ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1614/2024

HOTĂRÂRE

12.06.2024

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1614/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 12 iunie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni la data de 27.03.2023 sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., sistarea stării de indiviziune pentru mai multe bunuri imobile situate pe raza municipiului Cluj Napoca, respectiv a orașului Abrud, menționate cu date de localizare.

În considerente reclamanta a făcut referire la aceste bunuri imobile care sunt cuprinse în masa succesorală rămasă după defunctul C. decedat la data de 26.07.2022, iar în acest sens a prezentat și copia certificatului de moștenitor nr. x/2022 emis în dosar succesoral nr. x/2022 al BIN D., în cuprinsul actului indicându-se imobilele cu date de identificare conform înscrierilor din cărțile funciare.

Prin încheierea civilă nr. 506/2023, s-a dispus disjungerea acțiunii civile, urmând ca în prezentul dosar să se soluționeze situația imobilului situat administrativ în municipiul Cluj Napoca. S-a stabilit ca pentru pretenția care vizează situația imobilului situat administrativ în orașul Abrud să se creeze dosar distinct urmând a se derula procedura de regularizare, conform art. 200 C. proc. civ.

Prin urmare, în cadrul prezentului dosar, instanța este sesizată cu solicitări care vizează sistarea stării de indiviziune pentru imobilul apartament situat în municipiul Cluj Napoca, dreptul pentru acest imobil fiind dobândit în urma dezbaterii succesiunii în dosar succesoral nr. x/2022 al BIN D., fiind emis în acest sens certificatul de moștenitor nr. x/14.11.2022. Dreptul de proprietate stabilit prin acest certificat de moștenitor a fost înscris în favoarea părților în CF nr. x Cluj Napoca, reclamanta deținând cota de 1/4 parte, iar pârâta cota de 3/4 parte.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 540/24.10.2023, Judecătoria Câmpeni a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

A reținut instanța că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 117 C. proc. civ., potrivit cărora cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Constatându-se că prezentul litigiu privește situația unor drepturi reale pentru imobil situat administrativ în municipiul Cluj Napoca, drepturi înscrise la momentul de față în cartea funciară, fără a se mai pune astfel în discuție situația moștenirii din care acestea provin, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat, în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, competența de soluționare.

Prin sentința nr. 1610/15.04.2024, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Câmpeni, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că obiectul prezentei cauze vizează sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul apartament situat în municipiul Cluj Napoca, județul Cluj, dreptul de proprietate asupra acestui imobil fiind dobândit în urma dezbaterii succesiunii în dosar succesoral nr. x/2022 al BIN D., potrivit Certificatului de moștenitor nr. x/14.11.2022.

Prin urmare, starea de indiviziune asupra dreptului de proprietate cu privire la care se solicită efectuarea partajului în prezenta cauză este una rezultată din succesiunea defunctului C., iar în cauză sunt incidente dispozițiile art. 118 C. proc. civ. potrivit cărora indiferent de locul situării imobilului partajabil, până la ieșirea din indiviziune prezintă relevanță exclusiv locul situării ultimului domiciliu al defunctului.

Or, potrivit certificatului de moștenitor individualizat anterior, ultimul domiciliu al defunctului a fost situat în jud. Alba. În atare condiții, față de locul situării ultimului domiciliu al defunctului, Judecătoria Câmpeni apare ca fiind instanța competentă în soluționarea cauzei, potrivit Hotărârii CSM nr. 102/2021 privind stabilirea localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni, pentru următoarele argumente:

Conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:

"În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."

Textul legal menționat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moștenire este competentă instanța de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieșirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moștenitori subzistă starea de indiviziune, situație în care se regăsesc și părțile din prezentul litigiu, raportat la petitele acțiunii introductive de instanță.

Prin urmare, după lichidarea moștenirii, adică după desăvârșirea împărțelii între moștenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competență teritorială exclusivă, pentru că după acest moment nu se mai poate vorbi despre "cereri în materie de moștenire".

Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.:

"1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. 2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul. 3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".

Rezultă, din interpretarea a contrario a dispozițiilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., că atunci când indiviziunea rezultă din succesiune (așa cum este situația din cauza pendinte), până la sistarea acestei stări, sunt incidente prevederile art. 118 din același cod, în considerarea izvorului acestei modalități a dreptului de proprietate (moștenirea).

Ca atare, criteriul de determinare a competenței teritoriale este dat de ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.).

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale rămase după defunctul C., în contradictoriu cu fiica minoră a acestuia, numita B. (al cărei reprezentant legal este mama sa, E.), în condițiile în care, în cadrul dezbaterii succesorale s-a stabilit cine sunt moștenitorii (părțile din prezentul dosar în calitățile menționate) și bunurile ce fac parte din masa succesorală, referitor la care s-a stabilit că reclamantei îi revine o cotă de 1/4, iar pârâtei o cotă de 3/4.

Prin urmare, demersul judiciar vizează sistarea stării de indiviziune asupra unor bunuri provenind din succesiune, situație față de care în cauză sunt incidente, cu privire la competență, dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. mai sus menționate.

Împrejurarea că într-un extras de carte funciară figurează înscrise cotele moștenitorilor astfel cum au fost stabilite prin certificatul de moștenitor nu are relevanță asupra chestiunii competenței, întrucât o astfel de înscriere are caracter provizoriu, până la individualizarea, în concret, a dreptului de proprietate pentru fiecare dintre moștenitori, așa cum se urmărește prin prezentul demers judiciar.

Astfel, potrivit certificatului de moștenitor nr. x/14.11.2022, emis de BIN D., ultimul domiciliu al defunctului C., din a cărui masă succesorală fac parte bunurile referitor la care se solicită sistarea stării de indiviziune, a fost situat în județul Alba, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Câmpeni, instanță competentă în soluționarea cauzei, conform celor anterior arătate.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Câmpeni, ca instanță de la ultimul domiciliu al defunctului potrivit textului legal menționat.