ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 250/2024

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Tribunalul Iași, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE denumită în continuare AFIR să se dispună:

- anularea IRD 06 Notificare cu privire la obligația restituirii sumelor reprezentând avansuri acordate și nejustificate, precum și a dobânzilor aferente nr. Rl 481/09.05.2022, a C3.3.8 Notificare de neacceptare a modificărilor la contractul de finanțare prin act adițional nr. x/16.05.2022 și C5.1 Decizie cu privire la contestația depusă nr. 1318/16.06.2022;

- obligarea AFIR la admiterea cererii inițiale formulată de reclamantă, înregistrată cu nr. x/28.02.2022 cu consecința reluării procedurilor de aprobare a cererii de amendare a contractului de finanțare x/29.11.2017.

2.a. Prin sentința civilă nr. 282/c.a. din 12 aprilie 2023, Tribunalul Iași, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul A.F.I.R. în favoarea Curții de Apel Iași.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/204, întrucât a fost investită cu soluționarea unui litigiu ce vizează sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene cu o valoare de peste 3 milioane RON.

2.b. Prin sentința nr. 263/2023 din 17 octombrie 2023, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a declinat competența materială de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și suspendă, din oficiu, judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului în vederea pronunțării regulatorului de competență Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Curtea de apel a reținut că valoarea singurului capăt de cerere principal evaluabil în bani este de 2300000 RON, sub pragul de 3000000 RON, astfel că, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială aparține în fond tribunalelor administrativ-fiscale, iar, în cazul capetelor de cerere principale neevaluabile în bani, competența materială de soluționare aparține în fond tot tribunalelor administrativ-fiscale, deoarece autoritatea publică emitentă a actelor respective atacate este CRFIR Iași semnatarul înscrisurilor.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale aplicabile în materie.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. prin care a solicitat anularea actelor administrative, prin care a fost obligată la restituirea sumei de 2.300.300 RON plus dobânzile legale.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, completată și modificată prin Legea nr. 212/2018:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(1

1

) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)".

Înalta Curte constată că în cauză a fost contestată obligația de restituire a sumei încasate în urma contractului de finanțare x/29.11.2017 în cuantum de 2.300.000 RON plus dobânzile aferente, respectiv a solicitat anularea actelor administrative IRD 06 Notificare cu privire la obligația restituirii sumelor reprezentând avansuri acordate și nejustificate, nr. Rl 481/09.05.2022, a C3.3.8 Notificare de neacceptare a modificărilor la contractul de finanțare prin act adițional nr. x/16.05.2022 și C5.1 Decizie cu privire la contestația depusă nr. 1318/16.06.2022.

Astfel, se reține că, prin obiectul său, cererea de chemare în judecată se încadrează în dispozițiile art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea 554/2004, întrucât prin înscrisurile contestate reclamantei i s-a respins solicitarea de modificare a contractului de finanțare și a fost obligată la restituirea sumei de 2.300.000 RON, reprezentând avansuri acordate și nejustificate în cadrul contractului de finanțare din fonduri europene.

În cauză, competența de soluționare a cererii de anulare a actelor administrative prin care s-a respins plângerea prealabilă se analizează în funcție de obiectul și/sau rangul autorității emitente a actului administrativ contestat.

Totodată, competența de soluționare a capătului principal de cerere va determina și competența de soluționare a cererilor accesorii, potrivit principiului accesorium sequitur principale, consacrat în materie de competență prin art. 98 C. proc. civ.

Prin urmare, valoarea capătului principal din acțiune evaluabil în bani este de 2300000 RON, sub pragul de 3000000 RON și că, autoritatea emitentă care a respins solicitarea reclamantei de amendare a contractului este Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași, atrag, în fond, competența tribunalului administrativ-fiscal.

În acest context, Înalta Curte constată că cererea de anulare ce formează obiectul cauzei este de competența Tribunalului Iași, secția a II-a civilă și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, conform art. 10 alin. (1) și (1

1

) din Legea 554/2004.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Iași. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe A., în contradictoriu cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași, în favoarea Tribunalului Iași.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 18 ianuarie 2024.