ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra recursurilor în casație de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată:

Prin sentința penală nr. 131 pronunțată la data de 28.10.2022, în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Gorj a hotărât cu privire la inculpații:

a) A.

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, împotriva persoanei vătămate B., cu 5 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima B.; și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima B., în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

- în baza art. 210 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), condamnarea la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, împotriva persoanei vătămate C., cu 5 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima C.; și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima C., în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

- în baza art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. a) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnarea la pedeapsa de 6 ani 6 luni (șase ani și șase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, împotriva persoanei vătămate D., cu 5 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima D.; și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima D., în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 213 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (29 acte materiale), condamnarea la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă continuată față de E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. și GG. și 5 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen. (139 acte materiale), condamnarea la pedeapsa de 5 ani și 6 luni (cinci ani și șase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată și 5 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3, respectiv 7 ani, inculpatul executând pedeapsa rezultantă de 15 (cincisprezece) ani închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (2) rap. la art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victimele B., C. și D., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă rezultantă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victimele B., C. și D., în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă, durata reținerii de la 19-20 noiembrie 2020, durata arestării preventive de la 20 noiembrie 2020 până la 18 ianuarie 2021 și de la 22 octombrie 2021, până la zi.

În baza art. 399 alin. (1) și (4) cu aplicarea art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2), (3) și (4) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă față de inculpat.

În baza art. 7 cu ref. la pct. 1 din anexa Legii nr. 76/2008, prelevează probele biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinței în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

(…)

b) HH.

S-a admis cererea formulată de inculpatul HH., privind judecarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 374 alin. (4) raportat la art. 375 C. proc. pen.

În baza art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul HH., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de proxenetism (11 acte materiale) față de M., W., F., G., I., S., H., J., V., R. și T.., cu 3 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor (50 acte materiale), cu 4 ani pedeapsa complementară, în baza art. 67 alin. (2) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3, respectiv 8 luni, inculpatul executând pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni (trei ani și opt luni) închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (2) rap. la art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă rezultantă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 72 C. pen. s-a scăzut din pedeapsă, durata reținerii de la 19-20 noiembrie 2020.

În baza art. 399 C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar al inculpatului.

În baza art. 7 cu ref. la pct. 1 din anexa Legii nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinței în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Prin decizia penală nr. 1477 din 06 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova a respins, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., apelul declarat de inculpatul HH. zis "HH." sau "HH.", împotriva sentinței penale nr. 131 din data de 28.10.2022, pronunțată de către Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2021, ca nefondat, iar în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile formulate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj și de către inculpații II. și A. și, desființând în parte sentința nr. 131 din data de 28.10.2022, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2021 rejudecând, a decis:

S-a descontopit pedeapsa principală rezultantă de 15 ani închisoare, aplicată inculpatului A., în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. a) C. pen. rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., de la 6 ani 6 luni închisoare la 7 ani închisoare.

S-a redus pedeapsa aplicată de instanța de fond pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. (1), lit. a) și b) C. pen., săvârșită asupra persoanei vătămate B., de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.

S-a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) săvârșită asupra persoanei vătămate C. de la 5 ani închisoare, la 4 ani închisoare.

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru infracțiunea de proxenetism, prevăzută de dispozițiile art. 213 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de la 8 ani închisoare la 6 ani închisoare.

S-a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen. de la 5 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au recontopit pedepsele principale aplicate în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv sporul de 5 ani 8 luni, astfel că, în final, inculpatul A. va fi condamnat la pedeapsa rezultantă de 12 ani 8 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. pen. și art. 72 C. pen., s-a dedus în continuare măsura arestării preventive de la data de 28 octombrie 2022 la zi.

(…)

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.

Împotriva deciziei penale nr. 1477 din 06 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, în termenul legal, inculpații A. și HH. au formulat cerere de recurs în casație, invocând dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Sub aspectul motivării cazului invocat, recurenții inculpați A. și HH. au invocat, raportat la infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen., că instanțele de fond și apel au reținut în mod greșit faptul că fiecare dintre tranzacțiile financiare efectuate în beneficiul inculpaților de către persoanele vătămate, martori sau persoanele interpuse (bani proveniți din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism), reprezintă fiecare câte un act material.

Au susținut că elementul material al laturii obiective, așa cum este descris în actul de sesizare a instanței - încasarea sumelor de bani rezultate din prostituție, nu se regăsește în art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019; deși în cuprinsul rechizitoriului, acuzația este că sumele de bani erau folosul dobândit de inculpați din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, cu toate că unele sume au fost expediate pe numele membrilor familiei lor, acuzația este formulată diferit pentru a evita aplicarea Deciziei nr. 418/2018 a Curții Constituționale. În acest context, dacă s-ar considera că autorii infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism din care provin banii sunt tot inculpații A. și HH., fapta s-ar încadra în dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 și ar deveni aplicabile considerentele Deciziei nr. 418/2018 a Curții Constituționale, potrivit căreia nu poate fi același subiect activ pentru toate aceste infracțiuni, astfel că fapta nu ar fi prevăzută de legea penală.

Totodată, recurenții inculpați au arătat că, așa cum reformulează acuzația, procurorul nu descrie niciuna dintre modalitățile alternative prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, preluat de dispozițiile art. 49 din Legea nr. 129/2019, respectiv schimbare, transfer, ascundere, disimulare, astfel că nici în acest caz fapta nu e prevăzută de legea penală.

Au mai susținut că este greșit raționamentul instanțelor potrivit căruia, prin achiziționarea unor autoturisme, a unui imobil sau prin depunerea unor sume de bani la instituții bancare s-a realizat elementul material al infracțiunii de spălare a banilor, deoarece aceste operațiuni nu au fost în niciun caz efectuate pe ascuns sau în scopul ascunderii banilor, ci dimpotrivă, cumpărarea acestor bunuri a fost publică, întrucât inculpații s-au înscris cu acestea în evidențele fiscale.

Recurentul inculpat A., în ce privește infracțiunea de trafic de minori, împotriva persoanei vătămate D., a susținut că descrierea faptei, respectiv folosirea metodei lover-boy, cum s-a reținut în rechizitoriu, pentru a ademeni și manipula persoana vătămată, nu corespunde normei de incriminare, întrucât recrutarea ca și variantă a elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 211 C. pen. implică intenția de a urmării efectiv scopul exploatării sexuale a persoanei ce urmează a fi recrutată.

Astfel, s-a susținut că inculpatul a avut o simplă relație cu D. și nu a urmărit niciodată scopul exploatării ei, iar în perioada scurtă în care au format un cuplu s-a comportat ca atare și nu a încercat vreodată să îi inducă măcar idea practicării prostituției, neexistând niciun mijloc de probă care să indice măcar tangential elementul recrutării persoanei vătămate sau măcar scopul exploatării sexuale.

S-a mai susținut că, din modalitatea în care este formulată acuzația, rezultă că fapta a fost săvârșită în modalitatea prevăzută de art. 210 alin. (1) C. pen., prin inducere în eroare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate, ambele în scopul exploatării sexuale.

Prin încheierea din 14 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-au admis în principiu, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., cererile de recurs formulate de inculpații A. și HH. împotriva deciziei penale nr. 1477 din 06 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Analizând recursurile în casație în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că este fondat numai recursul în casație declarat de inculpatul A. doar în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen., în considerarea celor ce succed:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege, care vizează exclusiv legalitatea hotărârii.

Astfel, motivele de casare invocate trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel prin hotărârea atacată, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

Limitarea obiectului judecății în recursul în casație la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a normelor substanțiale sau de procedură penală constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acele încălcări corespunzătoare unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că "dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. exclud în totalitate din sfera de cenzură a Înaltei Curți de Casație și Justiție modificarea situației de fapt, în acest stadiu putându-se analiza doar dacă faptele, astfel cum au fost reținute de către instanța de apel, sunt prevăzute ca infracțiuni, dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc - din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului." (decizia nr. 350/RC/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, www.x.ro).

Totodată, s-a reținut că acest caz de casare vizează "acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblu sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv." (decizia nr. 442/R/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

În cauză, inculpații A. și HH. au formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., susținând în esență că, fapta de spălarea banilor pentru care au fost condamnați nu este prevăzută de legea penală, instanțele de fond și apel reținând în mod greșit faptul că fiecare dintre tranzacțiile financiare efectuate în beneficiul inculpaților de către persoanele vătămate, martori sau persoanele interpuse (bani proveniți din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism), reprezintă fiecare câte un act material.

Totodată, recurentul inculpat A., a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. susținând că fapta de trafic de minori pentru care a fost condamnat nu corespunde normei de incriminare întrucât recrutarea implică intenția de a urmării efectiv scopul exploatării sexuale a persoanei ce urmează a fi recrutată, însă el a avut o simplă relație cu persoana vătămată D. și nu a urmărit niciodată scopul exploatării ei.

În aceste coordonate de principiu, în limitele criticilor ce se circumscriu motivului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Evaluand dacă inculpații A. și HH. au fost condamnați pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală, Înalta Curte are în vedere situația de fapt stabilită de instanța de apel, care nu poate fi schimbată, având caracter definitiv. În ipoteza în care situația de fapt reținută de instanța de apel nu se suprapune pe tipicitatea obiectivă a infracțiunii pentru care fiecare dintre inculpați este condamnat, astfel cum aceasta este prevăzută de lege, devin incidente dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Referitor la infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen., imputată inculpatului A.

În fapt, instanțele de fond și apel au reținut că, inculpatul A., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada anilor 2015 - 2020, a schimbat, transferat bani/bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni de trafic de persoane și proxenetism, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bani/bunuri, a ascuns și disimulat adevărata natură a provenienței ilicite, a situației, a dispoziției și a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, printre care și imobilele situate în Ungaria, în comuna Mezöpeterd, săvârșind, astfel, la diferite intervale de timp, 139 acte materiale care prezintă fiecare în parte conținutul constitutiv al infracțiunii de spălarea banilor. Practic, s-a reținut că fiecare dintre tranzacțiile financiare efectuate în beneficiul inculpatului A., cu bani proveniți din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, de către persoanele vătămate, martori sau persoane interpuse, reprezintă fiecare câte un act material (astfel cum se arată în decizia recurată, filele x).

S-a mai avut în vedere că sumele de bani primite, trimise și schimbate de inculpatul A. din activitatea infracțională a fetelor, nu sunt reprezentate doar de transferurile monetare, întrucât cele mai mari sume de bani au fost ridicate personal de acesta de la tinerele pe care le sprijinea în practicarea prostituției.

O parte din banii dobândiți ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism au fost investiți de inculpatul A. în achiziționarea unor imobile în Ungaria, în autoturisme - limuzină de lux și sume importante de bani au fost plasate în cutii de valori în bănci din Elveția.

De asemenea, suma de 236.802 RON ce reprezintă soldul societății S.C. JJ. S.R.L. preluată la data de 23.07.2019, de inculpatul, în calitate de administrator, a fost dobândită tot din activitatea infracțională, întrucât inculpatul nu a desfășurat activități legale aducătoare de venituri, prin intermediul acestei societăți, inculpatul urmând să spele banii dobândiți din activități infracționale de trafic de persoane și proxenetism. Referitor la această societate, administrată de inculpat, conform procesului-verbal nr. x din 13.11.2020 al A.J.F.P.Gorj, are ca obiect principal de activitate declarat "Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată", iar în nota explicativă, inculpatul a precizat că "menționez că la data de 23.07.2019, soldul scriptic a coincis cu soldul faptic, respectiv am preluat suma de 236.802 RON" .

Totodată, inculpatul a utilizat sume importante de bani pentru achiziționarea unor vacanțe luxoase și costisitoare în țări exotice, precum Thailanda, Emiratele Arabe, Singapore, Maldive, Laos, unde acesta s-a deplasat de mai multe ori pe an (planșa foto din 06.01.2021, f. x d.u.p.).

În scopul disimulării provenienței sumelor de bani transferate, cât și a destinatarului final, inculpatul obișnuia să solicite atât tinerelor care practicau prostituția sub îndrumarea sa, cât și altor persoane cu care intra în contact întâmplător, fotografii ale actelor de identitate pe care le utiliza pentru efectuarea de transferuri monetare în interesul său, aspecte care rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză. În acest sens, s-a reținut că din declarația martorei X. reise faptul că banii pe care i-a câștigat din practicarea prostituției i-a trimis prin serviciul KK., pe numele altor persoane pe care inculpatul A. le indica, trimițându-i poze cu fotografiile cărților de identitate, pe aplicația LL., printre acestea numărându-se MM., căruia i-a trimis suma de 724 euro la data de 07.11.2020, cât și NN.. De asemenea, din declarațiile martorelor W., V., OO. rezultă că inculpatul A. le solicita ca transferurile monetare efectuate prin serviciile de transfer rapid să se facă pe numele unor persoane interpuse, pe care acesta le indica, trimițându-le fotografii ale documentelor de identitate prin aplicația LL.. Declarațiile martorilor au fost coroborate cu procesul-verbal din data de 24.03.2021 și planșa foto anexată privind cărțile de identitate identificate cu ocazia efectuării percheziției informatice asupra telefonului mobil marca x, cu seria x: 354x13/01, ridicat de la inculpatul A..

În drept, instanța de apel a constatat că activitatea inculpatului A. constând în aceea că, în perioada 2015-2020, ar fi beneficiat de diferite sume de bani expediate din Germania, pe numele său sau pe numele altor persoane, ale căror acte de identitate le transmitea persoanelor care trimiteau banii proveniți din săvârșirea de infracțiuni, a avut ca scop disimularea adevăratei proveniențe a banilor ceea ce se circumscrie activității incriminate de dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.

Totodată, faptul că o parte din banii dobândiți ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism au fost investiți de inculpatul A. în achiziționarea unor imobile în Ungaria (imobil situat în comuna Mezöpeterd, înscris sub nr. topo x, având o suprafață de 1309 m

2

, la adresa x Mezöpeterd, strada x nr. 31, casă de locuit, curte în intravilan, respectiv imobil situat în comuna Mezöpeterd, înregistrat sub nr. topo x, având o suprafață de 1280 m

2

, la adresa x Mezöpeterd, strada x nr. 33, casă de locuit, curte în intravilan), în autoturisme - limuzină de lux și sume importante de bani au fost plasate în cutii de valori în bănci din Elveția se încadrează în dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Conform art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, constituție infracțiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Potrivit art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, constituie infracțiunea de spălare a banilor ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni.

Examinând legalitatea hotărârii atacate, sub aspectul existenței unei concordanțe depline între fapta săvârșită și configurarea legală a infracțiunii de spălarea banilor pentru care inculpatul A. a fost condamnat, Înalta Curte constată incidența cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu privire la o parte din actele materiale ce au fost reținute în conținutul constitutiv al infracțiunii imputate inculpatului.

În fapt, s-a reținut că prin serviciul PP., inculpatul A. a primit, în perioada 31.07.2015-30.11.2018, următoarele sume de bani care, cumulat reprezintă suma de 17.031,56 euro, respectiv:

- la data de 31.07.2015, suma de 148,20 euro de la QQ.;

- la data de 11.02.2016, suma de 1018,26 euro de la B.;

- la data de 13.02.2016, suma de 765,33 euro de la B.;

- la data de 15.02.2016, suma de 671,99 euro de la B.;

- la data de 18.02.2016, suma de 667,49 euro de la B.;

- la data de 04.04.2016, suma de 1594,59 euro de la B.;

- la data de 06.04.2016, suma de 1021,40 euro de la B.;

- la data de 08.04.2016, suma de 568,89 euro de la RR.;

- la data de 23.04.2016, suma de 521,77 euro de la RR.;

- la data de 03.05.2016, suma de 230,61 euro de la HH.;

- la data de 27.06.2016, suma de 88,54 euro de la A.;

- la data de 30.08.2016, suma de 357,40 euro de la Q.;

- la data de 02.09.2016, suma de 670,67 euro de la Q.;

- la data de 03.09.2016, suma de 479,66 euro de la Q.;

- la data de 28.09.2016, suma de 448,55 euro de la A.;

- la data de 05.01.2017, suma de 524,25 euro de la SS.;

- la data de 06.03.2017, suma de 105,91 euro de la A.;

- la data de 18.04.2017, suma de 6.606,09 euro de la A.;

- la data de 22.04.2018, suma de 428,11 euro de la A.;

- la data de 30.11.2018, suma de 113,85 euro de la A.;

Totodată, prin serviciul PP., inculpatul A. a trimis, în perioada 26.05.2015 - 06.03.2017, următoarele sume de bani care, cumulat reprezintă suma de 37.845,94 euro, respectiv:

- la data de 26.05.2015, trimite suma de 109,75 euro numitului TT.;

- la data de 29.05.2015, trimite suma de 164,80 euro numitului HH.;

- la data de 12.06.2015, trimite suma de 223,53 euro numitei UU.;

- la data de 1206.2015, trimite suma de 279,42 euro numitului VV.;

- la data de 08.07.2015, trimite suma de 110,41 euro numitului TT.;

- la data de 10.07.2015, trimite suma de 308,97 euro numitei UU.;

- la data de 13.07.215 trimite suma de 446,43 euro numitului TT.;

- la data de 13.07.2015 trimite suma de 334,82 euro numitei WW.;

- la data de 20.07.2015, trimite suma de 162,43 euro numitei UU.;

- la data de 17.08.215 trimite suma de 111,08 euro numitului XX.;

- la data de 05.11.215 trimite suma de 54,33 euro numitei YY.;

- la data de 05.11.215 trimite suma de 54,30 euro numitei ZZ.;

- la data de 14.01.216 trimite suma de 436,91 euro numitului QQ.;

- la data de 21.01.216 trimite suma de 217,87 euro numitului QQ.;

- la data de 26.01.2016, trimite suma de 1627,19 euro numitei UU.;

- la data de 27.01.2016, trimite suma de 543,24 euro numitei UU.;

- la data de 27.01.2016 trimite suma de 103,21 euro numitului AAA.;

- la data de 29.01.2016, trimite suma de 654,77 euro numitei UU.;

- la data de 30.01.2016 trimite suma de 324,90 euro numitului QQ.;

- la data de 01.02.2016 trimite suma de 292,41 euro numitului QQ.;

- la data de 01.02.2016 trimite suma de 54,15 euro numitului BBB.;

- la data de 02.02.2016 trimite suma de 490,04 euro numitului QQ.;

- la data de 22.02.2016, trimite suma de 667,73 euro numitului HH.;

- la data de 02.03.2016, trimite suma de 108,64 euro numitei CCC.;

- la data de 08.03.2016, trimite suma de 74,02 euro numitei C.;

- la data de 30.05.2016, trimite suma de 1778,23 euro numitului HH.;

- la data de 31.05.2016, trimite suma de 556,85 euro numitului HH.;

- la data de 01.06.2016, trimite suma de 556,49 euro numitului HH.;

- la data de 04.06.2016, trimite suma de 284,17 euro numitului HH.;

- la data de 27.06.2016, trimite pe numele lui suma de 88,54 euro(1 act material);

- la data de 27.06.2016, trimite suma de 885,43 euro numitei B.;

- la data de 15.07.2016 trimite suma de 111,40 euro numitei DDD.;

- la data de 16.07.2016 trimite suma de 1103,39 euro numitei UU.;

- la data de 20.07.2016 trimite suma de 1322,15 euro numitei UU.;

- la data de 03.08.2016 trimite suma de 1515,10 euro numitei UU.;

- la data de 04.08.2016 trimite suma de 166,87 euro numitei EEE.;

- la data de 04.08.2016 trimite suma de 55,62 euro numitei FFF.;

- la data de 04.08.2016 trimite suma de 55,62 euro numitei EEE.;

- la data de 25.08.2016 trimite suma de 1.355,51 euro numitului GGG.;

- la data de 15.09.2016 trimite suma de 224,91 euro numitului HHH.;

- la data de 21.09.2016, trimite suma de 2.675,99 euro numitului HH.;

- la data de 22.09.2016 trimite suma de 223,82 euro numitei W.;

- la data de 27.09.2016, trimite suma de 2.250,59 euro numitului HH.;

- la data de 27.09.2016, trimite suma de 337,40 euro numitei B.;

- la data de 28.09.2016, își trimite pe numele lui suma de 448,55 euro;

- la data de 04.10.2016, trimite suma de 2.231,19 euro numitului HH.;

- la data de 21.10.2016, trimite suma de 163,51 euro numitei III.;

- la data de 26.10.2016 trimite suma de 3.266,09 euro numitei UU.;

- la data de 28.10.2016 trimite suma de 1.634,54 euro numitei UU.;

- la data de 31.10.2016 trimite suma de 766,71 euro numitei UU.;

- la data de 03.11.2016 trimite suma de 110,95 euro numitei DDD.;

- la data de 08.11.2016 trimite suma de 2.208,99 euro numitei UU.;

- la data de 14.11.2016 trimite suma de 650,69 euro numitei JJJ.;

- la data de 14.11.2016 trimite suma de 430,51 euro numitei DDD.;

- la data de 27.11.2016 trimite suma de 211,90 euro numitei KKK.;

- la data de 28.11.2016, trimite suma de 1.271,43 euro numitului LLL.;

- la data de 30.11.2016 trimite suma de 106,47 euro numitei KKK.;

- la data de 22.12.2016, trimite suma de 523,24 euro numitului HH.;

- la data de 24.02.2017, trimite suma de 211,83 euro numitei MMM.;

- la data de 06.03.2017, trimite suma de 105,91 euro numitului NNN.;

Totodată, prin serviciul de transfer monetar KK., inculpatul A. a primit, în perioada 06.09.2018-03.01.2020, următoarele sume de bani care, însumează un total de 4.223 euro, după cum urmează:

- la data de 03.01.2020, primește suma de 600 euro de la OOO.);

- la data de 08.02.2020, primește suma de 400 euro de la F.;

- la data de 29.06.2020, suma de 1.163 euro de la G.;

- la data de 07.05.2019, suma de 60 euro de la PPP.;

- la data de 12.08.2019, suma de 400 euro de la QQQ.;

- la data de 18.11.2019, suma de 900 euro de la RRR.;

- la data de 06.09.2018, suma de 700 euro de la SSS..

Prin serviciul de transfer monetar KK., inculpatul A. a trimis, în perioada 10.06.2019-18.11.2020, următoarele sume de bani care, cumulat reprezintă suma de 10.335 euro și 1.300 RON, respectiv:

- la data de 18.11.2020, trimite suma de 400 RON numitei V.;

- la data de 30.10.2020, trimite suma de 100 euro numitei TTT.;

- la data de 10.08.2020, trimite suma de 350 euro numitei L.;

- la data de 05.06.2020, trimite suma de 2.000 euro numitului HH.;

- la data de 04.06.2020, trimite suma de 485 euro numitului UUU.;

- la data de 12.05.2020, trimite suma de 100 euro numitului VVV.;

- la data de 22.04.2020, trimite suma de 400 euro numitului VVV.;

- la data de 22.04.2020, trimite suma de 250 euro numitului WWW.;

- la data de 17.04.2020, trimite suma de 450 euro numitului VVV.;

- la data de 17.04.2020, trimite suma de 200 euro numitului WWW.;

- la data de 06.04.2020, trimite suma de 3.000 euro numitei XXX.;

- la data de 03.04.2020, trimite suma de 400 euro numitului VVV.;

- la data de 31.03.2020, trimite suma de 2.500 euro numitei YYY.;

- la data de 12.03.2020, trimite suma de 100 euro numitului VVV.;

- la data de 10.06.2019, trimite suma de 900 RON numitei U..

Prin serviciul de transfer monetar RIA, al ZZZ., inculpatul A. a primit, în datele de 04.05.2018 și 07.05.2018, următoarea sumă de bani cumulată, respectiv suma de 1.700 euro:

- la data de 04.05.2018, suma de 500 euro de la AAAA.;

- la data de 07.05.2018, suma de 1.200 euro de la BBBB..

Prin serviciul de transfer monetar RIA, al ZZZ., inculpatul A. a trimis, în perioada 23.04.2015-08.09.2020, următoarele sume de bani care, cumulat reprezintă suma de 17.950 euro și 21.558,15 RON, respectiv:

- La data de 23.04.2015, suma de 438 RON numitului TT.;

- La data de 23.04.2015, suma de 436 RON numitei FFF.;

- La data de 07.05.2015, suma de 440 RON numitului TT.;

- La data de 21.05.2015, suma de 1.323 RON numitei FFF.;

- la data de 08.06.2015, suma de 300 euro numitei UU.;

- la data de 08.06.2015, suma de 100 euro numitei UU.;

- la data de 09.06.2015, suma de 100 euro numitului XX.;

- la data de 10.06.2015, suma de 200 euro numitei UU.;

- la data de 11.06.2015, suma de 300 euro numitei UU.;

- la data de 07.07.2015, suma de 50 euro numitei CCCC.;

- la data de 08.09.2015, suma de 600 euro numitului BBBB.;

- la data de 12.09.2015, suma de 250 euro numitei DDDD.;

- la data de 14.09.2015, suma de 1.000 euro numitei DDDD.;

- la data de 15.09.2015, suma de 150 euro numitului XX.;

- la data de 17.09.2015, suma de 438 RON numitului XX.

- la data de 19.09.2015, suma de 200 euro numitei DDDD.;

- la data de 22.09.2015, suma de 600 euro numitei DDDD.;

- la data de 25.09.2015, suma de 500 euro numitei DDDD.;

- la data de 27.09.2015, suma de 300 euro numitei DDDD.;

- la data de 01.10.2015, suma de 100 euro numitei ZZ.;

- la data de 01.10.2015, suma de 400 euro numitei DDDD.;

- la data de 05.10.2015, suma de 600 euro numitei DDDD.;

- la data de 27.11.2015, suma de 220,5 RON numitei YY.;

- la data de 19.05.2016, suma de 3.000 euro numitului HH.;

- la data de 02.05.2017, suma de 1.575 RON numitului NNN.;

- la data de 12.12.2017, suma de 1.200 euro numitei UU.;

- la data de 20.12.2017, suma de 3.500 euro numitei UU.;

- la data de 25.04.2018, suma de 3.500 euro numitei UU.;

- la data de 10.07.2018, suma de 231 RON numitei E.;

- la data de 04.03.2020, suma de 476 RON, numitei EEEE.;

- la data de 08.04.2020, suma de 167,65 RON numitei FFFF.;

- la data de 13.04.2020, suma de 9.580 RON numitei UU.;

- la data de 13.04.2020, suma de 1.000 euro numitei UU.;

- la data de 13.04.2020, suma de 4.790 RON numitei UU.;

- la data de 08.09.2020, suma de 1.443 RON numitei V..

Astfel, se observă că instanța de apel a reținut cu privire la tranzacțiile financiare efectuate în beneficiul inculpatului A. de către persoanele vătămate, martori sau persoane interpuse (bani proveniți din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism) că prezintă fiecare în parte conținutul constitutiv al infracțiunii de spălarea banilor, fără a face analiza fiecărui act material în parte.

Din situația de fapt reținută în cauză, Înalta Curte constată însă, cu privire la o parte dintre tranzacțiile financiare, că au ca obiect sume de bani ce au fost oferite direct inculpatului A. de către persoanele vătămate, obținute din practicarea prostituției. Or, în privința acestor sume de bani nu există acte de disimulare a provenienței ilicite, astfel încât operațiunile financiare efectuate în beneficiul inculpatului să poată fi circumscrise modalităților normative reglementate de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019 (anterior art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002).

Totodată, se au în vedere considerentele Deciziei nr. 418/2018 a Curții Constituționale a României, potrivit cărora "simpla folosire a bunurilor rezultate din comiterea unei infracțiuni de către subiectul activ al infracțiunii săvârșite nu corespunde de plano scopului avut în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării infracțiunilor de spălare a banilor, acela de a disimula proveniența bunurilor obținute din infracțiuni. Dacă însă această "folosire" a bunurilor presupune activități de schimbare sau transfer al bunurilor în scopul ascunderii sau disimulării originii lor ilicite, atunci se realizează elementele de tipicitate ale variantelor normative de la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002".

Raportat la cele expuse, Înalta Curte constată că, în mod greșit, s-au reținut ca fiind acte materiale ce constituie fiecare în parte conținutul constitutiv al infracțiunii de spălarea banilor, primirea în mod direct a unor sume de bani către inculpatul A. de la persoanele vătămate, context în care, având în vedere limitele rejudecării în calea de atac a recursului în casație, ce nu permit reconfigurarea situației de fapt și reindividualizarea pedepsei aplicate, Înalta Curte va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, Curtea de Apel Craiova, în ce privește pe inculpatul A. numai sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen.

În ce privește infracțiunea de trafic de minori, împotriva persoanei vătămate D., săvârșită de inculpatul A., Înalta Curte notează că, în cuprinsul hotărârii instanței de fond, confirmată de instanța de apel, a fost descrisă fapta care a justificat încadrarea acesteia ca realizând conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. a) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., fiind reținute în concret acțiunile inculpatului și motivele pentru care s-a considerat că acesta a săvârșit fapta.

În fapt, instanțele de fond și apel au stabilit, în esență, că, la mijlocul lunii octombrie 2020, inculpatul A. a recrutat, în scopul exploatării sexuale, pe persoana vătămată minoră D., prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", impresionând-o prin gesturi romantice, cadouri costisitoare și bani, prin promisiunea unei relații serioase și erijindu-se în protectorul ei, atât în fața familiei minorei, cât și a cadrelor didactice de la unitatea de învățământ unde aceasta își urma cursurile.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de minori", prevăzută de art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. a) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

Infracțiunea de trafic cu minori reproduce, în esență, prevederile infracțiunii prevăzute în art. 210 C. pen. constând în traficul de persoane, cu deosebirea că subiectul pasiv al infracțiunii este un minor, iar dacă fapta s-a comis în modalitățile art. 210 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă sunt mai mari decât cele prevăzute pentru aceleași fapte comise față de un major [art. 211 alin. (2)]. Elementul material al laturii obiective se realizează prin aceleași fapte ca și la traficul de persoane, constând în recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia. Faptele de trafic de minori pot fi săvârșite prin orice mijloace, în orice condiții și împrejurări, spre deosebire de traficul de persoane, care există numai dacă faptele sunt săvârșite în una sau unele dintre circumstanțele enumerate limitativ în art. 210 alin. (1) lit. a) - c) C. pen.

În condițiile art. 211 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de trafic de minori îndeplinirea numai a acțiunilor constând în recrutare, transportare, transferare, adăpostire, primire, astfel că pentru forma de bază a infracțiunii prev. de art. 211 C. pen. nu este necesară îndeplinirea condițiilor constând în constrângerea persoanei vătămate, răpirea, inducerea acesteia în eroare, abuzul de autoritate, ori alte condiții din cele prevăzute în textul art. 210 alin. (1) lit. a) - c) C. pen.

Elementul material al traficului de minori prevede cinci modalități alternative de săvârșire, respectiv: recrutarea, care constă în racolarea directă sau indirectă, prin orice mijloace a victimelor în vederea exploatării; transportarea care presupune deplasarea victimei cu orice mijloace de transport la locul unde urmează a fi exploatate; transferarea constând în relocarea victimei de la un traficant la alt traficant, ca obiect al unei tranzacții sau înțelegeri între aceștia; adăpostirea ce presupune cazarea victimei într-o locuință sau alt amplasament ori găzduirea acesteia; primirea care se analizează prin preluarea victimei de către un traficant de la alt traficant în vederea exploatării.

Pornind de la aceste considerente de ordin teoretic, în analiza motivelor de recurs în casație, Înalta Curte constată că, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, prin decizia recurată s-a reținut că elementul material constă în recrutarea minorei D., prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", în scopul exploatării sexuale.

Conform considerentelor instanței de apel, inculpatul A. a încercat prin specularea unei dependențe emoționale și financiare să o convingă pe victima D. că o iubește și este specială pentru el afirmând că are intenția de a se căsători. Inculpatul a reușit să îi convingă și pe părinții minorei să-i permită acesteia să se mute împreună, dându-i tatălui victimei suma de 1.000 RON, cu scopul de a o lăsa să stea cu el, locuind împreună la un apartament situat pe str. x din Paris, din municipiul Târgu Jiu, care pretindea că îi aparține. Intențiile inculpatului au început să devină clare în momentul în care a început să o forțeze pe victimă să consume cocaină și să întrețină raporturi sexuale ulterior inculpatul A. justificându-se că reacționa astfel față de ea din cauza consumului de droguri.

Cu ocazia audierii, victima D. a arătat că inculpatul obișnuia să o agreseze fizic în momentul în care refuza să consume cocaină sau când nu dorea să întrețină raporturi sexuale. Potrivit celor susținute de persoana vătămată, prin oferirea drogului, scopul inculpatului era de a o determina să întrețină raporturi sexuale cu el și, totodată, de a-i crea acesteia o stare de dependența față de acest drog, lucru care s-a și întâmplat, deoarece, după părăsirea inculpatului, victima a intrat într-o stare de sevraj. Mai mult, inculpatul i-a redus persoanei vătămate libertatea de mișcare și acțiune, permițându-i să vorbească la telefon numai în prezența lui și să părăsească apartamentul numai însoțită de el.

Împrejurarea că inculpatul urma să o determine pe D. să se prostitueze în folosul său este certificată de faptul că a încercat să o convingă pe victimă să își tatueze pe corp o coroană - simbolul propriului "imperiu", tatuat și la alte fete.

Realizând pericolul la care este expusă, victima a reușit să fugă fiind preluată de mama sa dintr-o parcare mai retrasă și ascunsă la domiciliul unor rude unde au realizat că nu vor fi găsite de inculpat.

Contrar apărărilor inculpatului, care a încercat să inoculeze ideea că relația dintre cei doi a fost asemănătoare unei relații de concubinaj, instanța de apel a constatat că intenția inculpatului, persoană a cărui preocupare infracțională legată de traficarea persoanelor de sex feminin este dovedită în mod cert, a fost aceea de a o recruta și adăposti pe victima minoră, în scopul de a o exploata.

Astfel, raportat la împrejurările faptice stabilite la judecata cauzei în fond și menținute în apel, în condițiile în care prin motivele de recurs în casație, în esență, inculpatul susține că a avut o simplă relație cu minora D. și nu a urmărit niciodată scopul exploatării ei, iar în perioada scurtă în care au format un cuplu s-a comportat ca atare și nu a încercat vreodată să îi inducă măcar ideea practicării prostituției, neexistând niciun mijloc de probă care să indice măcar tangențial elementul recrutării persoanei vătămate sau măcar scopul exploatării sexuale, Înalta Curte constată că motivele invocate vizează, în concret, temeinicia deciziei penale recurate și nu chestiuni de legalitate.

În plus, Înalta Curte observă că aceleași susțineri ale inculpatului au fost analizate și în calea de atac a apelului, acestea regăsindu-se în cadrul motivelor de apel, instanța de apel constatând, pe baza probelor administrate, că acțiunea de racolare a minorei D., profitând de vârsta acesteia, elevă la liceu, și deci de nivelul de instruire scăzut și de situația materială relativ precară a acesteia, atitudinea de acceptare și încurajare din partea părinților victimei, precum și folosirea ulterior a actelor de constrângere psihică prin punerea victimei într-o stare de dependență emoțională față de el în scop de exploatare, dar și prin drogarea minorei cu cocaină, reprezintă elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de minori", în cele două forme alternative, recrutare și cazare.

Așadar, criticând decizia instanței de apel, susținerile recurentului inculpat tind, în realitate, la reanalizarea probelor și înlăturarea raționamentului care a condus la soluția de condamnare, practic, la o rejudecare a cauzei în parametrii unei căi ordinare de atac, nefiind reliefate aspecte de nelegalitate din perspectiva neprevederii faptei în legea penală.

Însă, reevaluarea situației de fapt reținută în cauză, cu titlu definitiv, de către instanța de apel și concordanța cu probele administrate, precum și interpretarea dată acesteia prin hotărârea definitivă, nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanței supreme în actuala procedură a recursului în casație.

Astfel, raportat la cele expuse, Înalta Curte constată că fapta imputată inculpatului A., astfel cum au fo