ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1425/2024

Ședința publică din data de 23 mai 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea de ședință din 13 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a suspendat judecata apelului declarat de pârâta A. împotriva încheierii din 24 august 2023 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 21 februarie 2024.

Prin memoriul de recurs, recurenta-pârâtă a învederat faptul că se impune suspendarea executării silite față de împrejurarea că se contestă însăși existența creanței supuse executării silite dar și calitatea de reprezentant al Asociației de proprietari nr. 52 din Piatra Neamț.

Totodată, a arătat că, în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, locuința unei familii nu poate fi pusă în executare și trebuie păstrat proporționalitatea între interesul pecuniar al creditorului profesionist și dreptul consumatorului la apărarea vieții de familie și a dreptului la locuință.

Raportat la circumstanțele factuale ale pricinii, recurenta-pârâtă a mai arătat că nici întoarcerea executării silite nu poate constitui o soluție în condițiile în care executarea silită ar fi desființată iar imobilul ar fi adjudecat si supus unei înstrăinări ulterioare, având în vedere că preluarea acestuia ar fi una dificilă.

La data de 30 aprilie 2024, recurenta-pârâtă a depus la dosar completarea motivelor de recurs prin care a reiterat aspecte legate de dosarul de executare silită nr. x/2023, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B..

În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând încheierea recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Fiind o cale extraordinară de atac care nu are caracter devolutiv, instanța de recurs are a examina doar legalitate hotărârii recurate și numai în raport cu motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Dispozițiile înscrise în 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd, de altminteri, că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar art. 487 alin. (1) din același cod prevede că recursul se motivează prin însăși cererea de recurs.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ.:

"recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca aspectele invocate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speță, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dar nici nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat.

Astfel, prin încheierea recurată, a fost suspendată judecata apelului declarat de pârâta A. împotriva încheierii din 24 august 2023 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv pentru lipsa părților la termenul de judecată și inexistența unei solicitări de judecată în lipsă.

Fără a se raporta la considerentele instanței în ceea ce privește măsura suspendării judecății determinată de lipsa părților la termenul de judecată și de faptul că acestea nu au solicitat judecata în lipsă, recurenta-pârâtă critică soluția pe fondul pricinii deduse judecății, invocând apărări cu privire la dosarul de executare silită în care este parte în calitate de debitoare.

Astfel de susțineri, însă, nu pot fi încadrate în vreunul din motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., câtă vreme, aceste chestiuni vizează fondul pricinii deduse judecății și care nu pot face obiect de analiză în fața instanței de recurs care este chemată să verifice exclusiv legalitatea soluției de suspendare dispuse de către instanța de apel, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că aspectele relevate prin memoriul de recurs de către recurenta-pârâtă nu sunt susținute de argumente care să contureze vreo nelegalitate a încheierii atacate, situație față de care devine incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a constata nulitatea recursului declarat de pârâta A. împotriva încheierii de ședință din 13 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta A. împotriva încheierii de ședință din 13 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 mai 2024.