ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2280/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2280/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 18 aprilie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 02.10.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. Geneva a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. x/20.10.2022 emisă de A.J.F.P. Prahova și comunicată Sucursalei la data de 27.10.2022, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea actului administrativ fiscal respectiv (acțiune care face obiectul dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel București).
Prin sentința nr. 1827 din data de 15 noiembrie 2023 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. Geneva în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că actul a cărui suspendare a executării se solicită este emis de o autoritate județeană, respectiv Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, iar prin aceasta s-au stabilit o serie de măsuri în sarcina reclamantei în temeiul art. 118 alin. (8) din Legea nr. 207/2015, astfel că acesta nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, sau accesorii ale acestora, fiind un act administrativ neevaluabil.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Prin sentința nr. 568 din data de 19 februarie 2024 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. Geneva în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, în favoarea Curții de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut caracterul accesoriu al cererii de suspendare a executării actului administrativ și, prin raportare la dispozițiile art. 30 C. proc. civ., a apreciat că instanței învestite cu soluționarea acțiunii în anulare îi revine și competența de soluționare a cererii întemeiate pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:
Demersul judiciar inițiat de reclamanta A. S.A. Geneva vizează suspendarea executării, în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, a Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. x/20.10.2022 emisă de A.J.F.P. Prahova, prin care societății i s-a pus în vedere ca, în termenul de 30 de zile, să implementeze mai multe măsuri, printre care și cele privind corectarea declarațiilor informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul national (394) sau corectarea declarațiilor informative privind livrările, achizițiile, prestările intracomunitare (390) .
Dispoziția anterior menționată a fost emisă de organele fiscale concomitent cu raportul de inspecție fiscală nr. x/20.10.2022 și decizia de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. xnr. 434/20.10.2022, respectiv obligații fiscale suplimentare stabilite cu titlu de impozit pe profit în cuantum de 50.765.701 RON.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Astfel cum s-a arătat anterior, dispoziția de măsuri, raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere au fost emise la finalul inspecției fiscale, ele sunt strâns legate și privesc înregistrările contabile, baza de impozitare și obligațiile fiscale suplimentare stabilite în sarcina societății reclamante, respectiv "taxe și impozite" în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În aplicarea criteriului valoric, Înalta Curte apreciază că textul de lege nu impune ca prin actele contestate să fie stabilite obligații fiscale mai mari de 3.000.000 RON, ci doar ca acestea "să privească" taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON și, câtă vreme, prin dispoziția de măsuri a cărei suspendare a executării se solicită se impune reclamantei obligația de a corecta declarații informative care conduc la stabilirea unor taxe și impozite cu o valoare peste pragul în discuție, este evident faptul că actul în discuție vizează obligații fiscale cu o valoare ce atrage competența curții de apel.
Pe de altă parte, potrivit art. 15 alin. (1) din aceeași lege, "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14 și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat", iar din actele și lucrările dosarului, dar și potrivit susținerilor părților, se constată că Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. x/20.10.2022, împreună cu decizia de soluționare a contestației și decizia de impunere, fac obiectul acțiunii în anulare înregistrate sub nr. x/2023 pe rolul instanței competente - Curtea de Apel București, cauza fiind în curs de soluționare.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare cauzei privind pe reclamanta A. S.A. Geneva și pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 18 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.