalcă dispoziția constituțională a art. 147 alin. (1). Ar echivala cu modificarea unui text constituțional, ceea ce excedează competenței funcționale a instanțelor judecătorești și determină încălcarea principiului separației puterilor în stat.

De asemenea, a considera că textul art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și-a încetat efectele de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022 ar determina acceptarea că O.U.G. nr. 85/2022 este lipsită de obiect de reglementare, întrucât a modificat un text fără efecte juridice, deci abrogat implicit, ori numai textele legale în vigoare pot fi modificate.

Dispoziții privind suspendarea unei prevederi legale sunt cuprinse și în art. 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora:

"(1) În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. În această situație se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată. (2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare. (3) Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării".

Aceste prevederi constituie sediul general al instituției suspendării dispozițiilor legale. Suspendarea dispoziției legale constatate neconstituțională are un sediu supralegal, anume art. 147 alin. (1) din Constituția României, dar și legal special în art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Prevederile legale generale din art. 66 din Legea nr. 24/2000 au fost expuse pentru a se observa, într-un cadru legal general, natura și funcționalitatea suspendării prevederilor unui act normativ: nu echivalează cu abrogarea, are durata determinată, la expirarea perioadei de suspendare intervine altă categorie de efecte juridice.

Suspendarea dispoziției legale constatate neconstituțională cu sediu supralegal, anume art. 147 alin. (1) din Constituția României, dar și legal special în art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 are durata determinată la 45 zile, urmând ca la încetarea acesteia să intervină alte efecte juridice specifice: încetarea efectelor dispoziției legale neconstituționale sau modificarea acesteia prin act de intervenție legislativ și astfel noua dispoziție va lua locul celei neconstituționale.

Prin decizia nr. 651/2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1083 din 20 decembrie 2018, s-a decis că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 C. pen., care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională. Curtea Constituțională a analizat efectele deciziei de neconstituționalitate a unui text de incriminare a unei fapte, argumentând:

"44. (…) Curtea constată că posibilitatea producerii unor efecte specifice dezincriminării unei fapte sau specifice intervenirii unei pedepse mai ușoare decât cea care se execută poate fi generată nu numai de o lege nouă de dezincriminare sau o lege penală mai favorabilă, ci și de însăși o decizie a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Astfel, dezincriminările intervin atât prin intermediul abrogării/modificării textelor legale preexistente, dar și prin intermediul deciziei Curții Constituționale prin care se admite excepția de neconstituționalitate a unei norme de incriminare, cu consecința constatării neconstituționalității întregului text de incriminare (a se vedea Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015) sau a unui/unor element/e constitutiv/e din conținutul normei de incriminare (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016). În acest din urmă caz, se produce o reconfigurare a elementelor constitutive ale unei norme de incriminare printr-o decizie a instanței de contencios constituțional, sens în care Curtea constată că prin efectele deciziei sale se pot reconfigura anumite infracțiuni".

"48. Atunci însă când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare".

"50. Deciziile instanței constituționale, prin caracterul lor general obligatoriu, creează cadrul necesar aplicării art. 4 din C. pen. privind dezincriminarea, atât pentru cauzele în curs, cât și pentru cele definitiv soluționate, întrucât ele au aptitudinea de a scoate din vigoare o normă de incriminare. Or, în măsura în care art. 4 din C. pen. prevede expres retroactivitatea legii de dezincriminare, toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la faptele dezincriminate încetând prin intrarea în vigoare a legii noi, rezultă că și decizia Curții Constituționale, asimilată ca efecte juridice legii de dezincriminare, trebuie să producă aceleași consecințe, deci să poată constitui temei pentru formularea unei cereri întemeiate pe art. 595 din C. proc. pen..".

Prin decizia nr. 651/2018 a Curții Constituționale s-a decis că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din C. pen., care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională, fără însă ca în dispozitivul acestei decizii să existe mențiuni privind un alt mod de producere a efectelor juridice specifice deciziei de constatare a neconstituționalității, diferit de cel menționat în art. 147 alin. (1) din Constituția României.

Instanța de apel a reținut că nu este incidentă dezincriminarea infracțiunii de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, în sensul art. 4 C. pen., întrucât legiuitorul a intervenit în termenul reglementat constituțional de art. 147 alin. (1) și a pus dispozițiile declarate neconstituționale în acord cu Constituția, existând astfel o continuitate de reglementare în aceasta materie.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 85 din 17 iunie 2022, privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 17 iunie 2022, la art. III, s-a dispus modificarea art. 270 alin. (2) si alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, după cum urmează: "(3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a)."

Spre deosebire de conținutul incriminării faptei prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, anterior acestei modificări, care nu cuprindea nicio condiționare a limitelor cantitative sau valorice a bunurilor sau a mărfurilor deținute care trebuiau plasate sub un regim vamal și care proveneau din contrabandă, în urma modificării prin O.U.G. nr. 85/2022, conținutul constitutiv al infracțiunii de contrabandă calificată presupune condiții suplimentare privind limitele cantitative sau valorice ale bunurilor deținute în condițiile enunțate.

Astfel, în urma modificării prin O.U.G. nr. 85/2022, vor constitui infracțiunea de contrabandă calificată faptele constând în: colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a), astfel: dacă sunt depășite limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (care reglementează infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal) în cazul produselor accizabile supuse marcării - peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, tutun de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri; dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de RON, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.

În privința inculpatului A., Curtea de Apel Craiova a reținut că, la 16.11.2020, acesta a preluat din portbagajul autoturismului marca x, cu număr de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată și care face legătura între strada x și str. x din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, cantitatea de 6.000 de țigarete marca x, cunoscând că acestea provin din contrabandă, pe care a transportat-o cu autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, până pe str. x din Drobeta Turnu Severin, iar apoi a predat-o inculpatului B., și a deținut și depozitat în portbagajul autoturismului marca x, cu număr de înmatriculare x, care se afla staționat pe o uliță neasfaltată care face legătura între str. x și str. x din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, cantitatea de 4.800 tigarete marca x, precum și cantitatea de 2.000 țigarete marca x, cunoscând că acestea provin din contrabandă, astfel că sunt îndeplinite în continuare condițiile de incriminare din conținutul art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în forma modificată prin O.U.G. nr. 85/2022.

În cazul inculpatului A. sunt depășite limitele prevăzute la alin. (2) lit. a), respectiv limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în cazul produselor accizabile supuse marcării - peste limita a 10.000 țigarete.

În consecință, transpunând aceste consideratii teoretice în prezenta cauză, Curtea de Apel Craiova a constatat că pentru fapta reținută în sarcina inculpatului A. (art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006), legiuitorul a prevăzut o pedeapsă cuprinsă de la 2 la 7 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.

Analizând toate aspectele de mai sus, instanța de apel a reținut că fapta pentru care inculpatul A. este cercetat în prezenta cauză există, este prevăzută de legea penală, este săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, este nejustificată și îi este imputabilă acestuia.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel a avut în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele, precum și criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C. pen.

În consecință, făcând aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., instanța de apel a apreciat că, pentru prevenirea săvârșirii de noi fapte penale și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, este necesară condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, având în vedere că acesta nu a achitat prejudiciul, și mai este cercetat într-o altă cauză tot pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni.

Sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei, instanța apel a reținut incidența dispozițiilor art. 91 C. pen., cu privire la inculpatul A., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța de apel a considerat că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor cu privire la inculpatul A., condamnarea fiind de 2 ani și 6 luni ani închisoare, iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

De asemenea, instanța de apel a reținut că inculpatul A. are vârsta de 43 de ani, este căsătorit, are studii superioare, existând și pentru acesta premisele că nu va mai repeta fapta săvârșită, iar suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 ani, corelativ cu obligațiile impuse, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului (este cercetat pentru fapte de același gen, nu a achitat prejudiciul, nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa), contribuie la mai bună integrare socială a acestuia. În acest sens, scopul pedepsei ca mijloc constrângere, dar și ca mijloc de reeducare este atins, urmând ca inculpatul să conștientizeze că respectarea legii penale este o necesitate și că numai respectând legea penală poate evita aplicarea și executarea în viitor a altor pedepse, inclusiv cea aplicată prin prezenta hotărâre.

Relativ la cele ce precedă, prin decizia penală nr. 743 din 12 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, printre altele, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin împotriva sentinței penale nr. 1289/2022 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a fost desființată în parte sentința penală apelată și încheierea de ședință din data de 08.09.2022 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei cu privire la inculpatul A. din infracțiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracțiunea prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 și, rejudecând:

A fost înlăturată dispoziția privind schimbarea încadrării juridice a faptei cu privire la inculpatul A. din infracțiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracțiunea prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 modificată prin O.U.G. nr. 85/2022, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, ce se executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., s-ainterzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni ani închisoare aplicată inculpatului A., pe durata termenului de supraveghere de 4 ani, termen stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 92 C. pen. În baza art. 93 alin. (1) C.