ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 365/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 365/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată. Parcursul procedural al cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 04.05.2022, pe rolul Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Botoșani-Serviciul Public Comunitar-Regim Permise Conducere și Înmatriculare Vehiculelor,
Anularea rezultatului probei practice pentru obținerea permisului de conducere categoria CE, susținut în data de 14.03.2022, ca nelegal și netemeinic;
Anularea dispoziției referitoare la contestația nr. R/78108 din 01.04.2022 și pe cale de consecință declararea reclamantului Admis si având în vedere că a promovat proba practică, obligarea pârâtei la eliberarea permisului de conducere categoria CE;
Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 28 din 25 ianuarie 2023 Tribunalul a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamant, a anulat rezultatul probei practice susținute de reclamantul A. în data de 14.03.2022, pentru obținerea permisului de conducere categoria CE.
A obligat instituția pârâtă să reia examinarea candidatului, în sensul de a dispune continuarea probei practice în vederea obținerii permisului de conducere categoria CE de la minutul 35 - la care a fost întreruptă în mod nelegal, pentru o durată de minimum 10 minute.
A respins în rest pretențiile reclamantului și a obligat instituția pârâtă să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1835 RON, acordate proporțional cu valoarea pretențiilor admise.
1.2. Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs reclamantul A. și pârâtul Serviciul Public Comunitar-Regim Permise Conducere și Înmatriculare Vehiculelor prin Instituția Prefectului Botoșani.
Prin decizia civilă nr. 410 din 19 iunie 2023, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat de pârâtul Serviciul Public Comunitar-Regim Permise Conducere și Înmatriculare Vehiculelor prin Instituția Prefectului Botoșani.
A casat în parte sentința civilă nr. 28 din 25 ianuarie 2023 a Tribunalului Botoșani în sensul că, menținând soluția de anulare a rezultatului probei practice, a obligat instituția pârâtă să reia integral examinarea candidatului în ceea ce privește această probă.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
A respins recursul reclamantului A., ca nefondat.
Cererea de recurs
Împotriva acestei decizii, recurentul-reclamant A. a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 483 și următoarele C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, obligarea pârâtului la anularea dispoziției referitoare la contestația sa, declararea ca fiind admis la proba practică, cu consecința obligării pârâtei la eliberarea permisului de conducere, cu cheltuieli de judecată.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor prin Instituția Prefectului Județului Botoșani a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, având în vedere că hotărârea atacată este definitivă.
A mai invocat excepția lipsei de obiect, învederând faptul că, la data de 24.07.2023, petentul A. a susținut examen în vederea obținerii permisului de conducere categorica CE, fiind declarat admis și eliberându-i-se permisul de conducere Seria x/24.07.2023.
În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Decizia instanței de recurs
Înalta Curte urmează a examina, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii.
Aspecte de fapt și de drept relevante
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:…semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic".
Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, conform art. 148 C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă…, precum și semnătura."
În același sens, dispozițiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condițiile de formă aplicabile acțiunilor introductive, incidente în privința oricăror cereri adresate instanțelor, arată că "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă."
Conform art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":
"(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.(...)."
Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe actele înregistrate la dosarul instanței de judecată.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurentul A. a depus cererea de recurs prin poștă electronică (e-mail), la data de 13.07.2023, fiind înregistrată la instanța de fond la data de 14.07.2023.
Cererea de recurs a fost depusă fără, însă, a fi semnată nici olograf (scanat), nici prin semnătură electronică.
Ulterior, recurentul a mai depus un exemplar al cererii de recurs prin Poșta Română, înregistrat pe rolul instanței de fond la data de 10.07.2023. Deși acest exemplar a fost depus prin serviciul poștal, nu a fost semnat de către recurent.
Prin adresa instanței, emisă la 19.12.2023, comunicată recurentului atât prin Poșta Română (conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar de recurs), cât și prin poștă electronică, la adresa de e-mail indicată de recurent, x@x.at, recurentului i s-a pus în vedere obligația de a depune la dosar o copie semnată a cererii de recurs sau de a semna recursul aflat la dosar, sub sancțiunea nulității.
Până la termenul stabilit pentru judecarea recursului, recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, nu a comunicat un exemplar semnat al recursului și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.
Având în vedere aceste împrejurări, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului, prevăzute de dispozițiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. e), ale art. 148 și ale art. 196 din C. proc. civ., republicat, recursul necuprinzând semnătura părții (sau a reprezentantului acesteia), care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată.
Astfel, este incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia,
"(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ., urmează a anula recursul pentru lipsa semnăturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează pentru lipsa semnăturii recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 410 din 19 iunie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.