ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1488/2024

Ședința publică din data de 29 mai 2024

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă la data de 17.02.2022, sub nr. x/2020, contestatorul A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 10R/11.01.2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații B. și Biroul Executorului Judecătoresc C..

Prin decizia civilă nr. 538 din 24 iunie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția tardivității și, pe cale de consecință, a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 10/11.01.2022 pronunțate de Curtea de Apel București, ca tardiv formulată.

Împotriva acestei decizii, la data de 15.07.2022, contestatorul A. a formulat cerere de revizuire, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IlI-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr. x/2022.

Prin decizia nr. 828 R din data de 01 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca nefondată.

A admis excepția de netimbrare și a anulat cererea de revizuire formulată de revizuientul A. împotriva deciziei civile nr. 538/24.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, ca netimbrată.

Împotriva deciziei nr. 828R din 01 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs revizuentul A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în data de 29 august 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 10.

În motivarea cererii de recurs formulate, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-revizuent a făcut o prezentare a litigiului, susținând că probele, cererile și demersurile sale au fost ignorate de către instanțe.

A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiție, precum și că a invocat mai multe excepții de neconstituționalitate care nu au fost luate în seamă de către instanțe.

Totodată, a precizat că achită taxa judiciară de timbru, dar că se impune a se avea în vedere că s-a conformat acestei solicitări și până acum, dar excepția de neconstituționalitate invocată sub acest aspect a fost ignorată.

Recurentul-revizuent a solicitat pronunțarea asupra celor 11 excepții de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat, sesizarea Curții Constituționale și a subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanța de contencios constituțional va soluționa excepțiile de neconstituționalitate invocate.

Deși comunicat în mod legal recursul formulat în cauză, intimații B. și Biroul Executorului Judecătoresc C. nu au formulat întâmpinare.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul îndreptat împotriva soluției de anulare a cererii de revizuire este formulat împotriva unei hotărâri definitive ce nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, precum și că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă soluționării recursului îndreptat împotriva acestei soluții. În ceea ce privește recursul îndreptat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, s-a reținut că acesta este tardiv declarat.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în 23 ianuarie 2024.

Recurentul-revizuent a formulat, în 24 ianuarie 2024, punct de vedere la raport, prin care reiterează aspectele de fapt din dosar.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

II.1 Examinând recursul declarat de recurentul-revizuent împotriva soluției de anulare a cererii de revizuire, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepțiile procesuale invocate, Înalta Curte constată următoarele:

II.1.1. Cu privire la excepția netimbrării, invocată de instanță, din oficiu

Potrivit dispozițiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: (…) c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 05 septembrie 2023, de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a adus la cunoștință faptul că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeași instantă, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, în data de 13 septembrie 2023, astfel cum reiese din procesul-verbal de înmânare aflat la dosar.

Față de cuantumul taxei judiciare stabilite în sarcina sa, recurentul a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 10 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022.

Deși încheierea de respingere a cererii sale de reexaminare a fost legal comunicată recurentului, în data de 20 octombrie 2023, conform dovezii aflate la dosar, acesta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru puse în vedere de instanță în sarcina sa.

Întrucât recurentul-revizuent nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.

II. 1.2. Cu privire la excepția inadmisibilității recursului, invocată de instanță, din oficiu

În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."

Potrivit art. 634 din C. proc. civ., "(1) Sunt hotărâri definitive: (…) 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii (…)."

Din coroborarea textelor legale mai sus evocate, rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în recurs sunt definitive și nu sunt supuse căii de atac a recursului.

În prezenta cauză, decizia nr. 10 R din 11 ianuarie 2022, pronunțată Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020, a fost dată în soluționarea unui recurs, fiind o hotărâre definitivă.

Totodată, art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevede că hotărârea dată asupra contestației în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Astfel, este definitivă și, prin urmare, nu poate fi supusă recursului și decizia nr. 538R/24.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, prin care a fost soluționată contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 10 R din 11 ianuarie 2022, pronunțată Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Ca atare, și decizia civilă nr. 828R din 01 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost soluționată cererea de revizuire a deciziei civile nr. 538R/24.06.2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă din dosarul nr. x/2022, este tot o hotărâre definitivă.

Pe cale de consecință, în condițiile în care contestația în anulare a fost formulată împotriva unei hotărâri definitive, date în calea de atac a recursului, și decizia civilă nr. 828 R din 01 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în calea de atac a revizuirii, are și aceasta caracter definitiv.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, constatând că decizia civilă nr. 828 R din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, controlului de legalitate în această cale de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva acestei hotărâri.

În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către recurentul-revizuent, acestea apar ca fiind inadmisibile, în contextul în care sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și nu vizează dispozițiile legale care determină o atare soluție.

Având în vedere aceste excepții, precum și efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepția nulității pentru netimbrarea recursului.

II.2 Examinând recursul declarat de recurentul-revizuent împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepția tardivității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, având în vedere că se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În speță, decizia recurată a fost pronunțată în data de 01 noiembrie 2022, în timp ce prezenta cale de ataca fost formulată la 26 februarie 2023, prin e-mail, primind data certă în 27 februarie 2023, astfel cum reiese din dovada aflată la dosar recurs. Or, raportat la datele menționate, recursul a fost declarat cu depășirea termenului de 48 ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care s-a împlinit la 04 noiembrie 2022.

În cauza de față, se constată și faptul că recurentul nu a invocat intervenită nicio împrejurare, temeinic justificată, care să îl fi pus în imposibilitate obiectivă pentru exercitarea căii de atac în termenul legal și nici nu a formulat o cerere de repunere în termenul de exercitare a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Întrucât recursul pendinte a fost formulat cu nerespectarea termenului legal impus de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Înalta Curte constată că recursul este declarat tardiv, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererile de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei civile nr. 828 R din data de 01 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Anulează recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2024.