ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1197/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1197/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 24 aprilie 2024
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Suceava
Prin decizia nr. 255 din 7 decembrie 2023 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de recurs formulată de contestatorul A., împotriva încheierii de suspendare din 20.05.2022 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă (dosar nr. x/2021), intimată fiind Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 255 din 7 decembrie 2023 a declarat recurs, neîntemeiat în drept, contestatorul A..
Apărările formulate în cauză
În cauză nu a fost formulată întâmpinare.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Referitor la aspectul procedural al timbrajului, Înalta Curte reține că prin rezoluția completului nr. 3 învestit cu soluționarea căii de atac, s-a stabilit că recurentul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013.
Această obligație procesuală a fost comunicată la domiciliul recurentului din Fălticeni, str. x, jud. Suceava, la data de 31 ianuarie 2024, adresa fiind primită personal de către parte (astfel cum reiese din procesul-verbal de înmânare, semnat, aflat la dosar).
Cu toate acestea, recurentul nu au depus, până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului, 24 aprilie 2024, dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate în cuantum de 100 RON.
Potrivit dispozițiilor art. 197 C. proc. civ., "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".
Dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stipulează că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Având în vedere dispozițiile legale anterior redate, cum recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul legal, respectiv 100 RON, deși a fost înștiințat despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, în raport de prevederile legale anterior menționate, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului.
De asemenea, examinând cererea dedusă judecății, se constată că aceasta nu îndeplinește nici condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) și lit. e) din C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) din C. proc. civ.:
"cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: lit. e) semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic; lit. d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.:
"mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".
Art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "rolul semnăturii" prevede că "(1) semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. Dacă semnătura aparține unui funcționar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condițiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege."
Semnătura reprezintă o formalitate esențială pentru valabilitatea oricărui act de procedură ce trebuie materializat, potrivit legii, într-un înscris. Prin semnătură, se confirmă întocmirea actului de un anumit subiect procesual.
În acest context, prin adresa comunicată în cursul procedurii regularizării recursului, Înalta Curte a pus în vedere recurentului, sub sancțiunea nulității, să depună la dosar un exemplar al memoriului de recurs semnat de parte sau să depună dovada mandatului semnatarului cererii de recurs.
Cu toate acestea, până la momentul termenului stabilit pentru analiza recursului, 24 aprilie 2024, la dosar nu a fost depus un exemplar semnat al cererii de recurs, iar partea nu a semnat nici exemplarul aflat la dosarul cauzei, fiind aplicabile, potrivit celor arătate, prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
De altfel, cererea de recurs nu îndeplinește nici cerința formală referitoare la expunerea unor motive de casare încadrabile în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
În ceea ce privește termenul de exercitare a căii de atac, Înalta Curte reține că cererea de recurs este formulată în afara termenului reglementat de prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare."
În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 255 a Curții de Apel Suceava a fost pronunțată la 7 decembrie 2023 dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., referitor la calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, se constată că, în cauză, termenul de recurs de 5 zile de la pronunțare s-a împlinit la 13 decembrie 2023, iar recursul a fost declarat marți, 19 decembrie 2023 (data poștei electronice, dosar recurs).
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
Cum textul de lege prevede sancțiunea procedurală a nulității în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege, rezultă că, în cauză, este incidentă această sancțiune.
În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 255 din 7 decembrie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 255 din 7 decembrie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 24 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.