ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5019/2023

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24 august 2018 sub nr. x/2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Inspecția Judiciară și B. dispună anularea rezoluției de clasare nr. 2691/A din data de 24 septembrie 2021 emisă în dosarul nr. x al Inspecției Judiciare - Direcția de inspecție pentru judecători, și angajarea răspunderii pârâtei B. pentru modul de soluționare a cauzei nr. x/2020, în dauna intereselor sale, prin abuz în serviciu.

Prin sentința civile nr. 1385 pronunțată la 6 septembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Inspecția Judiciară și B., ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civilă nr. 1385 pronunțate la 6 septembrie 2022 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului și anularea hotărârii.

În cuprimsul motivelor de recurs a precizat următoarele:

- judecatoarea B. a incalcat prevederile noul C. proc. civ. prin faptul că a regizat un proces fără fond: nu a verificat daca este indeplinită condiția de baza a unui proces, respectiv nu a verificat calitatea de reprezentant legal al firmei-parte în dosarul x/2020, făcând posibilă aducerea în fata instanței a unei persoane fără capacitate procesuala, persoana care s-a erijat în reprezentantul legal al firmei. În plus, doamna judecatoare a ascuns identitatea acestei persoane, C., în mod voit, numindu-l in toate inscrisurile pe numele mic (av. C.) si mințind că are împuternicire la dosar, dând astfel o hotărare bazate pe inscrisuri nule, conform solicitarii exprese a acestei persoane fără capacitate procesuală.

Faptele judecătoarei B. se încadrează în dispozițiile art. 99 din Legea nr. 303/2004.

- judecătorul fondului nu a răspuns criticilor sale, respectiv nu a verificat calitatea persoanei care a mințit că are împuternicire la dosar și a acoperit, împreună cu celelalte instituții ale statului, faptele ilegale a ale acestui judecător, șef al secției civile de la Judecătoria Brașov;

- legitimitatea acțiunii sale are temei în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod porcedură civilă și art. 21, 21.2, 21.3, 21.4, 52.1, 52.3 și art. 16 alin. (1) din Constituția României.

- instanța supremă să respecte Constituția, întrucât nicio autoritate nu îi poate limita accesul la justitie, iar faptul că inspecția judiciară și curtea de apel București acopera abuzurile si incalcarea normelor de catre judecatorul nominalizat, reprezintă tot un abuz, pentru care ar trebui sancționate.

În concluzie, solicită anularea Hotararii nr. 1385/2022 dată de Curtea de Apel Bucuresti în dosarul x/2022, hotărâre care reprezinta o sfidare a legii, sancționarea judecatorului B., în baza probelor pe care aflate în dosar, îndreptarea injustiției grave și despagubiri la nivelul salariului pe un an al acestui judecator protejat, privilegiat si mai presus de lege, asa cum reiese din decizia dată de curtea de apel București. Mentionează ca aceasta suma este minimă, întrucât consideră ca faptele acestui judecator sunt incompatibile cu atributiile sale.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat în principal excepția nulității căii de atac, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta-reclamantă-reclamant a solicitat respingerea excepției și admiterea recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cererea de recurs, în raport de criticile formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului formulat de către A., pe care o consideră întemeiată pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.).

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prevederile legale menționate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior, în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 punctele 1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentei-reclamante în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă prin recurs se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispozițiile art. 488 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., și analizând recursul formulat în cauză, constată că, raportat la argumentele care au întemeiat soluția dispusă de instanța de fond prin sentința recurată, prin cererea de recurs nu s-au adus critici care să poată fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare menționate la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Se reține că recursul formulat de reclamanta A. nu conține critici concrete aduse hotărârii instanței de fond, ci doar aspecte privind situația de fapt ori argumente de drept lipsite de relevanță în raport cu raționamentul logico-juridic al instanței, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanței de fond.

În concret, judecătorul fondului a constatat că, reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă prevăzută expres de lege, situație în care a admis excepția inadmisibilității contestației și a respins contestația în acest temei. Totodată a precizat că, față de modul de soluționare a excepției, nu va mai fi analizată cauza pe fond, dând astfel eficiență dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ.

A mai arătat instanța de fond că, "în ceea ce privește cererea de atragere a răspunderii pârâtei B., în calitate de judecător care a instrumentat dosarul nr. x/2020 la instanța de fond, Curtea subliniază faptul că un astfel de demers este inadmisibil în afara cadrului procesual prevăzut de C. proc. civ., precum și de art. 96 din Legea nr. 303/2004.

Nemulțumirile reclamantei cu privire la hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2020 de d-na judecător B. puteau fi valorificate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau în cadrul expres reglementat de Legea nr. 317/2004, și nu direct în fața instanței de contencios administrativ.

Solicitarea reclamantei de acordare a daunelor, fără a se fi indicat cuantumul acestora sau fără motivarea tipului de prejudiciu cauzat, este de asemenea inadmisibilă față de obiectul de analiză reglementat prin dispozițiile art. 45

1

din Legea nr. 317/2004 și față de cadrul procesual expres prevăzut de art. 96 din Legea nr. 303/2004, precum și în absența unei hotărâri judecătorești definitive în materie penală sau disciplinară.

Curtea va admite excepția inadmisibilității contestației invocată de către pârâte prin întâmpinare și va respinge, așadar, acțiunea formulată ca fiind inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile potrivit art. 45

1

legea nr 317/2004 și art. 193 C. proc. civ., precum și pentru formularea acțiunii în afara cadrului prevăzut de art. 96 din Legea nr. 303/2004."

Prin motivele de recurs, recurenta-reclamantă a susținut că "judecatoarea B. a incalcat prevederile noul C. proc. civ. prin faptul că a regizat un proces fara fond: nu a verificat daca este indeplinită condiția de baza a unui proces, respectiv nu a verificat calitatea de reprezentant legal al firmei-parte in dosarul x/2020, făcând posibilă aducerea în fata instanței a unei persoane fără capacitate procesuala, persoana care s-a erijat în reprezentantul legal al firmei. În plus, doamna judecatoare a ascuns identitatea acestei persoane, C., în mod voit, numindu-l in toate inscrisurile pe numele mic (av. C.) si mințind că are împuternicire la dosar, dând astfel o hotărare bazate pe inscrisuri nule, conform solicitarii exprese a acestei persoane fără capacitate procesuală. Faptele judecătoarei B. se încadrează în dispozițiile art. 99 din Legea nr. 303/2004.

Judecătorul fondului nu a răspuns criticilor sale, respectiv nu a verificat calitatea persoanei care a mințit că are împuternicire la dosar și a acoperit, împreună cu celelalte instituții ale statului, faptele ilegale a ale acestui judecător, șef al secției civile de la Judecătoria Brașov;."

Față de cele expuse anterior, rezultă că recurenta-reclamantă nu a criticat modul de soluționare a cauzei, respectiv faptul că a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și formularea cererii de atragere a răspunderii pârâtei B. în afara cadrului procesual prevăzut de C. proc. civ., precum și de art. 96 din Legea nr. 303/2004.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Deoarece recurenta-reclamantă nu a formulat critici ale argumentelor care au întemeiat soluția pronunțată prin hotărârea recurată, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1385 pronunțată la 6 septembrie 2022 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1385 pronunțată la 6 septembrie 2022 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 2 noiembrie 2023.