ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 445/2024

Ședința publică din data de 05 iunie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 56 din data de 23 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și, în consecință:

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare din Franța.

În baza art. 104 alin. (7), art. 109 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 22.05.2024 de Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Toulouse, în dosarul nr. x -N. Instructie x, pe numele persoanei solicitate A., cetățean român , precum și predarea persoanei solicitate către autoritățile competente ale statului emitent.

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca predarea persoanei solicitate să se facă sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România în vederea executării acesteia.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

În baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu data de 23.05.2024 și până la 21.06.2024.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pentru o perioadă de 24 de ore începând cu data de 22.05.2024, începând cu ora 18:35.

Suma de 300 RON reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că, prin sesizarea formulată la data de 23.05.2024 de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2024, înregistrată la data de 23.05.2024, sub dosar nr. x/2024, s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii pe o durată de cel mult 15 zile în vederea predării persoanei solicitate A., cetățean român , având în vedere adresa din data de 22.05.2024 transmisă de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național SIRENE ca urmare a semnalării transmisă de către Biroul Național SIRENE din Franța privind mandatul european de arestare din data de 22.05.2024 emis pe numele persoanei solicitate A..

Potrivit referatului întocmit la data de 23.05.2024 de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2024, semnalarea Biroului Național SIRENE din Franța a fost transmisă organelor de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Alba la data de 22.05.2024, în vederea identificării și prinderii persoanei solicitate A.. La data de 22.05.2024 persoana solicitată A. a fost identificată și prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia unde acesteia i s-a adus la cunoștință motivul prezentării sale în fața procurorului, respectiv faptul că din cuprinsul semnalării rezultă că la data de 22.05.2023 autoritățile judiciare din Franța au emis un mandat european de arestare pe numele său pentru comiterea infracțiunilor de tăinuire, prev. de art. 321-1 alin. (1), alin. (2), C. pen. francez, furt calificat, prev. de art. 311-9 al., art. 311-1, C. pen. francez, și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 132- 71 C. pen. francez.

Din cuprinsul semnalării, a rezultat că, în perioada cuprinsă între 23/10/2022 și 17/10/2023, pe teritoriul francez și cel român, A., participa, în calitate de autor, la o organizație criminală tăinuind diverse bunuri și mai ales biciclete electrice, despre care știa că proveneau din furturi comise în grup organizat. Investigațiile, supravegherile și mai ales studiul elementelor de telefonie au permis a se stabili ca A. era implicat în cadrul principalei filiere de tăinuire a 27 de furturi de biciclete electrice, ce au generat un prejudiciu total mai mare de 530 000 de euro. Investigațiile efectuate de catre Autoritățile române în cadrul celor trei ordine europene de anchetă, mai ales interceptările telefonice și geolocalizările au demonstrat că A. acționa în calitate de "transportator" al obiectelor sustrase și tăinuite. În data de 22 mai 2024, judecătorul de instrucție a emis un mandat de arestare.

În C. pen. român faptele sunt prevăzute ca infracțiunile de furt calificat, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d) din C. pen. cu aplicarea art. 256 indice 1 cu referire la art. 183 din C. pen., care se pedepsește cu închisoare de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni, tăinuire prev. de art. 270 din C. pen., care se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1)-(3) din C. pen., care se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Anexat sesizării au fost înaintate Curții de Apel, următoarele: mandatul de arestare european emis de autoritățile judiciare din Franța, în vederea arestării și predării către acest stat a persoanei solicitate; mandatul de arestare emis de autoritățile judiciare din Franța nr. instrucție x, identificare justiție x, în vederea arestării; procesul-verbal nr. x/2024 întocmit la data de 22.05.2024; ordonanța de reținere nr. x/2024 din data de 22.05.2024; proces-verbal de depistare; proces-verbal de informare drepturi; proces-verbal de încunoștințare; copie C.I. persoană solicitată A.; cazier judiciar; delegație avocat ales B..

La termenul de judecată din 23.05.2024, reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că dintr-o eroare de redactare, în cuprinsul referatului întocmit Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii pe o durată de cel mult 15 zile, astfel încât în realitate se solicită luarea măsurii arestării persoanei solicitate, pe o durată de 30 zile în vederea predării către autoritățile franceze.

În fața instanței s-a prezentat persoana solicitată A., în stare de reținere, care în prezența apărătorului ales a arătat că nu consimte la predare și totodată nu renunță la regula specialității.

De asemenea, prin intermediul apărătorului ales s-au depus la dosar concluzii scrise, procesul-verbal de percheziție imobiliară, ș.a înscrisuri.

Persoana solicitată A. a solicitat prin intermediul concluziilor scrise refuzarea executării mandatului european de arestare și predare a persoanei solicitate către autoritățile franceze, iar în secundar, în cazul în care se mai impune, să se dispună măsura preventivă a controlului judiciar, conform art. 202 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen.

A considerat că mandatul european de arestare nu conține o descriere a circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, astfel a justificat refuzul de a executa mandatul, conform dispozițiilor art. 86 alin. (1) lit. a), lit. e) din Legea nr. 302/2004.

Referitor la numele persoanei solicitate, a arătat că este greșit menționat A., în loc de A..

Referitor la conținutul mandatul european de arestare, privind descrierea circumstanțelor, momentul, locul și gradul de implicare al persoanei solicitate, a arătat că lipsesc din conținutul mandatului.

Astfel, a considerat că mandatul european de arestare emis de autoritățile franceze pe numele persoanei solicitate nu îndeplinește condițiile de formă și de fond, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare al persoanei solicitate, apreciind că este necesar să se precizeze activitatea infracțională reținută în sarcina sa.

De asemenea, a arătat faptul că refuză predarea sa către autoritățile franceze, menționând faptul că nu a săvârșit vreuna din faptele menționate în mandatul de arestare a Republicii Franceze, emis în 22.05.2024.

De asemenea, s-a susținut că asupra sa, în mai multe corpuri de clădire, situate în Orăștie, județul Hunedoara, cât și în autoturismele și autoutilitara, la percheziție nu au fost identificate bunuri care să intereseze prezenta cauză, această mențiune fiind făcută pe toate procesele-verbale de efectuarea percheziției din data de 22.05.2024, care au fost depuse la dosarul cauzei.

S-a menționat faptul că, până în prezent, niciodată autoritățile franceze nu au citat-o să se prezinte la audieri sau să îi aducă la cunoștință și să nu se prezinte, mai mult de atât a arătat că nu a cunoscut în niciun moment până în cursul zilei de 22.05.2024 că este urmărită penal sau că este acuzată că a săvârșit vreo infracțiune.

A mai arătat faptul că este cunoscută în societate ca fiind o persoană onorabilă și de bune moravuri, neavând antecedente penale, efectuând activitatea de transport internațional, fiind asociat cu fiul său A., în firma de transport S.C. C. S.R.L..

A arătat că aceștia de fiecare dată avertizează și solicită clienților să nu pună în colete lucruri interzise la transport sau care sunt împotriva legii deoarece nu doresc să aibă probleme cu legea, nici ei ca persoane și nici societatea comercială pe care o reprezintă.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că pe numele persoanei solicitate A., cetățean român , a fost emis mandatul european de arestare la data de 22.05.2024 de către autoritățile judiciare din Franța, respectiv Tribunalul Judiciar din TOULOUSE, în dosarul nr. parchet x, nr. instrucție x, identificare justiție x, mandat european de arestare a cărui executare se solicită în prezenta cauză.

Din mandatul european de arestare emis la data de 22.05.2024 de către autoritățile judiciare din Franța, respectiv Tribunalul Judiciar din TOULOUSE, în dosar nr. parchet x, nr. instrucție x, identificare justiție x a rezultat că persoana solicitată A. este urmărită penal în statul emitent pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, prev. de art. 321-1 alin. (1), alin. (2), C. pen. francez, furt calificat, prev. de art. 311-9 al., art. 311-1, C. pen. francez, și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 132- 71 C. pen. francez, în fapt reținându-se în sarcina acestuia că:

În perioada cuprinsă între 23.10.2022 și 17.10.2023, pe teritoriul francez și cel român, A., participa, în calitate de autor, la o organizație criminală tăinuind diverse bunuri și mai ales biciclete electrice, despre care știa ca proveneau din furturi comise în grup organizat. Investigațiile, supravegherile și mai ales studiul elementelor de telefonie au permis a se stabili că A. era implicat în cadrul principalei filiere de tăinuire a 27 de furturi de biciclete electrice, ce au generat un prejudiciu total mai mare de 530 000 de euro. Investigațiile efectuate de catre Autoritățile române în cadrul celor trei ordine europene de anchetă, mai ales interceptările telefonice și geolocalizările au demonstrat că A. acționa în calitate de "transportator" al obiectelor sustrase și tăinuite.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că în C. pen. român, infracțiunile pentru care persoana solicitată A. este urmărită penal de autoritățile judiciare din Franța, corespund cu infracțiunile de furt calificat, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d) din C. pen. cu aplicarea art. 256 indice 1 cu referire la art. 183 din C. pen., care se pedepsește cu închisoare de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni, tăinuire prev. de art. 270 din C. pen., care se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, și constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1)-(3) din C. pen., care se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Curtea a constatat că prezenta cauză are ca obiect executarea unui mandat european de arestare cu Franța, stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, mandatul european de arestare executându-se pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Având în vedere aceste principii, Legea nr. 302/2004 limitează în procedura de executare de către autoritățile române a unui mandat european de arestare rolul instanței la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată, și la stabilirea existenței sau inexistenței vreunui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, neexistând o competență a instanței de a verifica legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și de a verifica existența faptelor de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată.

Contrar susținerilor persoanei solicitate, prin apărătorul ales, care a invocat incidența dispozițiilor art. 86 alin. (1) lit. a), lit. e) din Legea nr. 302/2004, în sensul că mandatul european de arestare emis de Autoritățile judiciare din Franța pe numele persoanei solicitate A. nu ar conține o descriere a circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, Curtea a constatat că fapta de care este acuzată persoana solicitată este minuțios descrisă, în mod individual pentru fiecare participant, arătându-se în cuprinsul mandatului că "în perioada cuprinsă între 23/10/2022 și 17/10/2023, pe teritoriul francez și cel român, A., participa, în calitate de autor, la o organizație criminală tăinuind diverse bunuri și mai ales biciclete electrice, despre care știa ca proveneau din furturi comise în grup organizat. Investigațiile, supravegherile și mai ales studiul elementelor de telefonie au permis a se stabili că A. era implicat în cadrul principalei filiere de tăinuire a 27 de furturi de biciclete electrice, ce au generat un prejudiciu total mai mare de 530 000 de euro. Investigațiile efectuate de catre Autoritățile române în cadrul celor trei ordine europene de anchetă, mai ales interceptările telefonice si geolocalizările au demonstrat că A. acționa în calitate de "transportator" al obiectelor sustrase și tăinuite".

Față de cele arătate, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că mandatul european de arestare emis de Autoritățile judiciare din Franța pe numele persoanei solicitate A. conține toate informațiile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004.

Persoana solicitată A. a fost prezentă personal în fața Curții de Apel Alba Iulia, fiindu-i verificată identitatea și neexistând obiecții privitoare la acesta, fiindu-i înmânat mandatul european de arestare în limba română, conform art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Conform art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, instanța a adus la cunoștința persoanei solicitate A. drepturile prevăzute la art. 106 (dreptul de a fi informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, dreptul de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanță, dreptul de a-și desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare și de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales sau desemnat din oficiu în România, în condițiile prevăzute de legea română și cu asigurarea confidențialității), efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, fiindu-i puse în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

Persoana solicitată A. a declarat în fața instanței că nu consimte să fie predat autorităților din Franța, aspect consemnat, conform art. 106 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, persoana solicitată A. a precizat că nu renunță la beneficiul conferit de regula specialității.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, pentru infracțiunile pentru care a fost emis mandatul european de arestare nefiind necesară dubla incriminare.

De asemenea, Curtea de Apel Alba Iulia a mai constatat că în cauză nu este incident niciunul din motivele de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 99 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Contrar celor susținute de apărătorul persoanei solicitate, Curtea a considerat că mandatul european a fost completat corespunzător legii, de către un judecător independent național din Franța, iar procedura de executare a acestuia s-a derulat legal pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

S-a reținut că celelalte apărări formulate de persoana solicitată cu privire la existența sau nu a infracțiunilor de care este acuzat în Franța, forma consumată sau tentată a acestora, obținerea sau nu a sumelor de bani, în ce condiții etc., privesc fondul cauzei juridice din Franța, iar Curtea de Apel Alba Iulia nu este abilitată legal să se pronunțe asupra acestor aspecte, care vor fi analizate în cadrul unui proces penal în statul membru solicitant, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale impuse de Tratatul UE și CEDO.

Mai mult, stadiul procesual al procesului penal în statul solicitant - Franța, desfășurat împotriva domnului A., este urmărirea penală, fază anterioară judecății și pronunțării vreunei hotărâri judecătorești asupra vinovăției persoanei solicitate, astfel că analizarea apărărilor susținute la acest moment procesual este prematură

Totodată, Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că nu există niciun motiv pentru luarea măsurii controlului judiciar, precum a solicitat persoana solicitată în apărare, în subsidiar.

În acest sens, instanța a reținut că persoana solicitată A. nu prezintă suficiente garanții care să asigure prezența sa în fața autorităților judiciare și care să înlăture orice risc de sustragere de la derularea procedurilor în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare sau de comitere a unor noi infracțiuni, chiar dacă a declarat că nu este de acord cu predarea.

Mai mult, în pofida circumstanțelor personale favorabile respectiv, lipsa antecedentelor penale, căsătorit, angajat și asociat la S.C. C. S.R.L., bine integrat în societate, Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că lăsarea în libertate a persoanei solicitate A. nu poate fi circumscrisă unor garanții suficiente care să asigure prezența sa în fața autorităților judiciare și care să înlăture orice risc de sustragere de la derularea procedurilor în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare.

S-a avut în vedere, în acest sens, multitudinea faptelor care fac obiectul acuzațiilor, gravitatea acestora, faptul că aceasta desfășoară activități de transport rutier, are diferite deplasări, chiar și în Franța de curând, - potrivit propriei declarații.

În toate aceste condiții, s-a apreciat că luarea măsurii arestării în vederea predării față de persoana solicitată A. este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului și pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la executarea mandatului, motive pentru care instanța nu a putut reține apărările în sensul luării măsurii controlului judiciar.

Pe de altă parte, în această procedură a predării, când instanța admite sesizarea Parchetului, formulată direct pe mandatul european de arestare depus în original la dosar și tradus, instanța este obligată, potrivit legii, odată cu dispunerea executării mandatului, prin hotărârea de predare să dispună și arestarea persoanei solicitate în vederea predării - art. 104 alin. (11) teza a II-a din Legea nr. 302/2004 "în acest caz, în situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă."

Prin urmare, s-a considerat că în această etapă, nu s-ar putea lua alte măsuri preventive - arestul la domiciliu sau controlul judiciar.

Împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 23 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală a formulat contestație persoana solicitată A. apreciind că se impune respingerea solicitării autorităților statului emitent privind punerea în executare a mandatului european de arestare.

Prin concluziile scrise, contestatorul a solicitat, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea 302/2004, admiterea contestației formulate, desființarea hotărârii atacate și în rejudecare, admiterea opoziției la extrădare și respingerea cererii de extrădare for­mulate de autoritățile din Franța.

Având în vedere textele de lege în materie, s-a apreciat că nu este necesară predarea sa Tribunalul Judiciar din Toulouse față de împrejurarea că acesta poate fi audiat și prin videoconferință sau prin comisie rogatorie.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Situațiile care pot determina respingerea cererii autorităților judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare sunt reglementate expres de art. 99 alin. (1) - motivele obligatorii și alin. (2) - motivele facultative, din Legea nr. 302/2004.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, respectiv Legea nr. 302/2004, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, din analiza conținutului mandatului european de arestare emis la data de 22.05.2024 de autoritățile judiciare din Franța, că față de cetățeanul român A. (cetățean român ), se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, prev. de art. 321-1 alin. (1), alin. (2), C. pen. francez, furt calificat, prev. de art. 311-9 al., art. 311-1, C. pen. francez și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 132- 71 C. pen. francez.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autoritățile judiciare franceze îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, fiind descrise faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată, sancționate de C. pen. francez au corespondent în legislația română în infracțiunile de furt calificat, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d) din C. pen. cu aplicarea art. 256 indice 1 cu referire la art. 183 din C. pen., tăinuire, prev. de art. 270 din C. pen. și constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) - (3) din C. pen.

În continuare, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și observă că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 99 alin. (2) din același act normativ.

Susținerea contestatorului în sensul că nu și-a dat consimțământul să fie extrădată în Franța, pentru efectuarea de cercetări pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o nu se regăsește printre motivele de refuz al executării mandatului european de arestare expres enumerate de textul de lege.

În ceea ce privește motivele invocate de către persoana solicitată constând în lipsa descrierii faptelor imputate și a locului săvârșirii acestora pe teritoriul francez și a gradului de implicare al persoanei solicitate în săvârșirea unor infracțiuni care au legătură cu transportul unor colete pe care le transporta firma sa de transport marfă și persoane pe ruta România-Franța și retur, Înalta Curte constată că apărările persoanei solicitate sunt în esență apărări care vizează fondul cauzei și care urmează a fi analizate de autoritățile franceze care efectuează cercetările penale, instanțele din România nefiind competente să aprecieze cu privire la vinovăția persoanei solicitate sau cu privire la faptele pentru care este cercetat.

Așadar, Înalta Curte subliniază că aspectele care vizează temeinicia acuzațiilor formulate în statul emitent al mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate excedează analizei în prezenta cauză, sens în care se au în vedere dispozițiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 care stabilesc că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce în conformitate cu dispozițiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, așa încât verificarea acestei apărări revine în competența exclusivă a autorității judiciare a statului emitent.

Înalta Curte notează că, în procedura reglementată de art. 84 și urm. din Legea nr. 302/2004, instanța română nu are competența de a examina temeinicia măsurilor dispuse de autoritatea judiciară din Franța și nici oportunitatea emiterii mandatului european de arestare.

Pe cale de consecință, se constată că instanța de fond a analizat condițiile privind punerea în executare a mandatului european de arestare, prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și a dispus, în mod corect, arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu data de 23.05.2024 și până la 21.06.2024, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfășurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare și predare a persoanei solicitate.

Prin urmare, dată fiind soluția de admitere a cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, apare ca necesară arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională. Predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând legală și temeinică sentința penală atacată, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. cu referire la art. 110 din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A., împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 23 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A., împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 23 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 iunie 2024.