ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3233/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17 iunie 2016, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic: - anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului înregistrată sub nr. x/28.12.2015 cu privire la invalidarea sumei de 21.584 RON pentru Partener 1- A.; - obligarea pârâtului la plata sumei de 21.584 RON, reprezentând diferența nevalidată la cererea de plată nr. x pentru Partener 1, conform contractului de finanțare nr. x, cod SMIS 51526, proiectul "EURO-LEX- Program de practică pentru studenții juriști", contract înregistrat sub nr. x/24.04.2014; - obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Prin sentința civilă nr. 1906 din 23 mai 2017, Curtea de Apel București a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. 1.

Împotriva sentinței menționate anterior a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Prin decizia nr. 2236 din data de 3 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1906 din 23 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Cauza a fost înregistrată în rejudecare pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016*. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 235 din data de 2 iulie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în rejudecare, a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, ca neîntemeiate, iar pe fondul cauzei, a admis în parte acțiunea formulată de A., în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman- Ministerul Educației Naționale și în consecință, a anulat în parte scrisoarea de informare a beneficiarului nr. 27252/28.12.2015 în ceea ce privește suspendarea la plată a sumelor aferente orelor menționate în fișele de pontaj și a menținut măsura suspendării în privința diferențelor stabilite în plus prin rapoartele de activitate peste numărul de ore din fișele de pontaj. 3. Cererea de completare a dispozitivului sentinței nr. 235 din data de 2 iulie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București Prin cererea înregistrată la data de 30.07.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 235 din data de 02.07.2021, solicitând instanței să se pronunțe asupra capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 21.584 RON, reprezentând diferența nevalidată la cererea de plată nr. x pentru Partener 1, conform contractului de finanțare nr. x, COD SMIS 51526, proiectul "EURO-LEX- Program de practică pentru studenții juriști", contract înregistrat sub nr. x/24.04.2014 și acordarea cheltuielilor de judecată. 4. Hotărârea de completare a dispozitivului Prin sentința civilă nr. 18 din data de 28 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității formulării cererii de completare a hotărârii, ca neîntemeiată, a admis cererea de completare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale și a completat sentința civilă nr. 235 din data de 02.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția aVIII - a contencios administrativ și fiscal, în sensul obligării pârâtei la acordarea către reclamantă a sumelor de bani în limita admiterii acțiunii, respectiv la plata sumelor de bani aferente orelor stabilite prin fișele de pontaj.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței civile nr. 18 din data de 28 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea excepțiilor invocate, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii cererii de completare a dispozitivului, formulată de către reclamantă. Cu privire la excepția tardivității formulării cererii de completare, recurenta-pârâtă a arătat că hotărârea i-a fost comunicată reclamantei la data de 12.07.2021, iar cererea de completare a fost transmisă, prin email, Curții de Apel București, la data de 28.07.2021. Aplicând prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora se exclud de la calcul termenului zilele de 12 și 27 iulie, ultima zi în care se mai putea îndeplini actul procedural în cauză, înăuntrul termenului legal de 15 zile, era 26 iulie. Drept urmare, cererea de completare a dispozitivului formulată de reclamantă este tardivă, în condițiile în care aceasta nu a formulat în cauză o cerere de repunere în termen. A apreciat ca fiind incident și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., întrucât instanța de fond nu a prezentat niciun fel de raționament în soluționarea cererii de completare, aspect ce echivalează cu nemotivarea hotărârii recurate. Mai mult decât atât, completarea sentinței civile nr. 235 din data de 02.07.2021, prin hotărârea civilă nr. 18 din data de 28.01.2022 echivalează cu modificarea pretențiilor în recurs în al doilea ciclu procesual, ceea ce C. proc. civ. nu permite. Prin Scrisoarea standard de informare nr. x/28.12.2015, a cărei anulare s-a solicitat în cererea introductivă de instanță, s-a comunicat faptul că, în urma verificării cererii de plată nr. x, s-au suspendat la plată salariile cerute în avans, fiindcă numărul de ore declarat ca fiind lucrat din statul de plată nu corespundea cu numărul de ore declarat în rapoartele de activitate ale experților. Beneficiarul finanțării nu a depus contestație administrativă la suspendarea plății în avans (a sumelor din cererea de plată), iar acele salarii nu au mai fost solicitate ulterior de către beneficiar. În al doilea ciclu procesual, în rejudecare, instanța a dispus: "Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes ca neîntemeiate. Admite în parte acțiunea. Anulează în parte scrisoarea de informare a beneficiarului nr. 27252/28.12.2015 în ceea ce privește suspendarea la plată a sumelor aferente orelor menționate în fișele de pontaj. Menține măsura suspendării în privința diferențelor stabilite în plus prin rapoartele de activitate peste numărul de ore din fisele de pontat". Ulterior, instanța care a pronunțat sentința pe care o recurează în prezenta cauză a reținut că "instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere accesoriu prin care s-a solicitat plata sumelor reprezentând diferența nevalidată la cererea de plată nr. 5", dând același sens cuvintelor "nevalidat" și "suspendat". Conform art. 2 alin. (2) lit. g) din O.U.G. nr. 64/2009, cheltuieli eligibile sunt "cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor", astfel validarea sumelor în vederea declarării eligibilității acestora în proiect, conform pretențiilor reclamantei, conduc către confirmarea plății acestora, ca urmare a declarării lor ca și cheltuieli eligibile. Or, per a contrario, nevalidarea are ca efect neplata respectivelor sume, ceea ce în niciun caz nu echivalează cu suspendarea acestora la plată, respectiv cu amânarea la plată. Astfel, cererea completatoare a reclamantei nu întrunește condițiile prevăzute de legiuitor în cuprinsul art. 444 alin. (1) C. proc. civ., în ceea ce privește omisiunea instanței de a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, întrucât pretențiile reclamantei au primit răspuns de la instanța de judecată. Reclamanta nu poate cere pe calea completării hotărârii judecătorești, plata unor sume pentru care instanța a decis menținerea măsurii suspendării, decât în urma casării actului administrativ jurisdicțional astfel pronunțat de instanță. În continuare, a reiterat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, având în vedere că aceasta nu a avut calitatea de beneficiar în cadrul proiectului cu ID x, proiect aferent contractului de finanțare semnat la data de 24.04.2014 de către B. din București în calitate de beneficiar al finanțării. Conform art. 46 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, contestația se depune numai de către debitor, adică de beneficiarul finanțării sau reprezentantul legal al acestuia. Or, beneficiarul finanțării nu a formulat nici recurs administrativ, nici cerere de chemare în judecată aferentă proiectului sau cu privire la scrisoarea de informare la cererea de plată nr. 5. Având în vedere că, la data de 24.04.2014, a fost semnat contractul de finanțare de către B. din București în calitate de beneficiar al finanțării și CNDIPT-OIPOSDRU, reclamanta partener al beneficiarului proiectului nu are calitate procesuală activă în cereri vizând materia contractului de finanțare, respectiv obligarea OIPOSDRU actual OI POCU ME și a Autorității de Management POSDRU la efectuarea de plăți cu titlu de cheltuieli eligibile efectuate în cadrul proiectului. Faptul că, prin acordul părților semnatare, liber exprimat, semnatarii Acordului de parteneriat intervenit la data de 12.08.2013, au stabilit că "cheltuielile eligibile efectuate de către Parteneri vor fi rambursate de către AM/OI pe baza documentelor justificative prezentate, în condițiile stabilite stabilte în Contractul de finanțare", respectiv condițiile art. 4 din Contractul de finanțare, nu poate fi de natură să argumenteze o substituire volens-nolens a partenerilor beneficiarului finanțării în drepturile și obligațiile benficiarului finanțării, așa cum rezultă ele din contractul de finanțare, substituirea în acest caz operând doar dacă este expresă. Instanța care a pronunțat hotărârea de completare nr. 18/2022 nu a făcut altceva decât să confirme calitatea procesuală neîntemeiată a reclamantei, calitate ce încă nu este definitiv stabilită, având în vedere că există un recurs pendinte formulat împotriva soluției primei instanțe.

Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației împotriva sentinței civile nr. 18 din data de 28 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. În ceea ce privește motivul de recurs privind tardivitatea cererii de completare a hotărârii, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil, având în vedere că normele pretins încălcate, invocate de recurenta- pârâtă sunt norme de procedură, stipulate de art. 444 și art. 181 din C. proc. civ., și nu norme de drept material. În subsidiar, a solicitat respingerea acestui motiv de recurs ca neîntemeiat, apreciind că modul recurentei-pârâte de calcul al termenului procedural este eronat, întrucât sentința instanței de fond i-a fost comunicată la data de 12 iulie 2021, iar cererea de completare a fost transmisă la data de 28 iulie 2021, respectiv în ultima zi în care putea fi depusă. De asemenea, a apreciat ca fiind neîntemeiat și motivul de recurs invocat de către reclamantă privind pretinsa nemotivare a hotărârii recurate. Consideră că prima instanță și-a prezentat argumentele pentru care se impunea admiterea acțiunii, însă la momentul formulării dispozitivului a uitat să se pronunțe și pe capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 21.584 RON, reprezentând diferența nevalidată la cererea de plată nr. x pentru Partener 1, conform contractului de finanțare nr. x, COD SMIS 51526, proiectul "EURO-LEX- Program de practica pentru studenții juriști", contract înregistrat sub nr. x/24.04.2014 și acordarea cheltuielilor de judecată. Reclamanta a solicitat completarea dispozitivului, iar instanța a admis această cerere în mod corect, deoarece a dispus anularea în parte a actului administrativ, însă nu a stabilit și care sunt sumele de bani care i se cuveneau, ci doar cele care rămâneau suspendate la plată. În ceea ce privește motivul de recurs privind excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, susține că acesta este inadmisibil, întrucât nu privește sentința recurată, ci sentința civilă nr. 235 pronunțată de Curtea de Apel București, la data de 02.07.2021, prin care a fost soluționată această excepție. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs Prealabil analizării recursului, Înalta Curte constată că, subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei, precum și tardivitatea cererii de completare a dispozitivului formulate de către aceasta. Înalta Curte apreciază că aceste critici de nelegalitate vizează încălcarea unor norme de procedură și se circumscriu, în realitate, motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă. Contrar susținerilor intimatei-reclamante, încadrarea pe care a dat-o recurenta-pârâtă criticilor sale, chiar dacă a necesitat o reîncadrare din partea Înaltei Curți în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., în virtutea rolului său activ, nu se circumscrie unui fine de neprimire a recursului, o astfel de inadmisibilitate nefiind prevăzută de normele de procedură civilă. Din circumstanțele concrete ale cauzei, rezultă că reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 235 din data de 2 iulie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, solicitându-i să se pronunțe asupra capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 21.584 RON, reprezentând diferența nevalidată la cererea de plată nr. x pentru Partener 1, conform contractului de finanțare nr. x, COD SMIS 51526, proiectul "EURO-LEX- Program de practică pentru studenții juriști", contract înregistrat sub nr. x/24.04.2014, precum și acordarea cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 18 din data de 28 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității cererii de completare a hotărârii, ca neîntemeiată. Totodată, a admis cererea de completare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale și a completat sentința civilă nr. 235 din data de 02.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a -VIII - a contencios administrativ și fiscal în sensul obligării pârâtului la acordarea către reclamant a sumelor de bani în limita admiterii acțiunii respectiv la plata sumelor de bani aferente orelor stabilite prin fișele de pontaj. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației. Printr-un prim set de critici, recurenta-pârâtă a criticat soluția pronunțată de instanța de fond asupra excepției tardivității formulării cererii de completare a hotărârii, prin raportare la dispozițiile art. 444 coroborate cu art. 181 din C. proc. civ., apreciind că termenul de 15 zile a început să curgă de la data comunicării sentinței civile nr. 235 din data de 2 iulie 2021, respectiv la data de 12 iulie 2021 și s-a împlinit la data de 27 iulie 2021, depunerea cererii de completare la data de 28 iulie 2021 fiind tardivă. Potrivit art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., " Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare." În speța de față, hotărârea a cărei completare se solicită, respectiv sentința civilă nr. 235 din data de 2 iulie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu are caracter definitiv, fiind supusă recursului, astfel că termenul în interiorul căruia se poate solicita completarea acesteia este de 15 zile și curge de la comunicare. Potrivit dovezii de comunicare atașate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. x/2016*, sentința civilă a cărei completare se solicită a fost comunicată reclamantei la data de 12 iulie 2021. În raport de modul de calcul al termenelor de procedură socotite pe zile, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține că ziua de la care a început să curgă termenul, respectiv 12 iulie 2021, nu intră în calcul și nici ziua când acesta se împlinește, respectiv 27 iulie 2021, astfel că ultima zi în care putea formula cererea de completare a hotărârii era 28 iulie 2021. Având în vedere că reclamanta a depus cererea de completare prin email, la data de 28 iulie 2021, așadar în ultima zi de formulare a acestei cereri, Înalta Curte constată că aceasta a fost introdusă cu respectarea termenului prevăzut de lege, astfel ca va respinge ca nefondate criticile recurentei-pârâte invocate cu privire la acest aspect. În continuare, Înalta Curte constată că, ulterior pronunțării sentinței recurate în prezenta cauză, a intervenit o situație juridică nouă ce trebuie analizată cu prioritate față de motivele de recurs invocate. Instanța de control judiciar observă că sentința civilă nr. 235 din data de 2 iulie 2021, a cărei completare se solicită, a fost casată, prin decizia civilă nr. 2943 din data de 30 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în urma admiterii recursului declarat de pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman-Ministerul Educației. Rejudecând cauza, Înalta Curte a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A. și în consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de aceasta, în contradictoriu cu pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. În acest context, reiese fără putință de tăgădă că, ulterior soluționării recursului și desființării sentinței a cărei completare s-a solicitat, a dispărut obiectul sentinței civile nr. 18 din data de 28 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, întrucât hotărârea civilă completatoare nu poate produce efecte decât în prezența hotărârii civile completate, neavând o existență de sine stătătoare. Înalta Curte are în vedere în acest sens dispozițiile art. 500 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea casată nu are nicio putere. Pe cale de consecință, în contextul desființării în tot a hotărârii completate în calea extraordinară de atac a recursului, nici hotărârea completatoare, ce face parte integrantă din aceasta, nu mai poate produce efecte juridice. Relevante în acest sens sunt și dispozițiile art. 179 din C. proc. civ., potrivit cărora desființarea unui act de procedură, în speță, hotărârea judecătorească, atrage și desființarea actului de procedură subsecvent, respectiv hotărârea completatoare, dacă aceasta nu poate avea o existență de sine stătătoare, o interpretare contrară conducând la încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 2943 din data de 30 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, respectiv la încălcarea ordinii juridice. Așadar, consecvent cu soluția de reformare a sentinței principale, se impune și reformarea sentinței recurate în prezenta cauză, întrucât, în urma respingerii în mod definitiv a acțiunii introductive, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, nu mai poate fi primită o eventuală cerere de completare a sentinței pronunțate, în sensul solicitat de reclamantă. În consecință, constatând că se impune casarea sentinței recurate și respingerea cererii de completare a dispozitivului formulată de către reclamantă, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte critici de nelegalitate circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., invocate de către recurenta-pârâtă. Pentru considerentele expuse anterior, în raport de dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, constatând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației, va casa sentința atacată și, în rejudecare, va respinge cererea de completare formulată de reclamanta A..