ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1558/2024

Ședința publică din data de 11 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la 8 februarie 2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B., C. și D., toți prin reprezentant legal E., solicitând ca, prin hotărâre judecătorească, să se constate că nu este tatăl celor 3 copii.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 429, art. 431, art. 438, art. 424, art. 426, art. 408 alin. (3), art. 438 și art. 450 alin. (2) din C. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 4137 din 18 septembrie 2023, Judecătoria Bacău, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

Pentru a pronunța această hotărâre, prin raportare la dispozițiilor art. 126 alin. (1) și art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., Judecătoria Bacău a reținut că, în procesele privitoare la persoane, competența teritorială este exclusivă, de vreme ce au ca obiect drepturi de care părțile nu pot să dispună; în consecință, pentru determinarea instanței competente urmează a fi avute în vedere dispozițiile dreptului comun, ceea ce înseamnă că, în litigiile privitoare la persoane, norma înscrisă în art. 107 C. proc. civ. are caracter imperativ.

Totodată, a reținut faptul că pârâții domiciliază în județul Iași, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Pașcani.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Pașcani, prin sentința civilă nr. 426 din 16 aprilie 2024¸ a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei din oficiu și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că acțiunea în tăgada paternității reprezintă o cerere privitoare la filiație, motiv pentru care sunt aplicabile dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care reglementează competența alternativă în cazul acestor cereri, astfel că Judecătoria Pașcani ar avea competența teritorială deopotrivă cu Judecătoria Bacău.

În conformitate cu art. 116 C. proc. civ., Judecătoria Pașcani a constatat că reclamantul a ales instanța competentă la momentul introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Bacău, aceasta fiind instanța competentă de la domiciliul reclamantului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Litigiul pendinte are ca obiect cererea prin care reclamantul A. a solicitat să se constate că nu este tatăl minorilor B., C. și D., conflictul de competență fiind generat de identificarea și aplicarea unor diferite norme de competență teritorială. Astfel, prima instanță sesizată a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., prin prisma cărora a apreciat că este competentă exclusiv instanța de la domiciliul pârâților, în timp ce instanța învestită prin declinare a dat eficiență prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 1 și art. 116 C. proc. civ., stabilind că este competentă instanța de la domiciliul reclamantului.

Înalta Curte reține că acțiunea în tăgada paternității face parte din categoria cererilor privind filiația, reglementate de art. 421-440 din C. civ.. Această categorie de cereri are în vedere toate acțiunile prevăzute de C. civ. în materie de filiație, cum sunt cele privind contestarea filiației (art. 421 C. civ.), stabilirea maternității (art. 422 C. civ.) stabilirea paternității (art. 424 C. civ.) și tăgada paternității (art. 429 C. civ.).

În ceea ce privește competența teritorială în materia acestor cereri referitoare la filiație, legiuitorul a prevăzut o reglementare distinctă cuprinsă în dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora: "În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: 1.instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației".

Norma de competență enunțată stabilește că, în cazul acțiunilor privitoare la stabilirea filiației (în categoria cărora intră și acțiunea în tăgada paternității), competența teritorială este alternativă, prin urmare reclamantul se poate adresa fie instanței de la domiciliul pârâtului (art. 107 C. proc. civ.), fie celei de la domiciliul său.

În ipoteza reglementată de art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a prevăzut o dispoziție în favoarea reclamantului, care are posibilitatea să sesizeze, alternativ, instanța de la domiciliul pârâtului ori cea de la domiciliul său, în acord cu prevederile art. 116 C. proc. civ., care stipulează că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente."

Astfel, optând între cele două instanțe deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul a ales să introducă acțiunea în tăgada paternității la Judecătoria Bacău, în a cărei circumscripție își are domiciliul. Ca atare, odată făcută alegerea de către reclamant, instanța nu se poate dezînvesti prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, din oficiu ori la cererea pârâtului, însă, deopotrivă, nici reclamantul nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente.

Prin urmare, întrucât reclamantul a ales să sesizeze Judecătoria Bacău, instanță deopotrivă competentă în raport cu prevederile art. 113 alin. (1) pct. 1 coroborate cu art. 116 C. proc. civ., în temeiul art. 135 din același cod, Înalta Curte urmează a stabili că aceasta este instanța competentă să soluționeze cererea dedusă judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2024.