ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2668/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată înregistrată la data de 5 decembrie 2022 sub nr. x/2022 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pe pârâții: Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, obligarea pârâților la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda).

Prin sentința nr. 168/F-CONT pronunțată la 14 decembrie 2022, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, prin întâmpinare, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, și a obligat pârâții să asigure reclamantului medicamentul Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la soluționarea dosarului nr. x/2022 al acestei instanțe.

Împotriva sentinței nr. 168/F-CONT pronunțate la 14 decembrie 2022 de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

a) În cuprinsul motivelor de recurs Casa Națională de Asigurări a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a susținut următoarele:

- în mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că în cauză competența nu aparține C.N.A.S., care nu are raporturi juridice cu asigurații și cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale și mai mult decât atât, în sfera de competență a CNAS nu intră nicio atribuție cu privire la includere unui medicament în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările si completările ulterioare.

- ANMDRV are competența de a emite o decizie de extindere a indicațiilor unui medicament.

- nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale;

- având în vedere cadrul normativ, în favoarea reclamantului nu există aparența de drept și nici condiția de neprejudecare a fondului.

b) Pârâtul Ministerul Sănătății în cuprinsul motivelor de recurs a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În cuprinsul motivelor de recurs arată că în mod eronat judecătorul fondului nu s-a pronunțat asupra excepției de inadmisibilitate a acțiunii, iar pe fondul cauzei, a solicitat a se observa că Ministerul Sănătății nu are temei legal de decontare a unor medicamente ce nu fac parte din programele naționale de sănătate publică. Astfel, Ministerul Sănătății finanțează programele naționale de sănătate publică, iar CNAS finanțează programele naționale curative.

Susține în continuare excepția inadmisibilității ordonanței președințiale deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 991 C. proc. civ., urgența, caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurii care se solicită, neprejudecarea fondului și aparența dreptului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând motivele de recurs formulate, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa sentința recurată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea, pentru următoarele considerente.

Cu prioritate, se impune a se arăta că majoritatea motivelor de casare circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt comune celor două recursuri promovate, motiv pentru care vor fi analizate împreună având în vedere și faptul că aceste părți au aceeași poziție procesuală.

Instanța de control judiciar constată că argumentele invocate de pârâți pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în concret recurenții referindu-se la condițiile de admisibilitate stabilite de art. 997 și următoarele C. proc. civ., precum și ale H.G. nr. 720/2008, OMS nr. 861/2014, Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 564/499/2021 și Legea nr. 95/2006, criticile formulate fiind fondate.

Cu titlu preliminar, se observă că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie o solicitare formulată în temeiul procedurii ordonanței președințiale, reglementată de art. 997 și următoarele C. proc. civ., prin care reclamantul solicită obligarea pârâților la asigurarea medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) în regim de compensare 100% (fără contribuție personală).

Potrivit art. 997 C. proc. civ.:

"(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt".

Din aceste dispoziții rezultă următoarele condiții ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: aparența de drept în favoarea reclamantului, urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

În cadrul ordonanței președințiale, instanța de judecată are doar posibilitatea de a realiza un examen sumar al cauzei, spre a stabili de partea cui este aparența dreptului.

Trebuie precizat că, prin sentința civilă 14/2023 pronunțată la data de 09 februarie 2023, Curtea de Apel Pitești - sectia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 (ce privește fondul cauzei) a hotărât următoarele:

"Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a Ministerului Sănătății. Respinge excepțiile de inadmisibilitate ridicate de Guvern și de Ministerul Sănătății. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Respinge excepția prematurității cererii invocată de Ministerul Sănătății. Admite excepția lipsei procedurii prealabile invocată de Ministerul Sănătății și respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant față de acest pârât ca inadmisibilă. Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale."

Nefiind îndeplinită condiția aparenței dreptului, este cert că soluția excedează limitelor ordonanței președințiale și nu poate fi confirmată în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că recursurile pârâților Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt fondate și, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 și art. 497 C. proc. civ., va dispune admiterea acestora, va casa sentința atacată, iar, în rejudecare, se va respingere cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant.

În raport de această soluție, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 168/F-CONT pronunțată la 14 decembrie 2022 de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 18 mai 2023.