ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3628/2023

Ședința publică din data de 28 iunie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația formulată la data de 22 septembrie 2021 sub nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Ministerul Sănătății să se dispună, în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab (denumire comercială XGEVA) pentru indicația terapeutică carcinom mamar ductal invaziv, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 95/2022 pronunțată la 1 aprilie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâții Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, invocată de aceștia, a respins excepția lipsei de interes, invocată de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale Din România și a obligat pârâții, potrivit competențelor legale ale fiecăruia în parte, la inițierea, parcurgerea și finalizarea procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii medicamentului Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA) în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, pentru indicația de carcinom mamar ductal invaziv.

Împotriva sentinței civilă nr. 95/2022 pronunțată la 1 aprilie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Guvernul României solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

a) În cuprinsul motivelor de recurs Casa Națională de Asigurări a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a susținut că în mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că în cauză competența nu aparține C.N.A.S., care nu are raporturi juridice cu asigurații și cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale și mai mult decât atât, în sfera de competență a CNAS nu intră nicio atribuție cu privire la extinderea indicațiilor unui medicament aflat deja în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările si completările ulterioare.

b) Pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a indicat incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ. și a precizat că potrivit dispozițiilor legale în vigoare nu are calitate procesuală pasivă, că hotărârea nu este motivată și judecătorul cauzei și-a depășit competența conferită puterii judecătorești, iar soluția pronunțată nu corespunde realității de drept a speței, instanța de fond nu a observat că nu are competență de includere a unor medicamente în listă.

c) Ministerul Sănătății în cuprinsul motivelor de recurs solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată. Cererea de recurs este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În cuprinsul motivelor de recurs arată că din legislația în vigoare se poate observa că Ministerul Sănătății nu are temei legal de decontare a unor medicamente ce nu fac parte din programele naționale de sănătate publică. Astfel, Ministerul Sănătății finanțează programele naționale de sănătate publică, iar CNAS finanțează programele naționale curative.

d) Guvernul României solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată. Cererea de recurs este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susținut că în mod eronat instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii față de Guvernul României și a admis acțiunea față de această autoritate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes a capătului de cerere privind includerea în Lista a medicamentului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:

În cauză, reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere, prin care a solicitat, în condițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab (denumire comercială XGEVA) pentru indicația terapeutică carcinom mamar ductal invaziv, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Înalta Curte constată că, în prezent, H.G. nr. 720/2008 cuprinde la "Secțiunea DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%"- Secțiunea C2 -DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", la punctul 3 -"Programul național de oncologie", poziția 160, și medicamentul Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA). Această reglementare a fost introdusă prin art. 1 pct. 5 lit. b) din H.G. nr. 406/25.03.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25.03.2022, ce a intrat în vigoare la data de 01.04.2022.

Totodată, medicamentul Xgeva, are indicație terapeutică rambursată conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 564/499/2021 actualizat prin ordinul 1206/233/2022 la data de 26 aprilie 2022 [protocol terapeutic corespunzător poziției 313 cod (M05BC04) ].

Față de această împrejurare, Înalta Curte apreciază că, sub acest aspect, acțiunea reclamantei a rămas fără interes.

Pentru a statua astfel, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, precum și cele ale art. 32 și art. 33 din același, care reglementează condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune, una dintre acestea fiind cea privind interesul.

În aceste circumstanțe, în ceea ce privește interesul intimatei-reclamante în susținerea capătului de cerere vizând includerea în Listă, Înalta Curte constată că acesta nu mai există.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, în primă instanță și în căile de atac și nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

În contextul arătat, se constată că intimata-reclamantă nu mai justifică un interes în susținerea acțiunii introductive, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituiți a spera în eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile, atâta timp cât medicamentul fost inclus în sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", secțiunea C2 " DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc.

Prin urmare, întrucât medicamentul Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA) a fost inclus în lista solicitată prin prezentul demers judiciar, interesul reclamantei care a solicitat, în principal, includerea pe lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a unui medicament ce a fost deja inclus, pe parcursul desfășurării procesului civil, nu mai subzistă.

În consecință, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va respinge, ca lipsit de interes, capătul de cerere privind includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab (denumire comercială Xgeva) pentru indicația terapeutică carcinom mamar ductal invaziv și va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, împotriva sentinței civile nr. 95/2022 pronunțată la 1 aprilie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată și rejudecând:

Respinge, ca lipsit de interes, capătul de cerere privind includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului DENOSUMAB (denumire comercială XGEVA) pentru indicația terapeutică CARCINOM MAMAR DUCTAL INVAZIV.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 28 iunie 2023.