ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1284/2023

Ședința publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății - Direcția Generală Asistență Medicală și Casa de Asigurări de Sănătate Arad, a solicitat:

- obligarea pârâților să asigure înscrierea în lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului DENOSUMAB 120 mg (denumire comercială XGEVA);

- obligarea pârâților la plata de daune interese pentru fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Prin sentința civilă nr. 499 din data de 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei procesuale active a reclamantei, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Arad și în consecință, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate Arad, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății-Direcția Generală Asistență Medicală, Medicina de Urgență și Programe de Sănătate Publică și a obligat pârâții să asigure înscrierea în lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuie personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului DENOSUMAB 120 mg (denumire comercială XGEVA).

Împotriva sentinței civile nr. 499 din data de 29 septembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății-Direcția Generală Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată.

În susținerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că instanța de fond a săvârșit acte care intră în atribuțiile altor autorități constituite în stat.

În opinia recurentului, instanța de fond era obligată să rețină că dispozițiile legale stabilesc obligativitatea parcurgerii unei anumite proceduri în vederea includerii unui medicament pentru o nouă indicație terapeutică în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, or această procedură nu a fost parcursă în prezenta cauza.

În conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății și CNAS, cu consultarea CFR și se aprobă prin Hotărâre a Guvernului.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (8) lit. a) din Ordinul Ministrului Sănătății și al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 735/976/2018, Comisia de negociere stabilește începerea/neînceperea negocierilor pentru medicamentele pentru care, în urma evaluării efectuate potrivit legii de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, s-a emis decizie de includere condiționată în Listă, pentru care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață/reprezentanții legali ai acestora și-au exprimat disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere.

Deținătorul de APP (Autorizație de Punere pe Piață) și-a exprimat disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere a unui contract cost-volum pentru medicamentul cu DCI DENOSUMAB (XGEVA) în data de 18.05.2021, însă acest proces de negociere nu a fost finalizat, motiv pentru care medicamentul DCI DENOSUMAB (XGEVA) nu poate fi introdus în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

Autoritatea competentă ce implementează mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea luării deciziei și propune Ministerului Sănătății Lista care se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, în condițiile legii, este Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Ministerul Sănătății are competența de a realiza actualizarea Listei doar după ce aceasta este prezentată de către ANMDMR, după parcurgerea etapelor legale ale procesului de evaluare a medicamentelor pentru care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață au formulat solicitări în acest sens.

Potrivit anexei 3 din OMS nr. 861/2014, numai deținătorii autorizației de punere pe piață a medicamentelor în România au posibilitatea parcurgerii procedurii de includere a unui medicament în Listă sau de extindere a indicațiilor terapeutice pentru medicamente ce se regăsesc în Listă, printr-o solicitare adresată Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, iar în urma parcurgerii procedurii, ANMDMR propune Ministerului Sănătății modificarea Listei, urmând ca, apoi, să se modifice protocolul terapeutic pentru indicațiile terapeutice aprobate prin OMS nr. 1301/500/2008.

Prin O.U.G. nr. 23/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României partea I din 13.05.2014, a fost reglementată modalitatea privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr 720/2008 cu modificările și completările ulterioare.

A mai susținut că, în aplicarea prevederilor legale menționate anterior, a fost aprobat Ordinul MS nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 557 din 28 iulie 2014.

Intimații nu au depus întâmpinări la dosarul de recurs.

II. Soluția Înaltei Curți asupra cererii de recurs

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru motivele ce succed:

În cauză, reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere, prin care a solicitat, în condițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâților la includerea în Lista de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab 120 mg (cu denumirea comercială XGEVA), precum și obligarea acestora la plata de daune interese pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Înalta Curte constată că, în prezent, H.G. nr. 720/2008 cuprinde la "Secțiunea DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%"- Secțiunea C2 -DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", la punctul 3 -"Programul național de oncologie", poziția 160, și medicamentul Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA). Această reglementare a fost introdusă prin art. 1 pct. 5 lit. b) din H.G. nr. 406/25.03.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25.03.2022, ce a intrat în vigoare la data de 01.04.2022.

Față de această împrejurare, Înalta Curte apreciază că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect.

Pentru a statua astfel, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, precum și cele ale art. 32 din același cod, care reglementează condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune, una dintre acestea fiind cea privind formularea unei pretenții.

Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile, este, alături de părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

Or, în litigiul pendinte, se solicită includerea pe lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a unui medicament ce a fost deja inclus, ca urmare a modificărilor legislative intervenite pe parcusului desfășurării procesului civil.

Drept urmare, se constată că excepția lipsei de obiect este întemeiată, astfel că urmează a fi admis recursul pârâtului Ministerul Sănătății - Direcția Generală Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică, fără a mai fi necesară examinarea motivelor de recurs invocate, ce vizează fondul pretențiilor deduse judecății.

Totodată, se impune a se preciza faptul că soluțiile pronunțate asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Arad și asupra capătului de cerere privind obligarea pârâților la plata de daune interese pentru fiecare zi întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii, vor fi menținute de instanța de control judiciar, întrucât acestea, nefiind recurate în prezenta cauză, au căpătat caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse anterior, în raport de dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății-Direcția Generală Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică, va casa sentința atacată și, în rejudecare, va respinge cererea de judecată ca rămasă fără obiect, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății-Direcția Generală Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică împotriva sentinței civile nr. 499 din data de 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și, rejudecând:

Admite excepția rămânerii fără obiect și în consecință, respinge cererea de obligare a pârâților la înscrierea în lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a medicamentului Denosumab 120 mg (denumire comercială XGEVA), ca rămasă fără obiect.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.