ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3282/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3282/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 13 iunie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând executarea silită a Deciziei nr. 2370 din 8 mai 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2015 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin încheierea de ședință din 10 iunie 2022, Curtea a suspendat judecata cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., reținând că reclamantul nu a arătat în concret obiectul cauzei și cadrul procesual pasiv în raport de dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
La data de 24 iunie 2022, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Prin încheierea de ședință din 23 septembrie 2022, Curtea a respins cererea de repunere pe rol, reținând că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa.
Hotărârea primei instanțe ce face obiectul căii de atac
Prin sentința civilă nr. 2071 din 15 decembrie 2023, Curtea de Apel București a admis excepția perimării ridicată din oficiu și a constatat perimată cererea de chemare în judecată privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a formulat cerere, prin care a solicitat repunerea cauzei pe rol, motivând că nu a știut că, după suspendare, în termen de 6 luni, trebuie să facă apel (recurs).
Cererea a fost calificată de prima instanță ca fiind recurs și a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționare.
II. Decizia instanței de control judiciar
Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de față, în condițiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele și lucrările dosarului, constată că recurentul nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.
Aspecte de fapt și de drept relevante
Potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Înalta Curte constată că sentința civilă ce ce face obiectul prezentului recurs a fost pronunțată la data de 15 decembrie 2023.
Potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
În cauză, termenul de 5 zile de la pronunțare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. s-a împlinit la data de 21.12.2023.
Cererea de recurs a fost înaintată instanței, prin poștă, la data de 05.01.2024 (după cum rezultă din ștampila poștei aplicate pe plicul aflat la dosar de recurs), recurentul nerespectând termenul stabilit de lege pentru exercitarea căii de atac.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 2071 din 15 decembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.