ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4761/2023

Ședința publică din data de 24 octombrie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 31.05.2017 reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale - Direcția Organism Intermediar Programul Operațional Capital Uman și Ministerul Fondurilor Europene, anularea deciziei de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis încheiată la data 31.03.2017 privind proiectul x, denumire "Calificare a 22 de angajați în meseria de bucătar, codul SMIS 24367 " prin care s-a stabilit în sarcina subscrisei un debit în valoare de 35.838,33 RON din care creanță principală în sumă de 29.368,02 RON și dobândă în suma de 6.276,20 RON.

Prin Precizarea depusă la data de 01.09.2017, reclamanta a mai solicitat și anularea Deciziei nr. 216/17.07.2017 prin care a fost soluționată contestația nr. x/31.05.2017, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond, în primul ciclu procesual

Prin sentința nr. 417/2018 din 11 septembrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea reclamantei, a anulat Decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minims încheiată la data de 31.03.2017, de către CNDIPT-OIPOSDRU privind proiectul x, denumire "calificare a 22 de angajați în meseria de bucătar", codul SMIS 24367.

Deopotrivă, a anulat Decizia nr. 216/17.07.2017 prin care a fost soluționată contestația nr. CNDIPT OI/1491/31.05.2017, obligând pârâții la plata către reclamantă a sumei de 3.000 RON, cheltuieli de judecată.

Calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în primul ciclu procesual

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Ministerul Educației Naționale-Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman și Ministerul Fondurilor Europene.

Decizia de casare dată împotriva hotărârii pronunțate în primul ciclu procesual

Prin Decizia nr. 400 din 28 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017 s-au admis recursurile formulate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) și de Ministerul Educației Naționale-Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman împotriva sentinței nr. 417 din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

La data de 14.04.2021, cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2017*.

Soluția instanței de fond, în cel de-al doilea ciclu procesual

Prin sentința nr. 404/2021 din 13 decembrie 2021 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) și Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Anulează Decizia nr. 216/17.07.2017 prin care a fost soluționată contestația.

Anulează decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis încheiată la data de 31.03.2017 privind proiectul x, codul SMIS 24367, beneficiar A. S.R.L. Craiova.

Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 3000 RON, cheltuieli de judecată.".

Recursurile promovate împotriva hotărârii pronunțate în cel de-al II-lea ciclu procesual

Împotriva sentinței nr. 404/2021 din data de 13.12.2021, pronunțată în rejudecare după casare în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal au promovat recurs pârâții Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017*.

Prima hotărâre pronunțată de instanța de recurs

Prin Decizia nr. 4698 din 18 octombrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2017 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursurile declarate de pârâții Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinței nr. 404/2021 din 13 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și, în rejudecare, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Contestația în anulare exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 4698 din 18 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L., invocând motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., respectiva contestație în anulare fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. de dosar x/2022

Hotărârea pronunțată în soluționarea contestației în anulare

Prin Decizia nr. 2754 pronunțată la data de 23 mai 2023 în dosarul nr. x/2022 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., a anulat Decizia nr. 4698 din data de 18 octombrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, fixând termen în continuare pentru rejudecarea recursurilor la data de 24 octombrie 2024, când, luând act de concluziile orale formulate de apărătorul intimatei - reclamante S.C. A. pe fondul recursurilor, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 392 C. proc. civ., a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza spre rejudecarea cererilor de recurs ce fac obiectul pricinii deduse judecății.

Analizând cererile de recurs, în rejudecare, Înalta Curte constată următoarele:

În cadrul recursului său, pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii.

Într-o primă critică recurenta susține că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 9 alin. a pct. 22 din Contractul de finanțare și nici de cele ale art. 45 O.U.G. nr. 66/2011.

Faptul că instanța care a pronuntat hotărârea nr. 404/2021 a reținut că "din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către părți, că toată documentația depusă de reclamantă în susținerea finanlării proiectului a fost verificată, validată aprobată de AM POSDRU nu s-au constatat încălcări ale dispozițiilor legale ori nereguli în perioada de implementare. " nu are relevanță în cauză, arată autoritatea pârâtă, întrucât deși cererea de finanțare a fost aprobată de către AMPOSDRU, presupunându-se că la aprobarea acesteia s-au avut în vedere toate aspectele privind verificarea beneficiarului finanțării a partenerilor acestuia, inclusiv modul de contractare, nu există niciun impediment ca OI POCU ME să-și exercite atribuțiile de control conform art. O.U.G. nr. 66/2011, inclusiv asupra actelor verificate de AMPOSDRU, cu consecința sancționării faptelor care intră sub incidența art. 2 alin. (1) lit. a) (definiția neregulii), atunci când sunt constatate asemenea aspecte.

Mai susține recurenta că instanța de fond dă eficiență juridică unui act care nu există.

Arată recurenta că reținerea Curții de Apel Craiova în sensul că "În consecință, având în vedere motivele arătate, Curtea constată că actele administrative prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de restituire a debitului în sumă totală de 35.838,3 RON din care creanța principală în sumă de 29.368,02 RON și dobândă în cuantum de 6.275,20 RON, sunt nelegale și prin urmare acțiunea reclamantei este întemeiată" este neîntemeiată, nefiind susținută de nici o prevedere legală în acest sens.

Obiectul verificării este constatarea neregulilor stabilirea creanței bugetare și a dobânzii aferente, a prejudiciilor și/sau a persoanelor juridice ori fizice debitoare, ca urmare a nerespectării legalității, conformității regularității utilizării fondurilor alocate în cadrul schemelor de ajutor de stat și de minimis, astfel încât să se asigure protejarea intereselor financiare ale Comunității Europene, precum a fondurilor naționale de cofinanțare în ce privește proiectul x.

Din verificările efectuate cu privire la modul în care a fost evaluat, contractat și implementat până în prezent proiectul cod SMIS 24367, beneficiar A. S.R.L. Craiova, finanțat în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 76, a rezultat ca urmare a evaluării realizată în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 76, în bugetul inițial contractat pentru acest proiect, la capitolul "Costuri directe", au fost incluse cheltuieli neeligibile în valoare totală de 3.000.00 RON, reprezentând cheltuieli de tip FEDR.

Or, aceste tipuri de cheltuieli nu fac parte din categoria de cheltuieli eligibile prevăzute în art. 1 alin. (3) din contractul de finanțare cu trimitere expresă la art. 39 alin. (4) Regulament CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună, în aplicarea articolelor 87 și 88 din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentului (CE) nr. 271/2008 al CE de modificare a Regulamentului CE nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, arată recurentul.

Astfel, la validarea cererii de rambursare nr. x finală, CNDIPT OIPOSDRU a avut în vedere defalcarea cheltuielilor conform Ordinului MMFPS nr. 1652/2010. Or, cum modificarea bugetară în sensul dispozițiilor ordinului antemenționat a fost respinsă prin respingerea Actului Adițional nr. 1, această doleanță a beneficiarului proiectului a fost lipsită de efecte juridice, bugetul rămânând în forma sa inițială.

În consecință, atât timp cât părțile au stabilit conform prevederilor art. 4 din contract, că eligibilitatea cheltuielilor ocazionate cu implementarea proiectului, se stabilește în condițiile Ghidului Solicitantului, contractului de finanțare, Instrucțiunilor emise de AMPOSDRU, legislația aplicabilă nelimitativ mentionață, aprecierea reclamantei și a instanței care a pronunțat hotărârea recurată, că Ghidul Solicitantului este doar un îndrumar, este o susținere contrară contractului semnat de reclamantă, care încalcă principiul pacta sunt servanta, pârâta apreciind că în considerarea art. 20 C. proc. civ., instanța nu o poate reține.

Pe cale de consecință, atât timp cât respectivele sume nu se găsesc în buget prin forma modificatoare a contractului de finanțare (act adițional), efectuarea de astfel de cheltuieli de către beneficiar, nu numai că atrage caracterul neeligibil al acestora, dar atrage imposibilitatea beneficiarului de a pretinde respectivele sume, întrucât nefiind cuprinse în cadrul juridic obligațional contractual pe care se întemeiază raportul juridic finanțator-beneficiar, quod hullum est, non producit efectum, excedând cadrului contractual, susține recurentul.

Or, tocmai sancționarea unei decizii unilaterale în materia contractului de finantare, respectiv decizia beneficiarului proiectului de a modifica bugetul proiectului fără acordul AM POSDRU cu care a semnat contractul de finantare, care intră sub incidența art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 66/2011 și art. 11 - Nereguli din Contractul de finanțare, este dovada aplicării corecte a dispozițiilor contractului de finanțare și ale legislației specifice acestuia, știut fiind că prevederile contractului de finanțare se bucură de întâietate în cazul concursului cu norma civilă delictuală, de prezumția de legalitate, atât timp cât această prezumție nu a fost răsturnată, cum este cazul speței prezente.

In lipsa unui act adițional care să modifice contractul de finanțare, cu respectarea exigentelor art. 1243 C. civ., act adițional care să poarte semnătura AMPOSDRU și a S.C. A. S.R.L., orice aprecierce asupra unei intenții viitoare sau ulterioare datei prezentei, este lipsită de contact cu realitatea cauzei, nefiind vorba de "o chestiune de formă" cum neîntemeiat apreciază instanța care a pronuntat hotărârea recurată prin sentinta civilă nr. 404/2021 dându-se efecte juridice a ceea ce nu există, adică unei simple afirmații nedovedite (actori incumbit probationae) și complet nesusținute.

Mai arată recurenta că prin stabilirea în sarcina OI POCU a obligației de plată către reclamantă a cheltuielilor de judecată de către instanța de fond, aceasta stabilește, de fapt, obligații care intră în contradicție cu atributele legale și funcționale ale pârătei, referitor la obligația de efectuarea plăți, astfel cum acestea sunt reglementate prin actele normative incidente.

Invocă recurenta și excepția lipsei calității sale procesual pasive față de împrejurarea că a fost introdusă în cauză în faza executării hotărârii date în recurs în primul ciclu procesual, fără posibilitatea de a formula apărări de fond sau a valorifica alte apărări, fiind lipsită de dreptul la apărare, astfel cum este el prevăzut de Carta Drepturilor Omului, de Constituția României și de C. proc. civ.

In consecință, în cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată, calitate procesuală au părțile participante la primul ciclu procesual, doar acestea având calitate procesuală de a formula căi de atac apărăriri împotriva sentinței nr. 404/2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, iar nu alte persoane.

În cazul solicitării de introducere în cauză, arată pârâta că Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației (01 POCU ME) este o autoritate fără calitate procesuală în cauză, atât timp cât această introducerea în cauză intervine abia după judecarea recursului în primul ciclu procesual, ținând cont de circumstanțele asumării calității procesuale pasive în cauză de către CNDIPT și a efectuării de apărări în acest sens.

Consideră pârâta că extinderea cadrului procesual al cauzei, operează cu atât mai puțin în faza procesuală a rejudecării după recursul primului ciclu procesual, întrucât, per a contrario, nu mai poate valorifica în fata instanței apărări de fond, astfel fiind lipsită de dreptul la apărare.

Ca urmare, apreciază că instanta nu ar trebui să recurgă la introducerea sa în cauză, asemenea dispoziție fiind de fapt o veritabilă cerere de modificare a cadrului procesual al acțiunii, întrucât s-ar încălca prevederile procedurale imperative ale art. 204 și art. 435 C. proc. civ., neputându-se face aplicarea prevederilor art. 63 alin. (2) din C. proc. civ. în absența unei cereri formulate în acest sens, cum este cazul în speță.

Totodată, arată recurenta că, în mod greșit a fost obligată în solidar la plata cheltuielilor de judecată aferente fondului cauzei după rejudecare, potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Instanța a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 451 C. proc. civ., dispunând obligarea în solidar MIPE, la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 970,59 RON, ocazionate de judecarea pe fond a prezentului litigiu, cheltuieli care de asemenea nu se justifică.

Fiind vorba de un proces izvorat din contractul de finanțare, în ceea ce privește efectuarea plăților, calitate procesual pasivă o are MIPE, prin AMPOSDRU - semnatar al contractului de finanțare, iar dacă debitele revendicate în baza contractului de finanțare cad în sarcina AMPOSDRU, conform principiului accesorium sequitur principale și celelalte sume ale procesului ar trebui îndreptate tot către acest debitor, arată recurenta.

Concluzionează recurenta solicitând exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată ținând cont de faptul că Organismul Intemediar 0I POCU ME are competente generale și specifice pentru îndeplinirea funcției delegate anume în gestionarea proiectelor din cadrul axelor prioritare/domeniul major de intervenție, în colaborare cu Directia Generală Autoritate de Management pentru POSDRU, cu misiunea pe care o are de a depista îndrepta orice abatere de la regularitate, legalitate, conformitate ce ar rezulta din acțiunea/inacțiunea beneficiarului, în raport de dispozitiile legale/naționale, europene.

La rândul său, pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, în ceea ce privește autoritatea recurentă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Susține pârâtul că, din analiza considerentelor sentinței civile nr. 404/13.12.2021 rezultă că instanța de fond nu a respectat dispozițiile legale, prin prisma faptului că nu a motivat hotărârea cu respectarea rigorilor principiului motivării temeinice a hotărârii judecătorești.

Astfel, instanta de fond, în rejudecare, nu face altceva decât să reia considerentele din sentința civilă nr. 417/11.09.2018, însuși dispozitivul Sentintei civile nr. 404/13.12.2021 fiind o reluare a dispozitivului sentintei casate.

Mai mult, din analiza considerentelor hotărârii judecătorești rezultă că argumentele instanței de fond se limitează la câteva fraze care nu pot acoperi însă cerința motivării hotărârii judecătorești, în sensul reglementat de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Instanța de fond, în rejudecare, avea totodată obligația să rețină obiecțiunile la Raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, formulate de către instituțiile pârâte, să arate pentru ce motive a găsit întemeiate concluziile din raport, respectiv pentru ce considerente a înțeles să respingă obiecțiunile la raport, arată recurentul.

Mai susține acesta că sentinta civilă nr. 404/13.12.2021 a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material în ceea ce privește soluția respingerii exceptiei lipsei calității sale procesuale pasive.

Astfel, se arată că prin precizările formulate pentru termenele de judecată din datele de 05.07.2021, respectiv 11.10.2021 pe care instanța de fond, în rejudecare, nu le-a luat în considerare, s-a învederat în mod detaliat succesiunea actelor normative urmare cărora atribuțiile legale privind închiderea POSDRU au fost preluate de OIPOCU MEN în baza Acordului de delegare a anumitor atribuții privind implementarea POCU 2014-2020 nr. MEN Cabinet Ministru/8900/20.04.20d7.

Or, instanța de fond raportându-se la momentul încheierii contractului de finantare, a aplicat grețit dispozițiile art. 1, 3 și 6 din O.U.G. nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Așadar, abia începând cu data de 1 martie 2014, fostul Minister al Fondurilor Europene a preluat activitatea și structurile Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", care se găsea la momentul încheierii contractului de finanțare în structura Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale, neavând funcția de autoritate de management la momentul semnării contractului de finanțare, contrar cetor reținute de instanta de fond în mod eronat, arată recurentul.

Totodată, contrar celor reținute de instanța de fond, care minimizează rolul unei delegări de atributii, recurentul pârât arată că prin Ordinul nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de functii privind implementarea Programului operationbl sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", emis de Ministerul Muncii, Familiei Egalității de Șanse, actualmente Ministerul Muncii și Justiției Sociale, s-au aprobat anumite acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, între Autoritatea de Management pentru POSDRU și Organismele Intermediare pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în Anexa 11 fiind prevăzut Acordul de delegare de funcții privind implementarea Programului Operafional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 încheiat între Autoritatea de Management pentru Programul Operafional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane și Organismul Intermediar pentru Programul Operacional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Centrul Nafional de Dezvoltare a Invățământului Profesional Tehnic.

Pe parcursul derulării procesului în primul ciclu procesual, în scopul eficientizării implementării Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 în vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor europene nerambursabile, Autoritatea de Management pentru Programul Operacional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul fostului Ministerlal Fondurilor Europene a considerat necesară delegarea unor funcții către organismele intermediare.

În acest context, a intervenit acordul de delegare funcții între Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerului Educației Naționale (în prezent Ministerul Educației) în calitate de Organism Intermediar pentru POCU, arată recurentul.

Astfel, atribuțiile de organism intermediar ale pârâtului Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional Tehnic au fost preluate în baza acordului de delegare, actului aditional nr. 1, dar și a protocolului de predare-primire nr. 10027/07.09.2017.

În consecință respectivele atribuții nu au fost preluate de către Ministerul Fonduritor Europene care, la acel moment, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 52/2018, exercita doar atributiile de autoritate de management pentru Programul Operațional Capital Uman, o parte din aceste atribuții fiind delegate către 0I POSDRU.

Ulterior, a fost încheiat Acordul de delegare a anumitor atribuții privind implementarea Programului Operacional Capital Uman 2014-2020 între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Pubbice Fondurilor Europene (ulterior MFE în prezent MIPE) Ministerul Educației Naționale (în prezent Ministerul Educației) prin Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman.

Potrivit Acordului de delegare nr. 8900/20.04.2017, OIPOCU-MEN (la acel moment) a primit din partea DGPECU atribuții privind închiderea POSDRU 2007-2013, pentru proiectele gestionate be OI MEN și OI CNDIPT, în conformitate cu prevederile legislației comunitare naționale, pe cale de consecință toate atribuțiile ce derivă din acest lucru, cu privire la proiectele gestionate de cele două OIR-uri, până la închiderea POSDRU 20072013, concluzionează recurentul.

Apărările formulate în cauză

Recurenta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației a formulat întâmpinare la recursul promovat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul căreia menționează că, fără a achiesa la recursul promovat de această autoritate, solicită respingerea acestuia și admiterea recursului său, casarea hotărârii recurate, iar pe fond respingerea acțiunii.

Deși, după admiterea contestației în anulare, intimatei -pârâte S.C. A. S.R.L. i-au fost comunicate pe e-mail prin TDS cererile de recurs, întâmpinarea și răspunsul la întâmpinare, depuse în dosarul de recurs nr. x/2017, aceasta nu a formulat apărări în cadrul unei întâmpinări, astfel cum impun dispozițiile art. 471

1

alin. (3) C. proc. civ., incidente și în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) și art. 494 din același act normativ, ci a depus Concluzii Scrise împreună cu dovada cheltuielilor de judecată, prin apărătorul său, în ședința publică de la acest termen de judecată, solicitând în cadrul acestora respingerea recursurilor și menținerea hotărârii instanței de fond, respectiv sentința nr. 303/13.12.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul- pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a formulat Răspuns la întâmpinarea formulată de recurenta - reclamantă Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației în cadrul căruia a susținut că aceasta avea obligația de a arăta motivele de fapt și de drept care îl îndrutuiau, în accepțiunea sa, să solicite respingerea recursului promovat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, redarea copy-paste a conținutului propriului recurs nerăspunzând rigorilor impuse de legiuitor.

Soluția și considerentele instanței de recurs, în rejudecare, după admiterea contestației în anulare

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, prin prisma criticilor formulate în cadrul celor două cereri de recurs, dar și a apărărilor, raportat, deopotrivă, și la normele legale incidente litigiului dedus prezentei judecăți, Înalta Curte constată că recursurile promovate de pârâții Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) sunt fondate, motiv pentru care urmează a le admite, pentru considerentele expuse în continuare:

În ceea ce privește criticile formulate de recurenta pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației privind excepția lipsei calității sale procesual pasive, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, reținând următoarele:

Astfel, se constată că prin întâmpinarea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și înregistrată la data de 10.07.2017 în temeiul art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 s-a solicitat introducerea în cauză a Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU-CNDIPT-OIPOSDRU.

În motivare s-a arătat că prin Ordinul 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", emis de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, actualmente Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-au aprobat anumite acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Capital Uman 2007-2013, între Autoritatea de Management pentru POSDRU și Organismele Intermediare pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în Anexa 11 fiind prevăzut Acordul de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, încheiat între Autoritatea de Management pentru POSDRU și Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Or, decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis încheiată la data de 31.03.2017 privind proiectul x, codul SMIS 24367, denumire "Calificare a 22 de angajați în meseria de bucătar", a fost emisă de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic-Organism Intermediar POSDRU-CNDIPT-OIPOSDRU, astfel încât s-a solicitat citarea acestuia în cauză în calitate de emitent al actului contestat.

La data de 30.03.2018, pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - M.E.N. a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare prin care a învederat următoarele:

- calitatea procesuală conform art. 36 din Noul C. proc. civ. a Ministerului Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007/2013;

- OIPOSDRU - CNDIPT nu mai asigură îndeplinirea funcției de Organism Intermediar Pentru Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane, axa prioritară 2. Domeniile Majore de Intervenție 2.1 - Tranziție de la Școală la Viața Activă și 2.3 - Accesul și Participarea la Formarea Profesională Continuă conform H.G.. nr. 907/2017 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 855/1998 privind înființarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional care a abrogat la art. 3 lit. o).

A fost anexat Acordul privind încetarea delegării de funcții pentru implementarea POSDRU 2007-2013, astfel:

De asemenea a fost anexată în copie dovada transmiterii adresei nr. x/16.03.2018, emisă de expertul B. având ca obiect convocarea pentru 26.03.2018 la sediul acestuia, înregistrată la CNDIPT sub nr. x/20.03.2018 și la OIPOCU MEN sub nr. x/21.03.2018.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică de la 03.04.2018 s-a dispus, în raport de cererea precizatoare depusă la dosar de către CNDIPT, introducerea și citarea în cauză, în calitate de pârât a Ministerului Educației Naționale - Direcția Organism Intermediar Programul Operațional Capital Uman.

La data de 23.04.2018 Ministerul Educației Naționale - Direcția Organism Intermediar Programul Operațional Capital Uman a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a răspuns, în fapt și în drept, la criticile reclamantei.

Față de cele anterior învederate și raportându-se și la dispozițiile art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond.", precum și la aspectul potrivit căruia calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă) și reținând că Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanță personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public, ce determină și eventuala calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ, instanța de control judiciar constată că pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației are calitate procesuală în cauză.

Dincolo de acest aspect, Înalta Curte mai arată că alegațiile recurentei în sensul că,,... introducerea noastră în cauză în faza executării hotărârii date în recurs în primul ciclu procesual, ne pune în imposibilitatea de a formula apărări de fond sau de a valorifica apărări și astfel fiind lipsiți de dreptul la apărare, așa cum este el prevăzut de Carta Drepturilor Omului, de Constituția României și de C. proc. civ..", nu pot fi validate.

Din analiza înscrisurilor existente la dosarele cauzei, atât a celor din primul ciclu procesual, cât și a celor din al doilea ciclu procesual, rezultă că pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației a fost introdusă în cauză prin încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2018 față de împrejurarea că prin cererea precizatoare reclamantul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic a adus la cunoștință instanței că OIPOSDRU-CNDIPT nu mai asigură îndeplinirea funcției de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman, în cauză având caliatea de pârăt Ministerul Educației-Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman.

În sensul celor dispuse de instanța fondului, pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației a formulat apărări în cauză, a depus obiecțiuni la raportul de expertiză, astfel încât nu se poate în niciuna dintre situații aprecia că nu a beneficiat de toate garanțiile procesuale prevăzute de actele normative în vigoare sau că i-ar fi fost afectat dreptul la un proces echitabil.

În ceea ce privește criticile recurentului pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (anterior Ministerul Fondurilor Europene) vizând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, Înalta Curte le va respinge, de asemenea, ca neîntemeiate, cu consecința menținerii soluției pronunțate de prima instanță, reținând următoarele:

Chiar dacă pârâtul Ministerul Fondurilor Europene nu este emitentul actelor administrative atacate în cauză, atât timp cât acestea privesc un contract de finanțare încheiat în cadrul Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, indiferent că organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune, Înalta Curte reține că, potrivit contractului de finanțare nr. x, atât OIPOSDRU MEN cât și, în egală măsură, AMPOSDRU au competența și chiar obligația verificării tuturor operațiunilor efectuate pentru implementarea proiectului, a cererilor de rambursare intermediară/finală etc. respectiv obligația monitorizării din punct de vedere tehnic și financiar în vederea asigurării legalității, regularității, conformității și realității tuturor activităților aferente implementării proiectului, fiind creditorii creanței bugetare constatate conform procesului-verbal atacat.

Conform acordurilor de delegare, AMPOSDRU poartă responsabilitatea finală a implementării POSDRU și poate verifica utilizarea fondurilor comunitare în scopul validării cheltuielilor declarate deja eligibile de către Organismul Intermediar.

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. potrivit cărora "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", motiv invocat de recurentul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (anterior Ministerul Fondurilor Europene), Înalta Curte îl apreciază ca nefondat.

Recurentul - pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (anterior Ministerul Fondurilor Europene) a afirmat, în susținerea ipotezei privind nemotivarea, că instanța de fond, în rejudecare, nu face altceva decât să reia considerentele și dispozitivul din sentința civilă nr. 417/11.09.2018.

Contrar susținerilor recurentului, argumentele invocate în susținerea acestui motiv de casare nu pot fi apreciate ca fiind contradictorii sau străine de natura cauzei.

Recurentul-pârât a mai invocat în memoriul de recurs faptul că judecătorul fondului nu și-a exercitat rolul activ în vederea aflării adevărului, în sensul că a reținut concluziile raportului de expertiză, fără a avea în vedere obiecțiunile formulate.

Aceste critici sunt nefondate.

Potrivit art. 22 alin. (2) C. proc. civ., de care se prevalează pârâtul, "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Prin urmare, textul legal evidențiat consacră posibilitatea judecătorului, ca în realizarea dezideratului aflării adevărului în cauză și aplicării corecte a legii, să pună în dezbaterea părților orice împrejurări de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere. Însă, acest drept procesual nu poate fi exercitat cu privire la cadrul procesual fixat de reclamant, sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată, prin punerea în discuție a necesității formulării unor cereri sau apărări suplimentare, fără ca prin aceasta să nu intre în conflict cu alte principii fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al disponibilității prevăzut de art. 9 C. proc. civ., sau al dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 C. proc. civ. și art. 6 din C.E.D.O., în componenta sa referitoare la egalitatea de arme.

Faptul că instanța a apreciat sau nu utilitatea unor probe nu poate fi în niciun caz imputat acesteia ca și o încălcarea a dreptului la apărare sau la un proces echitabil, față de dispoziții art. 264 C. proc. civ. potrivit cărora "În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.".

Sarcina aprecierii probelor revine instanței, care va trebui să analizeze toate probele administrate, atât în mod individual, cât și în ansamblul lor. Urmare a analizei efectuate, motivat, instanța va putea înlătura anumite probe în funcție de utilitatea lor, de convingerea pe care acestea i-o creează, de conduita părților, manifestată cu privire la proba în cauză, ceea ce înseamnă că o atare măsură procesuală este lăsată la aprecierea judecătorului.

Totodată, astfel cum s-a pronunțat și practica judiciară în materie, probele aflate la dosar se vor aprecia ținându-se seama și de refuzul nejustificat al unei părți de a prezenta probele scrise certe, a căror administrare nu poate avea loc decât cu acordul ei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte conchide că nefondat reclamă pârâtul în calea de atac, încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Totodată, se constată că prin argumentele aduse de recurent pe această cale se invocă în esență o eventuală greșită interpretare și aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar motivarea contradictorie sau existența unor motive străine de natura cauzei nu poate fi reținută raportat la sentința atacată.

În ceea ce privește criticile recurentelor - pârâte întemeiate pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să le analizeze în mod unitar și să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Așadar, între Ministerul Muncii, Familiei Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", în calitate de furnizor de ajutor de stat S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanțare înregistrat la DGAMPOSDRU cu nr. x/01.06.2010, pentru implementarea proiectului ID x - "Calificare a 22 de angajați în meseria de bucătar, codul SMIS 24367", ca urmare a evaluării cererii de finanțare depusă în cadrul cererii de propuneri proiecte nr. 76, proiectul având perioada de implementare 01.07.2010 - 31.03.2011.

Conform Raportului de Audit de Sistem nr. 1445/2012 al Comisiei Europene (constatarea 18) și Raportului de Audit de Sistem 51391/2012 al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României (constatarea 4) s-a constatat faptul că pe parcursul implementării proiectului au fost validate cheltuieli care contravin prevederilor art. 39 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).

În conformitate cu prevederile art. 18 si art. 20. din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările completările ulterioare, a fost întocmită suspiciunea de neregulă cu privire la posibilele sume afectate de nereguli din cadrul proiectului x.

Echipa de control a procedat la efectuarea unei verificări documentare faptice a cazului de suspiciune de neregulă înregistrată cu nr. x/19.11.2015, suspiciune de neregulă prin care s-au retinut urmätoarele:

"Au fost încălcate prevederile Ghidului Solicitantului 2009 - secțiunea 13.2 lit. h) - alte cheltuieli suplimentare în valoare de 5% din costurile prevăzute la lit. a) - f) aprobate în cadrul schemei de ajutor de stat pentru formarea profesională general și specific reprezentând: cheltuieli cu personalul, cheltuieli aferente managementului de proiect, taxe, cheltuieli financiare și juridice, cheltuieli de informare publicitate.

Cheltuieli încadrate pe linia de cheltuieli h) "alte cheltuieli suplimentare" în bugetul proiectului, care a fost modificat prin act adițional ca urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 849/17.12.2010 a Ordinului nr. 1652/30.11.2010 privind aprobarea formatului standard al bugetului, anexă la contractul de finanțare încheiat pentru proiectele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă, denumită "Bani pentru completarea echipei", al schemei de ajutor de stat pentru formare profesională general și specific, denumită "Bani pentru formare profesională", al schemei de ajutor de stat de minimis "Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților.

Organismul intermediar nu a avut în vedere faptul că invalidarea sumelor de pe linia h) "alte cheltuieli suplimentare" afectează și linia de cheltuieli g) "costuri indirect generate", respectiv cheltuieli generale de administrație, deoarece acestea reprezintă 5% din cheltuielile prevăzute la lit. a) - f) h) închiriere."

În cadrul controlului s-a constatat faptul că urmare a evaluării realizată în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 76, în bugetul inițial contractat pentru acest proiect, la capitolul "Costuri directe", au fost incluse cheltuieli neeligibile în valoare totală de 3.000.00 RON, reprezentând cheltuieli de tip FEDR iar aceste tipuri de cheltuieli nu fac parte din categoria de cheltuieli eligibile prevăzută la art. 39 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008.

Potrivit prevederilor art. 39 - Ajutoare pentru formare, alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008:

"Costurile eligibile ale unui proiect de ajutor de formare sunt:

a) costurile de personal ale formatorilor;

b) costurile de deplasare ale formatorilor si participanților la formare, inclusiv pentru cazare;

c) alte cheltuieli curente, precum cele pentru materiale 9i furnituri direct legate de proiect;

d) amortizarea instrumentelor echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare; 9.8.2008 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 214/35 RO;

e) costul serviciilor de îndrumare și consiliere privind proiectul de formare;

f) costurile de personal ale participanților la formare și costurile indirecte generate (costuri administrative, chirie, cheltuieli generate) până la valoarea totalului altor costuri eligibile menționate la lit. a)-e).

In privința costurilor de personal ale participanților la formare, se iau în considerare numai orele în care participanții participă efectiv la formare, după deducerea eventualelor ore lucrătoare."

Ulterior, prin actul adițional nr. x/25.05.2011, beneficiarul a solicitat modificarea formatului bugetului contractului de finanțare ca urmare a prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei protecției sociale nr. 1652/2010 privind aprobarea formatului standard al bugetului, anexă la contractul de finanțare încheiat pentru proiectele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă, denumită "Bani pentru completarea echipei", al schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică, denumită "Bani pentru formare profesională", schemei de ajutor de minimis "Bani pentru sănătatea și siguranța salariaților".

Actul adițional nr. x a fost respins deoarece a fost depus în afara perioadei de implementare.

Totodată, beneficiarul a efectuat cheltuieli de tip FEDR în valoare de 3,000.00 RON le-a solicitat la rambursare în cererea de rambursare nr. l. Aceste cheltuieli au fost invalidate de CNDIPT OIPOSDRU.

Ordinul nr. 1652/2010 la art. 3 alin. (1) prevede că:

"1) În termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin, beneficiarii semnatari ai contractelor de ajutor de stat din cadrul schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică, denumită "Bani pentru formare profesională - liniile de finanțare nr. x "Programe de mentorat pentru tinerii angajați", nr. 76 "Calificarea/recalificarea angajaților proprii" și nr. 77 "Specializarea/Perfecționarea angajaților proprii" - au obligația inițierii unui act adițional privind modificarea bugetului în conformitate cu formatul standard prevăzut în anexa nr. 2).

Așadar în cadrul anexei nr. 2 menționate, punctul h) sunt incluse "Alte cheltuieli suplimentare (maximum 5% din cheltuielile prevăzute la lit. a) - f)".

De asemenea, Ghidul Solicitantului 2010, la art. 13 "cheltuieli eligibile", statuează cu privire la "schema de ajutor de stat pentru formarea profesională generală și specifică" că "Procentul din totalul cheltuielilor eligibile care poate fi rambursat întreprinderii beneficiare pentru schema de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică, este precizat în cadrul Capitolului 11 din Ghid".

Cheltuielile eligibile pentru schema de ajutor de stat pentru formare profesională generală și specifică sunt:

h) alte cheltuieli suplimentare în valoare de maxim 5% din costurile prevăzute la lit. a) - f) și care vor cuprinde următoarele categorii de cheltuieli în conformitate cu Ordinul comun MMFES - MEF nr. 3/185/2008;

În echipa de implementare a unui proiect depus în cadrul schemei de ajutor de stat pentru formarea profesională generală și specifică vor fi incluse următoarele persoane angajate ale întreprinderii beneficiare, respectiv: manager de proiect; responsabil financiar; responsabil resurse umane.

Cheltuielile cu personalul implicat în echipa de implementare a proiectului, angajat al întreprinderii beneficiare nu vor depăși media cheltuielilor cu personalul realizat de perspectiva întreprindere în ultimele 6 luni.

- taxe de certificare a competențelor (inclusiv taxe de certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale);

- taxe de eliberare a certificatelor de calificare;

- taxe de participare la programe de formare/educație.

- cheltuieli aferente deschiderii și gestionării contului bancar al proiectului;

- costul aferent garanțiilor oferite de bănci sau de alte instituții financiare;

- audit;

- contabilitate.

Față de aspectele învederate, Înalta Curte constată că, în mod greșit, instanța de fond a apreciat că "Cheltuielile considerate a fi neeligibile de către Autoritate nu se regăsesc în prevederile Regulamentului CE/2008, însă se regăsesc în legislația ulterioară respectiv, Ordinul 1652/2010, Ghidul Solicitantului, care sunt aplicabile proiectului.".

Eronate sunt și concluziile instanței de fond în sensul că "Chiar dacă nu a fost încheiat actul adițional prin care se modifică forma bugetului pentru a fi pusă de acord cu legislația ulterioară, acest fapt nu poate conduce la invalidarea dispozițiilor legale, încheierea respectivului act reprezentând doar o chestiune de formă, ce nu poate afecta substanța raportului dintre părți.".

În acest sens, se reține că dispozițiile art. 1 alin. (3) din contractul de finanțare dispun în sensul că în cauză sunt incidente dispozițiile Cap. I art. 3 coroborat cu art. 38 și art. 39 din Cap. II secțiunea 8 a Regulamentului CE nr. 800/2008, OMMFPS nr. 309/20