ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 131/2024

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 7.10.2016, pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2016, astfel cum a fost modificată la datele de 24.11.2016 și 22.03.2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D., B., E. și F., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța în cauză, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/03.12.1990 la Notariatul de Stat al Sectorului 2 București, transcris în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni de la Judecătoria Sectorului 2 București sub nr. x/03.12.1990 pentru motivele reglementate de art. 1308 pct. 2 coroborat cu art. 968 C. civ. raportat la art. 1536 alin. (2) și art. 1539 C. civ., precum și pentru fraudă la lege; în subsidiar, s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a aceluiași contract pentru motivul că prețul obținut nu a fost unul serios și sincer, fiind disproporționat în raport de valoarea bunului de la momentul încheierii contractului; s-a solicitat, de asemenea, constatarea nulității absolute a procurii autentificate sub nr. x/6.11.1990, pentru motivul de nulitate reglementat de art. 948 pct. 4 C. civ., precum și obligarea acelorași pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., art. 966, 968, 1175, 1191 alin. (2) și (3) C. civ. și art. 1308 pct. 2, art. 1898 alin. (1) pct. 1-3 C. civ.

Prin încheierea din 14.07.2017, tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la capătul 1 de cerere, a unit cu fondul excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii și a calificat excepția puterii de lucru judecat ca fiind o apărare de fond.

Prin sentința civilă nr. 1366/29.06.2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins, ca efect al autorității de lucru judecat, primul petit al cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D., B., E. și F.; a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes și a respins în rest acțiunea, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A..

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri și s-a luat act de transmisiunea calității procesuale de la intimata-pârâtă C. către moștenitorii săi G. și H., respectiv de la intimata-pârâtă E. către succesibilii B. și F..

Prin decizia civilă nr. 1602A/15.11.2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelul formulat reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1366/29.06.2018 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 1602A/15.11.2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs reclamanta A..

În cuprinsul cererii de recurs, ce nu a fost motivată în drept, reclamanta a arătat că declară recurs împotriva deciziei instanței de apel și a făcut precizarea că va depune ulterior, în termenul legal, motivele de recurs.

Prin întâmpinare, intimații-pârâți B. și H. au invocat excepția nulității recursului, pentru nemotivare.

Nu a fost depus răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția din 5 mai 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Prin aceeași rezoluție s-a stabilit că recurenta-reclamantă datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 13.382,96 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin raportul întocmit la 30 octombrie 2023, s-a reținut că recursul nu a fost timbrat și nici semnat, iar criticile nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În condițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților, pentru a-și exprima poziția procesuală. Intimații B., H. și G. au depus punct de vedere la raport prin care au solicitat anularea recursului, ca netimbrat.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 18 ianuarie 2024, în complet de filtru, fără citarea părților.

Deliberând, cu prioritate, asupra excepției netimbrării, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite și va anula recursul, ca netimbrat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță, iar, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Totodată, la art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ. se prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

În prezenta cauză, se constată că, până la termenul fixat la 18 ianuarie 2024, recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 13.382,96 RON, încălcând dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.. Recurenta nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii, reducerii sau eșalonării.

Se mai reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins chiar esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru, fixată prin rezoluția administrativă din 5 mai 2023, este în cuantum de 13.382,96 RON, iar recurentei i s-a comunicat obligația de achitare a taxei de timbru la data de 31 august 2023, a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și/sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reține că, prin anularea recursului ca netimbrat, s-ar aduce atingere dreptului fundamental de acces la justiție.

Față de aceste considerente, în raport cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului și va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1602 A din 15 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2024.