ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5183/2023

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 14.11.2022, sub nr. x/2022, reclamanta Federația Română de Hochei pe Gheață, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sportului, a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 9363 din 7 noiembrie 2022, emisă de Ministerul Sportului, prin delegat A., până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ menționat.

Prin sentința nr. 592 din 5 aprilie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiate, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Federația Română de Hochei pe Gheață în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sportului, precum și cererea de intervenție principală formulată de intervenientul B..

Totodată, a admis cererile de intervenție accesorie în favoarea pârâtului, formulate de intervenienții C., D. și E. și a respins cererea intervenientului B. privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 592 din 5 aprilie 2023 a Curții de Apel București a declarat recurs reclamanta Federația Română de Hochei pe Gheață, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței și rejudecarea cauzei în sensul admiterii cererii de suspendare a executării Hotărârii nr. 9363/07.11.2022 a Ministerului Sportului, până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a acesteia, precum și a respingerii cererilor de intervenție accesorie în favoarea intimatului-pârât, respectiv admiterii cererii de intervenție principală formulată de B., apreciind că sentința atacată este neîntemeiată pentru motivele pe larg expuse. Totodată, a solicitat cheltuieli de judecată.

În dezvoltare a expus situația de fapt dedusă judecății, a invocat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a prezentat considerente de ordin teoretic în ceea ce privește cele două condiții cumulative de admisibilitate a cererii de suspendare, reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în contextul reiterării, în cuprinsul paginilor 7-12 din cererea de recurs, a argumentelor de nelegalitate invocate în acțiunea introductivă.

Intimatul-pârât Ministerul Sportului a invocat, prin întâmpinarea formulată, excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., considerându-l nul pentru argumentele arătate. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

Prin întâmpinarea formulată de intimata-intervenientă C. la data de 26 iunie 2023, aceasta a arătat că achiesează la excepția nulității invocate de intimatul-pârât, însușindu-și argumentele acestuia, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru motivele expuse punctual față de susținerile recurentei.

Recurenta-reclamantă și intimata-intervenientă E. au depus răspunsuri la întâmpinare, iar intimata-intervenientă C. a depus note scrise, însoțite de înscrisuri justificative. Totodată, recurenta-reclamantă a depus și un set de acte în dovedirea recursului formulat.

Aspectele privitoare la reprezentarea în instanță a recurentei-reclamante, precum și cele referitoare la probatoriile solicitate au fost soluționate de Înalta Curte la termenul de dezbateri din 09.11.2023, potrivit celor consemnate în încheierea pronunțată la acea dată.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității cererii de recurs, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinare, Înalta Curte o apreciază întemeiată și o va admite, urmând să constate că recursul declarat de reclamantă este nul, pentru considerentele ce succed.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte amintește că recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Motivele de recurs sunt instituite, așadar, prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:…d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același Cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., atrage, conform art. 489 alin. (2) din același cod, sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile legale amintite.

În speță, recurenta-reclamantă a clamat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinței pronunțate de instanța de fond, prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia, raportat la soluția pronunțată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanță în fundamentarea hotărârii, pentru a putea fi încadrate în textul de lege precizat, care, prin urmare, a fost invocat exclusiv în mod formal.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs și susținerile recurentei, reține caracterul nemotivat al căii de atac, aceasta limitându-se să reitereze aspectele ce vizează situația de fapt dedusă judecății și probatoriul administrat și să-și exprime nemulțumirea cu privire la modalitatea în care i-a fost soluționată acțiunea, reluând argumentele invocate prin aceasta.

Așadar, se constată că recursul nu conține motive care să poată fi încadrate în cazul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat în susținerea căii de atac exercitate, reclamanta neformulând critici concrete de nelegalitate la adresa sentinței atacate. Or, față de rigorile ce caracterizează calea de atac a recursului în actuala reglementare, modalitatea de redactare a cererii formulate de recurenta-reclamantă nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți, învestite cu verificarea legalității hotărârii atacate.

În egală măsură, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a argumentelor din acțiunea introductivă nu se constituie într-o critică concretă de nelegalitate a sentinței de fond, dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

În aceste condiții, reținând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul dintre cazurile de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de instanță, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursului exercitat de reclamantă.

Pentru considerentele expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor impuse de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din același cod, va constata nul recursul declarat de reclamantă și va menține sentința de fond atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta Federația Română de Hochei pe Gheață împotriva sentinței nr. 592 din 5 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.