ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1513/2024

Ședința publică din data de 30 mai 2024

Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, la 8 septembrie 2022, sub nr. x/2022, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 594 din 9 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C..

Prin decizia civilă nr. 1031 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă excepția de netimbrare și a fost anulată, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 594R din 9 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata pârâtă B. și Executorul Judecătoresc C..

Împotriva deciziei civile nr. 1031 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, revizuentul A. a declarat recurs.

În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, revizuentul A. arată îi este interzis accesul la justiție, nefiind soluționate cererile de apel și completare dispozitiv, formulate împotriva hotărârii civile nr. 14974/2015, pronunțată în dosarul nr. x/2014.

Afirmă că instanțele au ignorat probele certe depuse la dosare și reclamă continuarea unei executări silite nelegale, reiterând excepțiile de neconstituționalitate invocate, în raport de dispozițiile art. 1 (5), art. 2 (2), art. 16 (1) și (2), art. 124 pct. 2 teza 3, pct. 3 teza 2 din Constituția României.

Solicită pronunțarea instanței asupra excepțiilor de neconstituționalitate, suspendarea judecății până la soluționarea lor și înaintarea acestora la Curtea Constituțională.

Recurentul își exprimă nemulțumirea față de modalitatea de soluționare a unor cauze aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, precum și a cauzei de față, afirmând că cererile sale, inclusiv cele de sesizare a Curții Constituționale cu mai multe excepții de neconstituționalitate, au fost respinse în mod nejustificat.

În cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

În cauză nu au fost depuse întâmpinări.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1031 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu este admisibil, în raport de dispozițiile prevăzute de art. 513 alin. (5), coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 5 și art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotarârile atacate fiind hotărâri definitive, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., întrucât nu reflectă modalitatea de soluționare a cererii de revizuire din perspectiva soluției pronunțate asupra acesteia, ci considerente străine de cauză.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Recurentul a formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin care a reluat susținerile din cadrul recursului.

Prin rezolutia din 4 aprilie 2024, a fost fixat termen de judecată la 30 mai 2024, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare a recursului și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 27 septembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a stabilit că, pentru soluționarea recursului, recurentul A. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 20 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa comunicată recurentului la 6 octombrie 2023, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea din 31 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, stabilită în dosarul nr. x/2022 al aceleiași instanțe.

Ulterior respingerii cererii de reexaminare, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa judiciară de timbru.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1031 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1031 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 mai 2024.