ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 149 din 06.12.2021 pronunțată de Judecătoria Darabani, în dosarul nr. x/2020, s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. În baza art. 67 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat că fapta din prezentul dosar este concurentă cu infracțiunile de falsificare de monedă, prev. de art. 310 C. pen., punere în circulație de valori falsificate, prev. de art. 313 alin. (1) raportat la art. 310 alin. (1) și art. 316 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), fapte săvârșite la 15.01.2018, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 838/21.06.2019 pronunțată de Judecătoria Botoșani, în dosarul nr. x/2018, definitivă prin decizia penală nr. 75/17.01.2020 a Curții de Apel Suceava.

În baza art. 97 alin. (1) C. pen., s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 838/21.06.2019 a Judecătoriei Botoșani, definitivă prin decizia penală nr. 75/17.01.2020 a Curții de Apel Suceava și în baza art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, ce va fi executată de inculpat în condițiile art. 60 C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate, durata măsurilor preventive aplicate inculpatului în cursul urmăririi penale, respectiv durata reținerii începând cu 17.01.2018, ora 20:00 până la 18.01.2018, ora 20:00, arestul preventiv și arestul la domiciliu începând cu 18.01.2018 și până la 05.04.2018, durata reținerii de la 18.07.2018, ora 11:30, până la 19.07.2018, ora 11:30 și durata arestului la domiciliu de la 20.07.2018, până la 18.08.2018.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare cu același conținut stabilite prin sentința penală nr. 838/21.06.2019 a Judecătoriei Botoșani și prin cele din cauză și s-a aplicat pedeapsa complementară cea mai grea, constând în pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen.., a fost obligat inculpatul A. să plătească părții civile Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași suma de 141.112 RON la care se adaugă creanțe fiscale accesorii, calculate de la data săvârșirii faptei - 17.07.2018 și până la achitarea integrală a datoriei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen.., raportat la art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea cantității de 10.000 pachete cu țigări, de proveniență Republica Moldova, aflată în Camera de Corpuri Delicte din cadrul Serviciului Teritorial al Politiei de Frontieră Botoșani, în baza dovezii de primire seria x nr. x/14.08.2018.

Pentru a hotărî astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, coroborat cu poziția de recunoaștere adoptată de inculpat în cursul judecății, instanța de fond a reținut starea de fapt prezentată în actul de sesizare a instanței și a făcut aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Astfel, a reținut că, la 18.07.2018, organele de poliție din cadrul B. s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către A. a infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, constând în aceea că, la 17.07.2018, acesta a preluat și transportat cantitatea de 10.000 pachete de țigări de proveniență Republica Moldova, marca x, înregistrându-se dosarul penal nr. x/2018

La 17.07.2018, în jurul orei 21:50, lucrătorii de poliție de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți Prut, având informații cu privire la transportul unei cantități de țigări provenite din activități de contrabandă, au procedat la interceptarea unui autoturism, marca x, cu numărul de înmatriculare x, ce se deplasa pe raza localității Crasnaleuca, comuna Coțușca, județul Botoșani. Autoturismul în cauză nu a oprit la semnalele acustice și luminoase efectuate de polițiștii de frontieră, însă, în imediata apropiere, a fost blocat de către un alt participant la trafic. Conducătorul auto se afla singur în autoturism și a fost identificat în persoana inculpatului A.. În interiorul autoturismului au fost observate mai multe cutii din carton presat de culoare maro, motiv pentru care organele de poliție i-au solicitat inculpatului să deschidă portbagajul autoturismului, acesta conformându-se, ocazie cu care agenții de poliție au identificat 20 de colete de carton, având aplicată inscripția "x", specifică unei mărci de țigări din Republica Moldova. În același timp, organele de poliție, au procedat și la oprirea autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, ce se deplasa în zona respectivă, ce era condus de numita C., iar ca pasager în autoturism se afla numitul D..

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului s-a întocmit un proces-verbal și o planșă fotografică ce documentează toate elementele descoperite cu ocazia constatării infracțiunii. Fotografiile judiciare evidențiază pachetele cu țigări descoperite în autoturismului inculpatului în momentul opririi acestuia în trafic.

Astfel, în urma inventarierii coletelor cu țigări s-a constatat că inculpatul A. transporta o cantitate de 10.000 pachete de țigări marca x, de proveniență Republica Moldova. Întreaga cantitate de pachete de țigări a fost depusă la camera de corpuri delicte din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani, conform dovezii cu seria x nr. x

Prin adresa nr. x/23.07.2018, A.N.A.F. - Direcția Regională Vamală Iași a comunicat că prejudiciul adus statului prin săvârșirea infracțiunii de contrabandă este în valoare de 141.112 RON, precum și că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

Fiind audiat în calitate de suspect și inculpat, A. a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că țigările au fost introduse în țară, peste râul Prut, pe direcția S.F. 946 amonte 300, pe direcția localității Crasnaleuca, în zona denumită popular "la Balastieră", în baza unei înțelegeri anterioare cu trei cetățeni moldoveni. Coletele cu țigări au fost preluate de inculpat, de la malul râului Prut, în seara zilei de 17.07.2018, după ce au fost introduse pe teritoriul României cu ajutorul unei bărci cu motor, și încărcate în autoturismul marca x de trei cetățeni moldoveni ce aveau fețele acoperite cu cagule. Cu privire la numiții C. și D., inculpatul a menționat că le-a solicitat acestora să-l însoțească pe raza localității Crasnaleuca și să-l anunțe telefonic dacă observă prezența organelor de poliție, fără a menționa dacă cei doi cunoșteau că el urmează să transporte țigări provenite din contrabandă și fără a le remite vreo sumă de bani pentru această activitate.

În drept, prima instanță a reținut că fapta inculpatului A., constând în aceea că, la 17.07.2018, în jurul orei 21:50, a preluat de la cetățeni moldoveni, neidentificați, cantitatea de 10.000 pachete de țigări de proveniență Republica Moldova, marca x, pe care ulterior a transportat-o cu autoturismul marca x, nr. de înmatriculare TX9624AK, iar ca urmare a acestei fapte a produs bugetului de stat un prejudiciu de 141.112 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul a recunoscut integral probele administrate în cursul urmăririi penale și nu a contestat prejudiciul stabilit de partea civilă, motiv pentru care a fost obligat la acoperirea acestuia.

Împotriva sentinței penale nr. 149 din 06.12.2021 pronunțată de Judecătoria Darabani, în dosarul nr. x/2020, a declarat apel inculpatul A..

Prin motivele formulate, în esență, apelantul inculpat A. a susținut că latura civilă a cauzei nu a fost lămurită pe parcursul judecării fondului și că, față de împrejurarea că instanța de apel a schimbat încadrarea juridică, în raport de procedura simplificată urmată, a fost lipsit de o cale legală de atac.

În principal, apelantul inculpat a solicitat desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În subsidiar, inculpatul a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.., pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal, așa cum a fost schimbată încadrarea. În esență, apelantul a precizat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 452 lit. h) din Legea nr. 227/2015 raportat la modalitatea concretă în care ar fi săvârșit această infracțiune, precum și la lipsa oricăror dovezi că știa de faptul că țigările provin din contrabandă. Mai mult de atât, inculpatul a solicitat să se analizeze existența infracțiunii din perspectiva evidentă a lipsei calității sale de antrepozitor fiscal, și, în raport de aceasta, să se analizeze dacă există infracțiunea sau nu, întrucât infracțiunea de contrabandă, așa cum a fost săvârșită, nu se translatează în mod automat ca și modalitate de săvârșire în dispozițiile art. 452 lit. h) din Legea nr. 227/2015.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1), (2), art. 420 C. proc. pen.., Curtea de Apel Suceava a constatat că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.

Inculpatul a comis fapta reținută în sarcina sa, în împrejurările pe larg expuse în considerentele hotărârii atacate, faptă pe care de altfel a recunoscut-o.

Astfel, la 17.07.2018, în jurul orei 21:50, a preluat de la cetățeni moldoveni, neidentificați până la acest moment, cantitatea de 10.000 pachete de țigări de proveniență Republica Moldova, marca x, pe care ulterior a transportat-o cu autoturismul marca x, numărul de înmatriculare x, iar ca urmare a acestei fapte a produs bugetului de stat un prejudiciu de 141.112 RON.

Prin încheierea din data de 20.09.2022, în temeiul art. 386 C. proc. pen.., Curtea de Apel Suceava a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea inculpatului A. din infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 în forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 85/2022 (în modalitatea "deținere").

La data comiterii faptei, 17.07.2018, aceasta era prevăzută ca și infracțiune în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010.

Astfel, conform art. 270 alin. (1) din Legea 86/2006, introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Conform alin. (3) al art. 270 din Legea 86/2006, sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

La 24 martie 2022, prin decizia Curții Constituționale nr. 176/2022, s-a constatat că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituționale. În esență, instanța de contencios constituțional a reținut că norma criticată aduce atingere dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a reținut, printre altele, că textul de lege nu este corelat cu alte norme de incriminare din legislația penală specială. Problematica vizează elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă asimilată, prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal. Printre motive, se învederează că lipsa unui prag valoric nu este doar o problemă teoretică, întrucât pe rolul instanțelor de judecată s-au aflat în ultimii ani numeroase cauze în care inculpații au fost trimiși în judecată pentru fapte derizorii, respectiv pentru vânzarea a zece sau chiar a două pachete de țigări. Astfel, fără a se indica vreun prag valoric peste depășirea căruia fapta constituie infracțiune, organele judiciare nu pot califica o fapta ilicită drept contravenție sau, din contră, infracțiune. În plus, potrivit principiului ultima ratio în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale. Totuși, Curtea Constituțională a reținut că faptele prevăzute la art. 270 alin. (3) Cod vamal, deși sunt asimilate infracțiunii de contrabandă, prezintă pericol social, întrucât, prin săvârșirea acestora, bunurile/mărfurile menționate ajung la consumator, fiind mai greu de identificat și de recuperat.

Curtea de Apel Suceava a reținut în continuare că decizia Curții Constituționale nr. 176/2022 generează efecte juridice majore în soluționarea dosarelor având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal și că aceasta trebuie aplicată prin prisma scopului și rațiunii pentru care a fost adoptată. Inclusiv Curtea Constituțională a reținut pericolul social sporit al infracțiunii de contrabandă asimilată și faptul că viciul de neconstituționalitate nu vizează per se elementele constitutive ale infracțiunii în discuție, ci lipsa unui element esențial pentru calificarea unor fapte drept infracțiuni - lipsa unui prag valoric.

O infracțiune de referință în materia analizată o reprezintă și cea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal. Potrivit textului de lege în vigoare la 17.07.2018 (când a fost comisă fapta din prezenta cauză) - "deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 tigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 de litri" constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Spre deosebire de alte infracțiuni din legea fiscală, în cazul acestei norme de incriminare subiectul activ este necircumstanțiat, putând fi orice persoană fizică sau juridică.

Prin decizia nr. 17/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a stabilit că dacă proveniența acestor bunuri (produse accizabile) este contrabandă, se va reține numai această infracțiune (art. 270 din Codul vamal), în conținutul său [alin. (3)] intrând și depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal, iar nu și infracțiunea prevăzută de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal (în prezent art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal 2015) în concurs.

Obiectul juridic al infracțiunii de contrabandă este diferit de cel al infracțiunii de deținere de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal, fără a fi marcate ori marcate necorespunzător sau cu marcaje false, peste limita a 10.000 de țigarete, doar prin faptul că, în cazul infracțiunii de contrabandă, se apără și regimul frontierei de stat, nu numai regimul administrării impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.

Ambele infracțiuni presupun o conduită ilicită comună, descrisă ca atare în elementul material din conținutul constitutiv. În plus, infracțiunea din Codul vamal are în vedere un scop specific, și anume sustragerea de la plata taxelor datorate statului. Astfel, deși infracțiunea de frontieră presupune acea faptă prin care se incriminează trecerea ilegală peste frontiera de stat a mărfurilor, contrabanda, prin care se incriminează aceeași conduită, este inclusă în Codul vamal în considerarea sustragerii de la plata taxelor datorate statului. În art. 270 alin. (3) din Codul vamal, legiuitorul a incriminat astfel o formă de tăinuire a bunurilor provenind din contrabandă, având aceleași cerințe referitoare la obiectul juridic cu cele de la infracțiunea de contrabandă.

Elementul material al infracțiunii de contrabandă constă în introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, sau introducerea sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, incluzând deci deținerea produselor accizabile supuse marcării.

Elementul material al infracțiunii prevăzute în art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal (în prezent art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015) constă în deținerea sau comercializarea produselor accizabile supuse marcării, iar la infracțiunea asimilată contrabandei, prev. de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, elementul material constă în colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau mărfurilor cunoscând că provin din contrabandă, deci că au fost sustrase de la controlul vamal. Așadar, latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă este mai largă, ea cuprinde mai mult forme posibile de comitere a faptei penale față de infracțiunea de deținere de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal și care nu este limitată cantitativ la un număr de bunuri accizabile.

Având în vedere obiectul juridic mai larg al infracțiunii de contrabandă, modalitatea specifică de realizare a elementului material care se încadrează atât în deținere în afara antrepozitului fiscal - art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal (în prezent art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal 2015), cât și în contrabandă, infracțiunea de contrabandă este una complexă, care include deținerea bunurilor în afara antrepozitului, dacă proveniența acestor bunuri este contrabanda.

Contrabanda, atât în varianta tip, cât și în cazul infracțiunii asimilate contrabandei, reprezintă o infracțiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea sau deținerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize), care au intrat în țară cu încălcarea regimului juridic al frontierei.

Deținerea de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor pentru acest tip de bunuri, iar infracțiunea de contrabandă (atât în cazul variantei-tip, cât și în cel al infracțiunii asimilate celei de contrabandă) reprezintă o infracțiune complexă ce include în obiectul juridic și în elementul material al laturii obiective atât omisiunea plății acelorași taxe și impozite (ce se regăsesc fie în conținutul constitutiv al infracțiunii de deținere de bunuri în afara antrepozitului fiscal,), cât și introducerea acestora în țară în mod fraudulos.

De asemenea, au fost avute în vedere și considerentele deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, conform cărora infracțiunile incriminate prin art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015 și prin art. 270 alin. (3) din Codul vamal constituie forme specifice de evaziune fiscală, cea dintâi constituind un act preparator al evaziunii fiscale, iar cea din urmă - contrabanda, atât în varianta tip, cât și în cazul infracțiunii asimilate contrabandei - o infracțiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea sau deținerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize) care au intrat în țară cu încălcarea regimului juridic al frontierei, încălcarea regimului vamal prin omisiunea declarării la frontieră a bunurilor provenind din afara Uniunii Europene, fiind, după caz, un act preparator al evaziunii fiscale sau chiar un act consumat de evaziune fiscală. Curtea a constatat însă că, într-o manieră neuniformă, legiuitorul a stabilit un plafon valoric (respectiv peste limita a 10.000 de țigarete) doar pentru infracțiunea reglementată în Codul fiscal [la art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv la art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015], în timp ce, în cazul infracțiunii de contrabandă, în varianta "asimilată", legiuitorul nu mai reglementează o limită valorică similară.

Așadar, din considerentele celor două decizii anterior amintite reiese că infracțiunea de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal includea în conținutul său fapta prevăzută de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015, context în care se reținea doar infracțiunea complexă de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, iar nu concursul de infracțiuni.

Astfel, Curtea de Apel Suceava a constatat că dezincriminarea infracțiunii complexe care în conținutul său constitutiv a absorbit infracțiunea de deținere de bunuri în afara antrepozitului fiscal determină revenirea la caracterul de sine stătător al acestei din urmă infracțiuni, având în vedere ieșirea din vigoare a infracțiunii absorbante.

Așadar, prin dezincriminarea infracțiunii complexe de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal și prin raportare la decizia nr. 17/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se poate reține în continuare infracțiunea prevăzută de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015, în cazul în care faptă constă în deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri.

Reținerea acestei infracțiuni se impune și prin raportare la obligativitatea aplicării in concreto a legii de dezincriminare, astfel cum impune art. 3 din Legea nr. 187/2012 potrivit căruia "(1) Dispozițiile art. 4 din C. pen. privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii. (2) Dispozițiile art. 4 din C. pen. nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.".

Conform principiului aprecierii in concreto este incidentă ipoteza unei legi de dezincriminare atunci când fapta concret comisă de inculpat nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. Așadar, nu își găsește incidență ipoteza unei dezincriminări atunci când fapta este prevăzută sub o altă denumire, într-o lege specială ori este acoperită de o normă generală de incriminare.

Astfel, s-a constatat că fapta încadrată inițial în infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, întrunește și elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, având în vedere că: autorul faptei practic nu deține un antrepozit fiscal legal reglementat, că țigaretele sunt produse accizabile și sunt supuse marcării și este depășită limita de 10.000 de țigarete.

Curtea de Apel Suceava a constatat că fapta de contrabandă care presupune deținerea ori comercializarea de bunuri accizabile în afara unui antrepozit fiscal legal reglementat nu a fost dezincriminată in concreto prin decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale, aceasta găsindu-și aplicarea în infracțiunea prevăzută de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015.

Având în vedere că infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015 are caracterul unei norme speciale, aceasta are prioritate atât față de infracțiunea de tăinuire, cât și față de infracțiunea de evaziune fiscală, care au caracterul de norme generale.

Așadar, prin reținerea infracțiunii art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015 se respectă atât decizia Curții Constituționale nr. 176/2022, având în vedere existența unui prag cantitativ de 10.000 de țigarete, cât și decizia nr. 17/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că acestă infracțiune face parte din conținutul constitutiv al infracțiunii de contrabandă.

Față de expunerea raportului de legi anterior realizată se observă că este respectat întocmai atât principiul legalității incriminării, cât și principiul previzibilității și accesibilității legii penale, la standardele convenționale în domeniu.

În continuare, Curtea de Apel Suceava a reținut că prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2022, publicată în Monitorul Oficial în data de 17 iunie 2022, a fost pus în acord textul art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României cu decizia Curții Constituționale nr. 176/2022, în prezent art. 270 din Codul vamal al României având următorul conținut: (1) Introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. (2) Constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1): a) introducerea în/sau scoaterea din țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă sunt depășite limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul produselor accizabile supuse marcării, sau dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de RON, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; b) introducerea în/sau scoaterea din țară, de două sau mai multe ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă prin fiecare introducere sau scoatere din țară nu sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la lit. a), însă cumulat, sunt depășite aceste limite; c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal. (3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a).

Astfel, avându-se în vedere argumentele din decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022, s-a apreciat de către legiuitor că este necesară incriminarea infracțiunii de contrabandă asimilată prin stabilirea unui plafon valoric (peste 20.000 de RON, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri) sau cantitativ (10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, tutun de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri) de la care fapta dobândește caracter infracțional.

Instanța de apel a constatat că legiuitorul a intervenit pentru punerea în acord a dispoziției neconstituționale în interiorul termenului de 45 zile prevăzut de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, însă a reținut că faptele comise până la data publicării Ordonanței de Urgență nr. 85/2022, respectiv 17.06.2022, care erau anterior încadrate în infracțiunea de contrabandă asimilată, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, nu mai pot fi sancționate penal în temeiul acestui text de lege, întrucât pentru o perioadă (05.05.2022 - 17.06.2022) legea penală nu mai incrimina această infracțiune.

Totodată, instanța de apel a reținut că prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2022, publicată în Monitorul Oficial în data de 17 iunie 2022, și art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal a suferit modificări, în prezent acest text de lege având următorul conținut: (1) Constituie infracțiuni următoarele fapte: (...) h) deținerea de către orice persoană sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, cu excepția celor deținute în antrepozitul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, tutun de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri; (2) Infracțiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel: (...) c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, cele prevăzute la lit. a), c), d), h), h)

1

) și l).

Comparând dispozițiile succesive în materie, în analiza incidenței art. 5 C. pen., Curtea de Apel Suceava a reținut ca lege penală mai favorabilă dispozițiile art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal anterior modificării intervenite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2022, publicată în Monitorul Oficial în data de 17 iunie 2022, în condițiile în care prin aceasta din urmă s-a procedat la majorarea limitelor speciale de pedeapsă de la 1-5 ani închisoare la 2-7 ani închisoare.

Pentru argumentele de fapt și de drept mai sus expuse, Curtea de Apel Suceava a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal, prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal din 2015, în forma în vigoare anterior modificării prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2022.

Inculpatul a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., motivat de faptul că nu s-a indicat modalitatea în care țigările au fost introduse în țară fără a fi plasate sub regim vamal, respectiv prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau în cazul în care au fost introduse prin locurile stabilite pentru controlul vamal prin sustragere de la acest control, dacă întreaga cantitate a fost introdusă o singură dată sau în tranșe. În opinia inculpatului, organele de urmărire penală nu au administrat nicio probă din care să rezulte că țigaretele deținute provin din infracțiunea de contrabandă.

În ceea ce privește acuzațiile, Curtea de Apel Suceava a observat că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, uzând de procedura simplificată. Dincolo de aceasta, raportat la circumstanțele concrete ale speței, cantitatea mare de țigări, lipsa documentelor de proveniență, netimbrarea corespunzătoare, încercarea de evita contactul cu organele de poliție, inculpatul trebuia să cunoască aspectul că țigările au provenit din săvârșirea unei infracțiuni de contrabandă, iar dacă ar fi avut îndoieli cu privire la acest aspect, putea renunța, lucru pe care însă nu l-a făcut.

Chiar și în condițiile în care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății, inculpatul beneficiază în continuare de dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. Contrar susținerilor acuzatului, aplicarea dispozițiilor art. 386 alin. (1) C. proc. pen.. nu conduce la o revenire la procedura de drept comun, prezentând relevanță doar faptul că acesta a recunoscut necondiționat situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței.

La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen. Având în vedere perioada mare scursă de la data comiterii faptei, Curtea de Apel Suceava a apreciat că se justifică a fi reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare circumscrise prevederilor art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., urmând a le da efectele prevăzute de art. 76 alin. (1) C. pen. S-a apreciat că scopul de prevenire și reeducare poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de o durată proporțională cu gravitatea faptei, orientate spre minimul special prevăzut de lege, respectiv 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015.

Relativ la latura civilă a cauzei, Curtea de Apel Suceava a constatat că inculpatul a achitat la 29.12.2023, potrivit chitanței atașate la dosar apel, suma de 1.000 RON (chitanță serie x număr x), iar la 03.03.2023, suma de 1.500 RON (chitanță serie x număr x), motiv pentru care s-a procedat la o reducere a cuantumului stabilit cu titlu de debit principal în acest sens.

Prin concluziile depuse la dosar, inculpatul a criticat cuantumul prejudiciului, apreciind că datoria vamală trebuie calculată în funcție de noua încadrare juridică stabilită de instanța de control judiciar.

Relativ la obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile și a accesoriilor aferente, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015, Curtea de Apel Suceava a reținut că aceasta se impune, în condițiile în care, cu caracter general, sunt date cerințele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prevăzute de art. 1357 C. civ., după cum a reținut instanța de fond.

Relativ la dispozițiile legale aplicabile la stabilirea întinderii și la calculul prejudiciului, instanța de apel a constatat că prevederile art. 1531 C. civ. instituie principiul reparării integrale a acestuia. Pe de altă parte, au fost avute în vedere dispozițiile speciale în materie fiscală instituite prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În spetă, țigările au pătruns pe teritoriul României cu nerespectarea dispozițiilor în materie vamală, fiind sustrase de la vămuire, neexistând documente de proveniență. Cum inculpatul le-a preluat și deținut, cunoscând că, raportat la împrejurările de fapt, au fost introduse nelegal în țară, datorează taxe vamale, accize și TVA.

Modul de calcul al prejudiciului a fost pe larg detaliat în cererea de constituire parte civilă, nefiind criticat de inculpat în fața primei instanțe.

Potrivit art. 269 din Legea nr. 227/2015, este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

Art. 338 alin. (2) stipulează că produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la momentul importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene, iar art. 340 alin. (1) lit. d) din aceeași lege prevede că eliberarea pentru consum reprezintă importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepția cazului în care ele sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize.

Potrivit art. 335 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: a) alcool și băuturi alcoolice prevăzute la secțiunea a 4-a; b) tutun prelucrat prevăzut la secțiunea a 5-a; c) produse energetice și energie electrică prevăzute la secțiunile a 6-a și a 7-a.

Conform art. 354 din același act normativ, în înțelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezintă: a) țigarete; b) țigări și țigări de foi; c) tutun de fumat.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. f) și g) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, impozitele, taxele și contribuțiile sociale reglementate de Codul fiscal includ, printre altele, taxa pe valoarea adăugată și accizele.

Din punct de vedere al TVA, art. 326 alin. (1), (3) din legea mai sus menționată stipulează că orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligația depunerii unuia dintre deconturile sau declarațiile prevăzute la art. 323 și 324. Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă, se plătește la organul vamal în conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de import.

Așadar, cum inculpatul a efectuat operațiuni cu țigări, de deținere, îi revine obligația de plată a TVA.

Potrivit art. 341 din Legea nr. 227/2015, "persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:

a) în ceea ce privește ieșirea de produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit. a): 1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează această eliberare, iar în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire; 2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art. 412 alin. (1), (2) și (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu art. 348 alin. (1) și (2), precum și orice persoană care a participat la ieșirea neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieșiri;

b) în ceea ce privește deținerea unor produse accizabile, astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit. b), persoana care deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deținerea acestora;

c) în ceea ce privește producerea unor produse accizabile, astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit. c), persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei producții neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;

d) în ceea ce privește importul unor produse accizabile, astfel cum este prevăzut la art. 340 alin. (1) lit. d), persoana care declară produsele accizabile sau pe seama căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora;

e) în cazurile prevăzute la art. 340 alin. (4) - (7), persoana care determină eliberarea pentru consum".

În ceea ce privește accesoriile creanței (compusă din TVA, taxe vamale și accize), devin aplicabile în speță prevederile art. 173 alin. (1), art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) din Legea nr. 207/2015.

Astfel, potrivit alin. (1) al art. 119, "pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere".

Dispozițiile art. 174 alin. (1) Codul de procedură fiscală prevăd că "Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv", iar conform art. 176 alin. (1), "penalitățile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Dispozițiile art. 174 alin. (2) - (4) și art. 175 sunt aplicabile în mod corespunzător."

Raportat la prevederile legale mai sus menționate, Curtea de Apel Suceava a constatat că prejudiciul stabilit a fost corect calculat de către partea civilă și cum inculpatul nu a procedat la achitarea lui integrală, în mod legal prima instanță l-a obligat la plata acestuia, precum și la plata accesoriilor, dispoziție ce a fost menținută de instanța de apel.

Relativ la cele ce precedă, prin decizia penală nr. 661 din 24 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., a fost admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 149 din 06.12.2021 pronunțate de Judecătoria Darabani, în dosarul nr. x/2020, a fost desființată, în parte, sentința penală mai sus-menționată și, în rejudecare, s-a înlăturat din sentință dispoziția de aplicare a prevederilor art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

S-a constatat că prin încheierea din 20.09.2022, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea inculpatului A. din infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 în forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 85/2022 (în modalitatea "deținere").

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost contopită pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 838/21.06.2019 a Judecătoriei Botoșani, definitivă prin decizia penală nr. 75/17.01.2020 a Curții de Apel Suceava, cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin decizie, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 2 luni închisoare reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani și 2 luni închisoare, ce va fi executată în regim privativ de libertate.

A fost redus cuantumul prejudiciului stabilit cu titlu de debit principal la plata căruia inculpatul a fost obligat cu suma de 1.000 RON achitată la data de 29.12.2021, respectiv cu suma de1.500 RON achitată la data de 03.03.2023.

Au fost menținute dispozițiile sentinței care nu sunt contrare deciziei.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel a declarat recurs în casație inculpatul A..

Prin motivele de recurs în casație, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., inculpatul A. a solicitat, în urma reanalizării probelor administrate în cauză, pronunțarea unei soluții de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât fapta nu mai este prevăzută de legea penală, fiind dezincriminată ca urmare a declarării textului de lege ca fiind neconstituțional prin decizia Curții Constituționale nr. 176/2022.

În acest sens, a apreciat că, în acord cu această decizie, infracțiunea nu a continuat să fie incriminată sub altă încadrare juridică, respectiv infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal 2015, instanța de apel procedând, în mod nelegal, la schimbarea calificării juridice a faptei.

Astfel, inculpatul a arătat că, reținerea în sarcina sa a acestei infracțiuni, după constatarea ca dezincriminată a infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 176/2022, pe argumentația depășirii pragului de 10.000 țigări, fapta continuând să fie incriminată ca infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal 2015, aduce atingere principiului legalității incriminării.

Recurentul a subliniat că, la data săvârșirii pretinsei infracțiuni, a cunoscut că săvârșește infracțiunea de contrabandă indiferent de cantitatea de țigarete deținută/transportată, fiind evident că nici nu se punea problema pragului cantitativ sau a infracțiunii prevăzută de art. 452 Codul fiscal. După publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale nr. 176/2022, la 05 mai 2022, și până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 85/2022, respectiv 17 iunie 2022, infracțiunea de contrabandă având ca obiect țigarete provenite din contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, a fost dezincriminată.

Cum de la săvârșirea de către inculpat a faptelor pentru care a fost trimis în judecată și până la judecarea lui definitivă au fost în vigoare mai multe legi penale, în una dintre ele faptele nemaifiind prevăzute de legea penală, conform art. 5 C. pen., aceasta este legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză.

Totodată, recurentul a susținut că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 (lipsind condiția ca deținerea sau comercializarea produselor supuse accizării să fie în afara antrepozitului fiscal), sens în care a făcut trimitere la aspectele stabilite de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 17/2013 dată în recurs în interesul legii, conform cărora este necesară întrunirea cumulativă a două condiții: deținerea de bunuri să fie în afara antrepozitului fiscal și dovedirea faptului că inculpatul a cunoscut că acestea provin din contrabandă.

În plus, s-a arătat că, prin decizia nr. 32/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a decis că "noțiunea de contrabandă" utilizată de legiuitor în dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal în sintagma "cunoscând că acestea provin din contrabandă" privește contrabanda constând în introducerea în țară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în țară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal prin sustragerea de la controlul vamal.

Pe de altă parte, s-a susținut că pentru toate situațiile juridice existente până la data de 17 iunie 2022 (data la care a intrat în vigoare modificarea art. 270 alin. (3) din Codul Vamal ca urmare a O.U.G. nr. 85/2022) în care a fost reținută, ca stare de fapt și încadrare juridică, infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, se impune a se dispune soluții de achitare. De altfel, prin O.U.G. nr. 85/2022 legiuitorul a modificat textele de lege pentru ambele infracțiuni ce reglementează fapte distincte, respectiv sub incidența art. 270 alin. (3) Cod vamal și sub incidența art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal, ceea ce exclude în mod categoric schimbarea de încadrare juridică din infracți