ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 608/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 608/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 23 martie 2022
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost suspendată judecarea cererii de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii de respingere a acordării ajutorului public judiciar din data de 02 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2019.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 07 decembrie 2021, și repartizat, aleatoriu, spre soluționare completului nr. 10 noul C. proc. civ.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, după efectuarea procedurilor de comunicare, a stabilit termen de judecată, în ședință publică, cu citarea părților în vederea judecării cererii de recurs deduse judecății.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, care nu a formulat întâmpinare.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Asupra cererii de renunțare la judecata recursului, formulată de recurentul A., Înalta Curte reține următoarele:
Înalta Curte reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (1) și (2) C. proc. civ., (1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă. (2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
Prin urmare, renunțarea la judecată reprezintă un act procedural de dispoziție permis părților în procesul civil, o desistare a recurentului, prin care acesta achiesează la hotărârea atacată cu recurs.
În cauză, această manifestare de voință este neechivocă și reiese din declarația verbală a recurentului-reclamant de renunțare la judecarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de ședință din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2019, formulată la termenul de judecată din data de 23.03.2022.
În urma verificării îndeplinirii condițiilor art. 406 C. proc. civ., având în vedere poziția exprimată de recurentul-petent cu privire la calea de atac pe care a exercitat-o, Înalta Curte urmează ca, în aplicarea principiului disponibilității, să ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea petentului A. la judecarea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 23 martie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.