ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Asupra cauzei de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 97 din data de 15 iulie 2022 a Tribunalului Botoșaniu pronunțată în dosar nr. x/2018, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de "folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

, alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice fel de funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 65 din C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea acelorași drepturi prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 91, 92 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durată de 2 (doi) ani, calculați de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu respectarea obligațiilor prev. de art. 93 alin. (1) din C. pen.

S-a admis acțiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă Unitatea de Management a Proiectului din Cadrul Ministerului Culturii și a fost obligat inculpatul A. să plătească părții civile suma de 53.320 RON, cu titlu de despăgubiri.

S-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța nr. 2/P/2016 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava din data de 23.11.2018 asupra unui imobil aparținând inculpatului A., respectiv imobilul (apartament) situat în mun. București, B-dul x (fost B-dul x) nr. 47, având ID electronic nr. x, Număr cadastral - x și număr carte Funciară - x, dobândit în baza actului notarial nr. x/24.10.2018 emis de Notarul Public B., în cotă de 1/2.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 4775 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 18.07.2022, Tribunalul Botoșani a îndreptat eroarea materială strecurată în dispozitivul sentinței, în sensul că: În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe perioada termenului de supraveghere, inculpatului va presta timp de 60 de zile o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Municipiului Brașov sau în cadrul Bibliotecii Județene George Barițiu - Brașov.

Prin decizia penală nr. 1140 din data de 13 iulie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de DNA - Serviciu Teritorial Suceava și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 97 din 15.07.2022 a Tribunalului Botoșani, secția penală pronunțată în dosarul nr. x/2018, așa cum a fost modificată prin încheierea din 18.07.2022 de îndreptare a erorii materiale.

S-a desființat, în parte, sentința penală nr. 97 din 15.07.2022 a Tribunalului Botoșani, secția penală pronunțată în dosarul nr. x/2018, așa cum a fost modificată prin încheierea din 18.07.2022 de îndreptare a erorii materiale, și, în rejudecare:

S-a înlăturat din sentința penală dispoziția de condamnare a inculpatului A. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare, la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice fel de funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani, precum și la pedeapsa accesorie constând în interzicerea acelorași drepturi prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de "folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei", prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

S-a constatat că prin încheierea din 18.05.2023 Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. din participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prev. de art. art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 306 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prev. de art. art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 306 din C. pen.

În baza art. 91 alin. (4) rap. la art. 96 alin. (2) din C. pen. s-a atras atenția inculpatului cu privire posibilitatea revocării beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere și a executării pedepsei, în cazul în care, până la expirarea termenului de supraveghere, nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, afară de cazul în care inculpatul dovedește că nu a avut nicio posibilitatea să le îndeplinească.

În baza art. 397 din C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. au fost anulate înscrisurile falsificate, respectiv:

- în totalitate factura fiscală nr. x/03.06.2015 emisă de S.C. C. Brașov, parțial raportul de activitate nr. 131/03.06.2015 (numai în ceea ce privește asigurarea cazării și a meselor pentru 50 de artiști participanți) și în totalitate "lista artiștilor care s-au deplasat, au servit masa, au fost cazați și au evoluat în cadrul festivalului" (toate înscrisurile atestând cheltuielile pretins efectuate de S.C. C. Brașov cu transportul, cazarea și mesele acordate participanților la festivalul de la Bistrița);

- în totalitate factura fiscală nr. x/09.09.2015 emisă de S.C. C. Brașov, parțial raportul de activitate nr. 178/09.09.2015 (numai în ceea ce privește asigurarea cazării și a meselor pentru 50 de artiști participanți) și în totalitate "lista artiștilor care s-au deplasat, au servit masa, au fost cazați și au evoluat în cadrul festivalului" (toate înscrisurile atestând cheltuielile pretins efectuate de S.C. C. Brașov cu transportul, cazarea și mesele acordate participanților la festivalul de la Botoșani).

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. s-a disjuns acțiunea civilă formulată de UAT Botoșani și s-a trimis cauza spre rejudecarea acțiunii civile a UAT Botoșani la Tribunalul Botoșani, secția penală.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o corectă evaluare a probatoriului și a stabilit, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, și necontestate de către inculpat, că pentru proiectul menționat UAT Botoșani a obținut o finanțare externă nerambursabilă prin Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014 (finanțarea provenind 85% din MF SEE, iar 15% din bugetul național), pentru organizarea mai multor activități, așa cum rezultă din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Culturii - Unitatea de Management a Proiectului (în calitate de operator de program) și UAT Botoșani (în calitate de promotor de proiect).

În cadrul acestui proiect Primăria Botoșani (în calitate de promor de proiect), avea obligația de a realiza achiziții pentru: a) consultanța aferentă activităților proiectului b) cheltuielile de audit, c) elaborarea, prelucrarea și tipărirea de materiale de promovare a proiectului și festivaluri/workshop-uri, d) crearea și mentenanța website-ului, e) dotări cu echipamente IT și birotică, f) dotări cu mobilier, g) organizarea conferințelor de presă de lansare/finalizare proiect, h) organizarea a 12 workshop-uri, dar și organizarea a două festivaluri, unul la Botoșani și unul la Bistrița, fiecare din activitățile/achizițiile fiecărui partener având alocat buget separat, pentru achiziția fiecărui serviciu/bun fiind organizată o procedură de achiziție publică separată.

Întrucât obiectul prezentului dosar a vizat doar cheltuielile legate de organizarea festivalurilor de la Botoșani și Bistrița, instanța de apel a făcut referire doar la aceste cheltuieli.

În Bugetul proiectului (ce se constituie ca Anexa nr. 2 la contractul de finanțare), la Capitolul 3.5. se pun la dispoziția promotorului câte 44.000 RON pentru organizarea unui festival la Bistrița și a unuia la Botoșani, menționându-se că aceste cheltuieli "includ cazare, asigurare masă și transport pentru participarea a minimum 50 de persoane (artiști)".

În executarea activităților de organizare a celor două festivaluri, UAT Botoșani a procedat la întocmirea documentației pentru achiziția serviciilor de organizare a celor două evenimente.

În acest sens, a fost întocmit Caietul de sarcini pentru "Servicii de organizare festivaluri multiculturale la Botoșani și Bistrița" nr. 10334/24.04.2015 în care se specifică clar că achiziția supusă procedurii beneficiază de finanțare nerambursabilă de 100% în baza contractului încheiat de UAT Mun. Botoșani cu Ministerul Culturii prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, prin contractul de finanțare nr. x/22.12.2014. În cuprinsul caietului de sarcini, la punctul 3 - Activități specifice de realizat în cadrul proiectului, se prevede (punctul 3.1. - Festival multicultural Bistrița și punctul 3.2. - Festivalul multicultural Botoșani) că, printre alte sarcini, prestatorul va asigura:

- "cazare la Bistrița pentru cei 50 de artiști participanți (3 nopți pentru 50 persoane) - Structură de cazare din Bistrița - max. 3 stele și asigurare mic dejun, prânz și cină pentru 50 artiști participanți timp de 3 zile";

- "cazare la Botoșani pentru cei 50 de artiști participanți (3 nopți pentru 50 persoane) - Structură de cazare din Botoșani - max. 3 stele și asigurare mic dejun, prânz și cină pentru 50 artiști participanți timp de 3 zile".

Totodată, în invitația de participare la procedura achiziției s-a precizat că sursa de finanțare a acestor servicii scoase la licitație o reprezintă Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014 gestionat la nivel de program de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

În cadrul procedurii de selecție s-a înscris un singur ofertant, mai exact S.C. C., care, la data de 28.04.2015, a depus două oferte (câte una pentru fiecare festival) care oferta serviciile la prețul de 43.000 RON plus TVA pentru festivalul de la Bistrița și 43.000 RON plus TVA pentru festivalul de la Bistrița. Pe cele două formulare de ofertă se menționează numele inculpatului A., în calitate de administrator și legal autorizat să semneze ofertele pentru și în numele S.C. C..

În Propunerea tehnică anexată celor două formulare de ofertă, ofertantul S.C. C. se angajează ca în cadrul festivalurilor de la Bistrița și Botoșani să asigure cazare pentru cei 50 de artiști participanți per festival (3 nopți pentru 50 de persoane) și să asigure mic dejun, prânz și cină pentru 50 de artiști participanți timp de 3 de zile.

Ca urmare a declarării câștigătoare a ofertei depuse de S.C. C., la data de 11.05.2015 s-a încheiat contractul de prestării servicii nr. x între UAT Botoșani și S.C. C.. Conform art. 11. 4 din contract prestatorul va executa serviciile în conformitate cu caietul de sarcini.

Prin urmare, analizând conținutul înscrisurilor menționate, s-a concluzionat, pe de o parte, că în momentul semnării contractului de prestări servicii cu UAT Botoșani, inculpatul A. (în calitate de administrator al S.C. C. SRL) avea reprezentarea faptului că sursa de finanțare a serviciilor prestate în cadrul contractului încheiat cu UAT Botoșani pentru organizarea festivalurilor de la Botoșani și Bistrița era Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014, iar pe de altă parte, că obligația sa în cadrul acestui contract era aceea de a asigura în cadrul fiecărui festival cazare timp de 3 nopți și masă (mic dejun, prânz, cină) timp de 3 zile pentru 50 de artiști participanți la festival.

Prin urmare, nu a fost primită apărarea inculpatului, formulată cu ocazia audierii sale în calea de atac a apelului, că "masa și cazarea nu erau trecute ca indicatori nici în caietul de sarcini și nici în contract".

Așa cum a rezultat din raportul de activitate întocmit de S.C. C. în legătură cu serviciile prestate de această societate pentru organizarea Festivalul Multiculturalității în cadrul proiectului "Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița - Năsăud și Iași", ce s-a derulat în municipiul Bistrița, în perioada 29 mai 2015 - 31 mai 2015, societatea administrată de inculpatul A. a derulat activități timp de 3 zile, în ziua nr. 3 fiind organizată o paradă a portului popular și un spectacol de dansuri și cântece tradiționale ale minorităților participante, precum și un concert al cântăreței D..

Curtea a reținut că activitatea infracțională vizează doar acțiunile organizate de acesta în a treia zi de festival, întrucât doar acestea fac obiectul contractului prestări servicii nr. x încheiat între UAT Botoșani și S.C. C.. Derularea de către S.C. C. a acțiunilor în primele două zile de festival (respectiv activități de publicitate constând în amplasarea unor standuri de prezentare a minorităților, ateliere participative, expoziții foto și proiecție de film în aer liber) nu fac obiectul cercetării în prezenta cauză, aceste activități fiind derulate de S.C. C. în baza altor contracte de prestări servicii încheiate cu UAT Botoșani în cadrul aceluiași proiect.

În consecință, apărările inculpatului legate de prestarea altor servicii în cadrul festivalului de la Bistrița nu au fost analizate.

În ceea ce privește mențiunile din raportul de activitate anterior menționat cu privire la ziua nr. 3 de festival, Curtea a constatat că inculpatul a menționat în acel raport că S.C. C. a asigurat "transportul pentru deplasarea a 50 de artiști aparținând minorităților la Bistrița și retur, conform listei de prezență anexate", "cazare la Bistrița pentru cei 50 de artiști participanți în structură de cazare din Bistrița - 3 stele, conform listei de prezență anexate" și "mic dejun, prânz și cină conform listei de prezență anexată", iar la rubrica "indicatori prezentați către AC" inculpatul menționează, printre altele, "asigurarea servicii de transport, cazare și masă (mic dejun, prânz, cină) pentru 50 de artiști participanți".

În declarația dată în fața instanței de apel inculpatul A. a susținut că în momentul în care a facturat serviciile pentru ambele festivaluri, în suma solicitată la decontare a menționat doar cazarea pentru o singură zi, a persoanelor efectiv cazate, și masa acestora.

Curtea a constatat că, deși conform caietului de sarcini și contractului de prestări servicii, inculpatul își asumase obligația de a asigura masă și cazare pentru cei 50 de participanți pentru 3 zile, în raportul de activitate întocmit, acesta nu a menționat numărul de zile pentru care a prestat acest serviciu, preferând această ambiguitate și menționând în mod incomplet că indicatorul comunicat către autoritatea contractantă era "asigurarea servicii de transport, cazare și masă (mic dejun, prânz, cină) pentru 50 de artiști participanți" când, de fapt în indicatorul complet ar fi trebuit menționat că aceste servicii trebuiau prestate pentru 3 zile.

Cu ocazia declarației date în fața instanței de apel în legătură cu organizarea festivalului de la Bistrița, inculpatul A. a declarat că, deși în caietul de sarcini și în contract se prevedea obligația de oferi cazare și masă pentru 50 de persoane, timp de 3 zile, în discuțiile verbale purtate cu doamna E. și cu ceilalți din echipă s-a hotărât ca masa și cazarea să fie asigurate doar pentru o zi, lucru de altfel normal în condițiile în care spectacolul propriu-zis urma să se desfășoare în cea de-a treia zi de organizare a festivalului. Până în ziua a treia nici nu avea pe cine caza, respectiv cui oferi mesele. De asemenea, tot de comun acord, s-a hotărât ca, în compensație, în primele două zile și la festival să ofere alte servicii participanților, motiv pentru care a oferit înghețată, sucuri, bomboane, dulciuri.

Totodată, inculpatul a susținut că nu toți participanții la festivalul de la Bistrița au putut fi cazați, întrucât printre ei se numărau și minori, iar pentru cazarea acestora era nevoie de acordul părinților, motiv pentru care aceștia au hotărât să plece în seara respectivă, să nu se mai cazeze, dându-le în schimb, după masa de prânz, la pachet, masa de seară, să o aibă pe drum.

Susținerile inculpatului legate de asigurarea meselor și a cazării celor 50 de artiști sunt combătute de declarațiile date în calitate de martori de profesorii coordonatori și de câțiva dintre membrii celor două grupuri care au susținut momente artistice la acest festival, respectiv grupurile F. și G., și din care a rezultat, în esență, că inculpatul a asigurat doar transportul artiștilor, însă nu le-a asigurat cazare și nici servicii complete de masă (mic dejun, prânz și cină), membrilor celor două grupuri fiindu-le asigurată doar masa de prânz și o înghețată după spectacol.

În ceea ce privește numărul artiștilor participanți la spectacole, Curtea a reținut că, cel puțin în cazul grupului G. numărul participanților nu a fost de 17, cum s-a menționat pe listele de prezență atașate la dosarul cauzei, ci era unul mai mic, având în vedere că, potrivit declarației profesorului coordonator H., grupul era format din 10 artiști, iar potrivit declarației martorei I., în tabelul pus la dispoziției de organizatori, pe care ar fi trebuit să îl semneze, era trecut un număr mai mare al participanților decât cei care erau efectiv prezenți.

Nici apărarea inculpatului cu privire la acuzația că ar fi depus liste de prezență cu mențiuni nereale nu poate fi reținută. Inculpatul a susținut că tabelele în care erau trecute echipele împreună cu participanții la festival nu au fost completate de el, ci, fiecare conducător de grup a trecut cu mâna lui numele membrilor grupului participant, după care, în dreptul fiecărui nume, semna persoana în cauză, adică participantul.

În realitate, așa cum se poate observa cu ușurință, și cum a declarat martora I., Curtea a reținut că tabelele cu mențiunea "Lista artiștilor care s-au deplasat, au servit masa, au fost cazați și au evoluat în cadrul festivalului multicultural de la Bistrța" erau întocmite și completate anterior de S.C. C., cu numele și minoritatea reprezentată, acestea părând a fi completate cu același tip de scris, participanții procedând doar la semnarea acelor tabele. Totodată, s-a observat că tabelele cu aceste liste poartă ștampila S.C. J. S.R.L. Bistrița, societate ce deține un hotel omonim pe raza municipiului Bistrița, prin această ștampilă inculpatul inducând ideea că, cel puțin serviciile de cazare au fost asigurate la această unitate hotelieră.

Așa cum a rezultat din înscrisurile ridicate de la S.C. J. S.R.L., respectiv "Situația prestărilor și decontărilor" din perioada 28.05.-01.06.2016, precum și a altor înscrisurilor care să dovedească relațiile cu S.C. C., inculpatul A. a rezervat pe numele său doar două camere în perioada festivalului de la Bistrița, fără servicii de masă, pentru plata acestor servicii fiind emisă factura fiscală nr. x/01.06.2015, de către S.C. J. S.R.L. către S.C. C., în valoare totală de 1.175 RON.

Având în vedere că, așa cum a rezultat din Declarația D394 privind achizițiile și livrările declarate pentru luna mai 2015, S.C. C. nu a realizat achiziții de servicii de la societăți cu profil în domeniul hotelier din mun. Bistrița, Curtea a concluzionat că factura emisă de S.C. J. S.R.L. este singurul document care atestă servicii hoteliere contractate de S.C. C. în perioada 28.05. - 31.05.2015.

După încheierea festivalului, S.C. C. a depus la Registratura UAT Mun. Botoșani, în vederea încasării, factura seria x nr. x din data de 03.06.2015, în valoare de 43.000 RON plus TVA în sumă de 10.320 RON (în total 53.320 RON), reprezentând contravaloare Servicii organizare festivaluri - proiect "Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița - Năsăud și Iași, conform contractului nr. x/11.05.2015 - Servicii organizare festival multicultural Bistrița 29.05 - 31.05.2015, prestate de către S.C. C. pentru UAT Mun. Botoșani.

Această factură înglobează inclusiv contravaloarea serviciilor de cazare și masă a celor 50 de artiști, servicii pe care, așa cum s-a reținut în paragrafele anterioare, inculpatul, în calitate de administrator al S.C. C., nu le-a prestat.

În consecință, Curtea a concluzionat că, în documentele justificative, pentru plata serviciilor de cazare și masă a artiștilor participanți la festivalul de la Bistrița (respectiv raportul de activitate nr. 131/03.06.2015, lista artiștilor care s-au deplasat, au servit masa, au fost cazați și au evoluat în cadrul festivalului, și factura fiscală nr. x/03.06.2015 emisă de S.C. C. Brașov), inculpatul A. a inserat mențiuni false.

În ceea ce privește achitarea de către UAT Botoșani a sumei indicate în factura seria x nr. x din data de 03.06.2015 emisă de S.C. C., Curtea a reținut că, imediat după încheierea contractului de finanțare între Ministerul Culturii - Unitatea de Management a Proiectului (în calitate de operator de program) și UAT Botoșani (în calitate de promotor de proiect), UAT Botoșani a solicitat operatorului de program acordarea unui avans reprezentând 30% din valoarea totală a contractului de finanțare, obținând suma de 220.133 RON conform ordinului de plată al Ministerului Culturii nr. 2190 din 29.12.2014 .

Prin adresa nr. x/19.06.2015, UAT Municipiul Botoșani a solicitat Trezoreriei Municipiului Botoșani, în baza Angajamentului bugetar individual și a Ordonanțării de plată, nr. 20.820, ambele din 03.06.2015, plata sumei de 53.320 RON în favoarea S.C. C. din contul x, conform Ordinului de plată nr. x/19.06.2015 .

Din declarația martorei K., economist și Director Executiv al Direcției Economice din cadrul UAT Mun. Botoșani, dar și membru responsabil financiar în cadrul UIP-ului, a rezultat că plata sumei de 53.320 RON către S.C. C. pentru organizarea festivalului de la Bistrița, s-a realizat din sumele încasate de UAT Mun. Botoșani cu titlu de prefinanțare de la Ministerul Culturii în cadrul proiectului "Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița - Năsăud și Iași", finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014. Această constatare a fost confirmată și de Ordinul de plată, Angajamentul bugetar și Ordonanțarea la plată, care au indicată ca sursă de plată "x".

Prin urmare, în acord cu instanța de fond, Curtea a concluzionat că plata efectivă la data de 19.06.2015 a facturii nr. x/03.06.2015, reprezentând contravaloarea serviciilor cu organizarea festivalului de la Bistrița facturate de S.C. C., s-a realizat din fondurile încasate anterior și cu titlu de avans de UAT Mun. Botoșani de la Ministerul Culturii în cadrul Contractului de finanțare nr. x din 22.12.2014 prin MF SEE 2009 - 2014.

După plata de către UAT Botoșani a facturii nr. x/03.06.2015 emisă de S.C. C., în procedura verificărilor privind activitățile derulate de UAT Botoșani cu ocazia festivalului de la Bistrița, Ministerul Culturii, în calitate de operator de program, a transmis că a suspendat de la autorizarea la plată cheltuielile aferente organizării acestui festival, ca urmare a suspiciunii de fraudă (conform notei de autorizare aflată la fila x dup și a notificării Ministerului Culturii privind autorizarea la plată a sumelor aflată la fila x dup).

Motivul pentru care operatorul de program a suspendat plata serviciilor pentru festivalul de la Bistrița a fost suprapunerea cu un alt festival, însă conform Raportului de monitorizare se precizează că "factura fiscală nr. x/03.06.2015 eliberată de prestatorul de servicii S.C. C. Brașov, în valoare de 53.320 RON, conform contract de servicii nr. x/11.05.2015 nu respectă clauza contractuală 14.2 conform căreia factura va fi detaliată pe tipuri și descriere servicii prestate".

Curtea a reținut că, potrivit art. 8 pct. 5 din contractul de finanțare, promotorul de proiect (în speță UAT Botoșani) se obligă să asigure resursele financiare pentru plata cheltuielilor neeligibile în cadrul proiectului, iar potrivit art. 13 alin. (3) din același contract, pentru sumele acordate în avans și nejustificate, operatorul de program (în speță Ministerul Culturii) notifică promotorul de proiect (în speță UAT Botoșani) cu privire la obligația restituirii acestuia.

Raportat la dispozițiile contractului de finanțare, urmare a declarării de către operatorul de program, ca neeligibile, a cheltuielilor făcute de UAT Botoșani cu organizarea festivalului de la Bistrița, prin Hotărârea nr. 349/21.12.2015 a Consiliului Local Botoșani s-a aprobat modificarea temporară a sursei de finanțare pentru proiectul "Diversitate multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița Năsăud și Iași" finanțat prin mecanismul financiar SEE 2009-2014, și s-a aprobat valoarea de finanțare temporară a proiectului în sumă de 145.699 RON, reprezentând servicii prestate, recepționate și facturate pentru realizarea activităților proiectului aferente UAT Botoșani, din bugetul local al municipiului Botoșani, până la recuperarea sumelor. În acest sens sunt și declarațiile martorei K. economist și Director Executiv al Direcției Economice din cadrul UAT Mun. Botoșani.

În consecință, Curtea a concluzionat că suma de 53.320 RON aferentă facturii fiscale nr. x/03.06.2015 emisă de prestatorul de servicii S.C. C. Brașov, conform contractului de servicii nr. x/11.05.2015, provenea la data încasării de către S.C. C. din fondurile mecanismul financiar SEE 2009-2014 (mai exact din sumele acordate cu titlu de prefinanțare). Faptul că ulterior, operatorul de program a declarat aceste cheltuieli ca fiind neeligibile, nu are nicio influență asupra existenței pagubei produse în bugetul mecanismului financiar SEE, care, ulterior, conform prevederilor contractului de finanțare, a trebuit să fie acoperită de UAT Botoșani din bugetul propriu.

Așa cum a rezultat din raportul de activitate întocmit de S.C. C. în legătură cu serviciile prestate de această societate pentru organizarea Festivalul Multiculturalității în cadrul proiectului "Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița - Năsăud și Iași", ce s-a derulat în municipiul Botoșani, în perioada 03 septembrie 2015 -05 septembrie 2015, societatea administrată de inculpatul A. a derulat activități timp de 3 zile, în ziua nr. 3 fiind organizată o paradă a portului tradițional și un spectacol de dansuri și cântece tradiționale ale minorităților la care au participat 75 de artiști.

Similar festivalului de la Bistrița, Curtea a reținut că și în ceea ce privește Festivalul de la Botoșani activitatea infracțională pentru care inculpatul este cercetat în prezenta cauză a vizat doar acțiunile organizate de acesta în a treia zi de festival, întrucât doar acestea fac obiectul contractului prestări servicii nr. x încheiat între UAT Botoșani și S.C. C..

În ceea ce privește mențiunile din raportul de activitate anterior menționat cu privire la ziua nr. 3 de festival, Curtea a constatat că inculpatul a menționat în acel raport că S.C. C. a asigurat "transportul pentru deplasarea artiștilor aparținând minorităților la Botoșani și retur, conform listei de prezență anexate", "cazare la Botoșani pentru artiștii participanți în structură de cazare din Botoșani - 3 stele, conform listei de prezență anexate" și "masa pentru participanți conform listei de prezență anexată", iar la rubrica "indicatori prezentați către AC" inculpatul a menționat, printre altele, "asigurarea servicii de transport, cazare și masă (mic dejun, prânz, cină) pentru 50 de artiști participanți".

Tot în conținutul raportului de activitate s-a menționat că S.C. C. a "rezervat camere pentru cazarea artiștilor participanți, și, ulterior cazarea acestora în unitățile de cazare de maxim 3 stele din municipiul Botoșani, conform listelor anexate. De asemenea subscrisa a asigurat masa completă (mic dejun, prânz și cină) pentru aceștia, în cadrul unităților hoteliere, în ceea ce privește micul dejun. În ceea ce privește prânzul și cina, acestea au fost asigurate în cadrul a 2 unități hoteliere, precum și cu ajutorul unei firme de catering."

Cu ocazia declarației date în fața instanței de apel în legătură cu organizarea festivalului de la Botoșani, inculpatul A. a declarat că, în mod similar festivalului de la Bistrița, deși în caietul de sarcini erau prevăzute masa și cazarea timp de 3 zile, în realitate acestea au fost asigurate doar pentru o zi, din aceleași considerente.

De asemenea, a menționat că, deși în contract s-a prevăzut un număr de 50 de participanți, el a asigurat prezența a 65 de artiști, cărora le-a oferit cazare și masă, tot în cea de-a treia zi de festival. A arătat că parte din aceștia nu s-au cazat, au refuzat întrucât condițiile de cazare nu ar fi fost potrivite, motiv pentru care le-a oferit bani în contrapartidă.

În ceea ce privește grupul maghiar cazat în hanul de 3 stele din centrul vechi al mun. Botoșani, inculpatul a arătat că aceasta a fost decizia primarului, motivat de faptul că în centrul vechi locuit de rromi făcuse lucrări de modernizare și a vrut să promoveze locația, prin urmare nu i se poate reține în sarcină alegerea acestei unități de cazare. Totodată, inculpatul a menționat că la hanul respectiv grupurile participante au avut la dispoziție camere pentru a se schimba pe timpul festivalului. De asemenea, camere le-au fost asigurate și într-un alt hotel de patru stele din centru unde făcuse inițial rezervarea pentru cazare, care nu a mai avut loc acolo, însă taxa de rezervare a fost luată.

Ca și la Bistrița, având în vedere că nu s-a mai asigurat cazare și masă pe durata celor 3 zile, în compensație a organizat activități, jocuri, a adus comici.

În legătură cu asigurarea meselor, inculpatul a menționat că și la Botoșani a asigurat masa de prânz, iar masa de seară a oferit-o la pachet.

Susținerile inculpatului legate de asigurarea meselor și a cazării celor 50 de artiști (așa cum s-a menționat în raportul de activitate) sunt combătute de declarațiile date în calitate de martori de profesorii coordonatori și de câțiva dintre membrii celor trei grupuri care au susținut momente artistice la acest festival, respectiv grupurile F., L. și M.. Din aceste declarații rezultă că, în ceea ce privește artiștii din grupurile F. și L. acestora li s-a asigurat doar transportul și o singură masă de prânz, iar în ceea ce îi privește pe artiștii din grupul M., acestora li s-a asigurat transportul, masa de prânz și cazarea, pe aceasta din urmă refuzând-o, întrucât era asigurată într-un han vechi, izolat fără nicio legătură cu participanții la festival, fiindu-le puse la dispoziție 3 sau 4 camere.

Prin urmare, Curtea a reținut că inculpatul a asigurat cazare doar pentru membrii grupului M. (aceștia fiind în număr de 8), iar în ceea ce privește mesele, tuturor artiștilor li s-a asigurat doar masa de prânz, nu și micul dejun și cina, așa cum s-a menționat în raportul de activitate.

Pe lista de prezență anexată de inculpat și în care sunt enumerați membrii grupului "L.", apare aplicată o ștampilă cu denumirea S.C. N. S.R.L. Botoșani. Pentru verificarea împrejurării dacă în evidențele contabile ale S.C. C. se regăsesc documente care să ateste achiziția de servicii de cazare și masă de la S.C. N., organele de urmărire penală au identificat factura fiscală nr. x emisă la data de 05.09.2015 de S.C. N. S.R.L. către S.C. C. în valoare totală de 4.854 RON, fără TVA, din care 2.628 RON - servicii de cazare și 2.199 RON - masa servită. Cu toate acestea, în dosarul de evidență contabilă a S.C. N. S.R.L. aferent lunii septembrie 2015, nu a fost identificat vreun document de plată al contravalorii facturii fiscale menționate .

După încheierea festivalului, prestatorul S.C. C. a depus la Registratura UAT Mun. Botoșani, în vederea încasării, factura fiscală seria x nr. x din data de 09.09.2015 în valoare de 43.000 RON plus TVA în sumă de 10.320 RON (în total 53.320 RON), reprezentând contravaloare Servicii organizare festivaluri - proiect "Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița - Năsăud și Iași" conform contract nr. x/11.05.2015 - Servicii organizare festival multicultural Botoșani 03.09. - 05.09.2015, prestate de către S.C. C. pentru UAT Mun. Botoșani.

Această factură înglobează inclusiv contravaloarea serviciilor de cazare și masă a celor 50 de artiști, servicii pe care, așa cum s-a reținut în paragrafele anterioare, inculpatul, în calitate de administrator al S.C. C., nu le-a prestat.

În consecință, Curtea a concluzionat că în documentele justificative pentru plata serviciilor de cazare și masă a artiștilor participanți la festivalul de la Botoșani (respectiv raportul de activitate nr. 178/09.09.2015 -filele x dup, lista artiștilor care s-au deplasat, au servit masa, au fost cazați și au evoluat în cadrul festivalului - filele nr. x dup, și factura fiscală seria x nr. x din data de 09.09.2015 -fila x dup) inculpatul A. a inserat mențiuni false.

În ceea ce privește achitarea de către UAT Botoșani a sumei indicate în factura fiscală seria x nr. x din data de 09.09.2015 emisă de S.C. C., Curtea a reținut că, după recepționarea serviciilor prestate de S.C. C., prin adresa nr. x/30.12.2015, UAT Municipiul Botoșani a solicitat Trezoreriei Municipiului Botoșani, în baza Angajamentului bugetar individual nr. 22.516 din 23.12.2015, plata sumei de 53.320 RON în favoarea S.C. C., conform Ordinelor de plată nr. x/31.12.2015 (în valoare de 43.000 RON) și nr. 2509/31.12.2015 (în valoare de 10.320 RON).

Din declarația martorei K., economist și Director Executiv al Direcției Economice din cadrul UAT Mun. Botoșani, membru responsabil financiar în cadrul UIP-ului, dar și din declarațiile numitelor O. și P., a rezultat că plata facturii vizând organizarea festivalului de la Botoșani s-a realizat din fondurile UAT Mun. Botoșani, întrucât, din punctul de vedere al operatorului de program (Ministerul Culturii), atâta timp cât s-au declarat neeligibile cheltuielile cu festivalul de la Bistrița, s-a considerat că sumele plătite pentru festivalul de la Bistrița (din prefinanțare) trebuie folosite pentru plata festivalului de la Botoșani (s-a considerat că banii sunt în cont). Practic, în opinia operatorului de program, în cadrul proiectului "Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița - Năsăud și Iași", finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014, s-au decontat doar serviciile eligibile (festivalul Botoșani și alte servicii eligibile), pentru cel de la Bistrița (declarat neeligibil) nefiind asigurată finanțare.

Prin urmare, în acord cu instanța de fond, Curtea a concluzionat că plata efectivă a facturii seria x nr. x din data de 09.09.2015 emisă de S.C. C. în data de 31.12.2015, reprezentând contravaloarea serviciilor cu organizarea festivalului de la Botoșani facturate de S.C. C., s-a realizat din fondurile Mecanismului Financiar SEE 2009 - 2014, sumă ce fusese virată în contul UAT Botoșani anterior declarării ca neeligibile a cheltuielilor cu festivalul de la Bistrița.

Atât în fața instanței de fond cât și în fața prezentei instanțe de apel inculpatul A. a susținut că nu poate fi acuzat de săvârșirea infracțiunii având în vedere că, deși el a fost și este administratorul S.C. Q. S.R.L., nu el a organizat direct cele două festivaluri, ci directorul societății, R., fapt dovedit de declarațiile date de martori, aceștia indicând că au intrat în contact cu o persoană de sex feminin.

Curtea a înlăturat această apărare, întrucât, deși este dovedit cu declarațiile participanților că martora R. a fost implicată în organizarea celor două festivaluri, martorii au indicat și prezența unui bărbat care a ținut legătura cu ei. Astfel martora I. a indicat că a luat legătura cu o doamnă de aproximativ 40-45 de ani pe nume S., și cu un bărbat în jur de 50 de ani, cu părul cărut, despre aceștia aflând că administrează împreună S.C. C.. De altfel, însuși inculpatul A., prin declarațiile și apărările făcute în cauză, a arătat că s-a implicat activ în organizarea aspectelor legate de mesele și cazarea participanților la festival.

În privința încadrării juridice, Curtea, prin încheierea din 18.05.2023, a dispus schimbarea încadrării faptei reținute în sarcina inculpatului din participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prev. de art. art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 306 din C. pen.

În motivarea soluției Curtea a reținut în legătură cu natura fondurilor ce se presupune că au fost obținute în mod nelegal de către inculpatul A. că acestea nu fac parte din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, astfel încât nu este dat elementul de tipicitate al participației improprii la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Astfel, Curtea a constatat că, așa cum este descrisă fapta imputată inculpatului A. prin actul de acuzare, fondurile ce ar fi fost obținute în mod nelegal de către inculpat provin din asistența financiară acordată României prin Mecanismului Financiar SEE 2009 - 2014.

Pentru a stabili dacă fondurile acordate României prin Mecanismului Financiar SEE 2009 - 2014 sunt sau nu fonduri ce aparțin bugetului general al Uniunii Europene sau care provin din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, Curtea a pornit de la cadrul de reglementare al acestor fonduri, respectiv raportul întocmit de Curtea Europeană de Conturi, ce a avut ca obiectiv oferirea unei imagini cuprinzătoare a contribuțiilor pe care țările terțe le furnizează Uniunii Europene și unor state membre ale acesteia, inclusiv detalii cu privire la modul în care aceste contribuții sunt stabilite, gestionate, raportate și auditate, Uniunea Europeană (UE) și unele state membre ale acesteia primesc contribuții din partea unor țări terțe, în temeiul unor acorduri încheiate cu acestea.

Condițiile de participare la un program specific al UE, inclusiv contribuțiile financiare, sunt stabilite în acordurile internaționale încheiate între UE și fiecare țară terță.

Pe lângă contribuțiile lor la programe și activități ale UE, statele care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) furnizează, de asemenea, fonduri direct unor state membre ale UE. Aceste fonduri sunt canalizate prin intermediul a două scheme de contribuții (granturi acordate de Spațiul Economic European/de Norvegia și granturi acordate de Elveția) care urmăresc să vină în completarea politicii de coeziune a UE. Aceste contribuții pot fi considerate ca o contrapartidă pentru participarea statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb la piața internă a UE, și au scopul de a contribui la reducerea disparităților sociale și economice în cadrul Spațiului Economic European (SEE) și în cadrul UE. Instituțiile UE nu sunt direct implicate în gestionarea și în supravegherea acestor fonduri, acestea fiind gestionate în afara bugetului UE. Totodată, statele membre împart responsabilitatea gestionării fondurilor care le sunt alocate direct cu țările AELS care furnizează aceste fonduri.

Fondurile vărsate de statele AELS în afara bugetului UE direct către unele state membre ale UE dispun de mecanisme de calcul specifice și de mecanisme de gestionare, de raportare, de control intern și de audit diferite de cele care se aplică contribuțiilor la bugetul general al UE.

În ceea ce privește contribuția directă a statelor SEE-AELS către state membre ale UE, baza pentru aceste granturi se regăsește în Acordul privind SEE și în Acordul încheiat între Norvegia și Uniunea Europeană cu privire la mecanismul financiar norvegian.

Fondurile sunt gestionate în mod independent, prin două scheme de finanțare. Granturile SEE sunt finanțate în comun de Islanda, de Liechtenstein și de Norvegia (țări donatoare), în timp ce granturile acordate de Norvegia sunt finanțate doar de această țară. Granturile SEE există din 1994, iar contribuțiile au crescut substanțial odată cu extinderea UE în 2004, dată la care granturile acordate de Norvegia au fost create ca mecanism de finanțare suplimentar.

Granturile SEE oferă sprijin unui număr de 15 state membre ale UE (denumite "țări beneficiare") care sunt de asemenea beneficiare ale Fondului de coeziune al UE.

Cadrul normativ reglementat pentru gestionarea acestor fonduri este reprezentat de Regulamentul privind implementarea Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 adoptat de Comitetul pentru Mecanismul Financiar SEE conform art. 8.8 al Protocolului 38b al Acordului SEE din 13.01.2011 și confirmat de Comitetul Permanent al Statelor AELS din 18.01.2011. Actul reglementează sistemele de management și control, modul de pregătire, evaluare și adoptare a programelor, selecția proiectelor, eligibilitatea cheltuielilor, managementul financiar, monitorizarea și auditul extern, definiția neregularităților și responsabilități legate de neregularități, suspendarea plăților, corecții financiare și rambursare.

În ceea ce privește asistența financiară acordată României prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, Guvernul României a adoptat Memorandumul de înțelegere privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, denumite în continuare state donatoare, și Guvernul României, prin care se instituie mecanismele naționale de management și control.

Totodată, prin O.U.G. nr. 88/2012 s-a instituit cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009 - 2014. Prin acest act normativ s-au stabilit atribuțiile structurilor implicate și nominalizarea acestora.

De asemenea, prin O.U.G. nr. 23/2013 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar SEE 2009-2014 și Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 s-a creat cadrul procedural, legal și financiar pentru gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente mecanismelor financiare al Spațiului Economic European și Norvegian 2009-2014.

Concluzionând, Curtea a reținut că din sistemul de reglementare a Mecanismului Financiar SEE 2009-2014 rezultă că fondurile acordate României în cadrul acestui mecanism sunt fonduri alocate de statele terțe Islanda, Liechtenstei și Norvegia, care sunt supuse unui mecanism propriu de gestiune și control, partajat între statele donatoare și statul român, mecanism creat prin Regulamentul privind implementarea Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014, și care exclude controlul sau gestiunea instituțiilor sau organismelor Uniunii Europene.

În ceea ce privește concluzia Parchetului și a instanței de fond că fondurile alocate României prin Mecanismului Financiar SEE 2009-2014 sunt fonduri din bugetul Uniunii Europene, Curtea a arătat că prin O.U.G. nr. 66/2011 s-au reglementat activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali.

Unul din scopurile reglementării, așa cum rezultă din partea introductivă a actului normativ, a fost introducerea în cadrul național de reglementare a unor prevederi care să asigure posibilitatea aplicării legislației în domeniul neregulilor și pentru proiecte finanțate din alte instrumente de finanțare postaderare, cum este Facilitatea Schengen sau din Mecanismul Financiar SEE și din alte programe finanțate de donatorii publici internaționali, în cadrul cărora s-au identificat posibile nereguli, a căror constatare și recuperare nu putea fi efectuată până la data adoptării ordonanței de urgență.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) și c) din O.U.G. nr. 66/2011 către O.U.G. nr. 66/2011 rezultă cu claritate că fondurile donatorilor publici internaționali (cum sunt și fondurile acordate prin Mecanismul Financiar SEE) nu sunt fonduri europene, acestea nefiind acordate din bugetul general al Uniunii Europene, sau din bugetul administrat de aceasta sau în numele ei.

Curtea a reținut că introducerea în obiectul de reglementare al O.U.G. nr. 66/2011 a fondurilor acordate României de donatori publici internaționali nu a avut drept scop calificarea acestora ca fonduri europene, ci crearea unui cadru de reglementare pentru identificarea și sancționarea neregulilor în obținerea unor astfel de fonduri, precum și pentru stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli referitoare la fondurile acordate de donatori publici internaționali.

De altfel, în cuprinsul art. 2 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 legiuitorul a stabilit că fondurile acordate României de donatori publici internaționali nu sunt fonduri europene ci sunt asimilate fondurilor europene și "li se aplică același regim juridic". Evident că aplicarea aceluiași regim juridic fondurilor acordate României de donatori publici internaționali are în vedere nu introducerea acestor fonduri în obiectul de reglementare a infracțiunii prev. de art. 18

1

din Legea 78/2000 (o normă de drept civil neputând modifica sau completa o normă de drept penal întrucât s-ar încălca principiul legalității incriminării), ci posibilitatea aplicării legislației în domeniul neregulilor și pentru proiecte finanțate din alte instrumente de finanțare postaderare, așa cum se arată expres în preambulul O.U.G. nr. 66/2011.

Ca dovadă a faptului că fondurile alocate României prin Mecanismului Financiar SEE 2009-2014 nu sunt fonduri din bugetul Uniunii Europene, ori din bugete administrate de aceasta sau în numele ei, stă și răspunsul primit de inculpat de la T. (rețea de centre care funcționează la nivelul UE și au menirea de a comunica cu cetățenii europeni despre drepturile și obligațiile lor, reprezentând interfața Comisiei Europene cu cetățenii la nivel local) în conținutul căruia i s-a comunicat inculpatului că "granturille SEE și norvegiene nu sunt un program de finanțare al UE. Subvențiile sunt finanțate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, dacă proiectul dvs. a fost finanțat prin aceste programe, finanțarea nu provine din bugetul UE."

Totodată, Curtea a constatat că, deși fapta concret imputată inculpatului A. nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 18

1

din Legea 78/2000, aceasta se încadrează juridic în infracțiunea de participație improprie la obținere ilegală de fonduri prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 306 din C. pen.

Curtea a menționat că, ceea ce diferențiază cele două infracțiuni este doar natura fondurilor obținute în mod ilegal, respectiv fonduri provenite din Bugetul Uniunii Europene ori din bugete administrate de aceasta sau în numele ei (în cazul infracțiunii prev. de art. 18

1

din Legea 78/2000), și fonduri publice (în cazul infracțiunii de obținere ilegală de fonduri prev. de art. 306 C. pen.).

Prin urmare, observând că fondurile pe care se presupune că le-a obținut în mod ilegal inculpatul A. nu provin din bugetul Uniunii Europene ci din bugetul unor state terțe donatoare, Curtea a clarificat dacă fondurile alocate României prin Mecanismului Financiar SEE 2009 - 2014 constituie fonduri publice, care să justifice încadrarea juridică a faptei inculpatului în infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prev. de art. 306 din C. pen.

În acest demers Curtea a pornit de la definiția fondurilor publice pe care o reglementează Legea finanțelor publice, respectiv Legea 500/2002 privind finanțele publice. Prin urmare, Curtea a constatat că Legea finanțelor publice include în categoria fondurilor publice și fondurile externe nerambursabile postaderare primite de România în baza unor memorandumuri încheiate cu donatori internaționali. Cum fondurile alocate României prin Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014 sunt fonduri externe nerambursabile acordate României în baza Memorandumului încheiat între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, denumite state donatoare, și G