ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

07.05.2024

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 07 mai 2024

Asupra conflictului de competență;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 23 din data de 22 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Brașov, secția penală, a dispus în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen., admiterea excepției necompetenței după calitatea persoanei a Judecătoriei Brașov în soluționarea plângerii împotriva ordonanței de clasare nr. 191/P/2017 din 5 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

În baza art. 50 C. proc. pen., raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a plângerii în favoarea Curții de Apel Brașov.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a avut în vedere că prin cererea înregistrată la data de 20.09.2023 pe rolul Judecătoriei Brașov, sub nr. x/2023, petenta A. a formulat plângere împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 191/P/2017 din data de 07.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Prin ordonanța din data de 05.07.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2017, s-a dispus clasarea cauzei față de A. pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, participație improprie la fals intelectual, înșelăciune (2 acte materiale) și exercitarea fără drept a unei profesii (21 de acte materiale), constatându-se incidența art. 16 alin. (1) lit. f) teza I C. proc. pen., respectiv a intervenit prescripția răspunderii penale.

Împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 191/P/2017 din data de 05.07.2023, la data de 02.08.2023, petenta a formulat plângere în temeiul dispozițiilor art. 339 alin. (4) C. proc. pen.,

Prin Ordonanța nr. 66/II-2/2023 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din data de 24.08.2023 (comunicată la data de 31.08.2023) s-a dispus respingerea plângerii formulate împotriva Ordonanței de clasare a procurorului nr. 191/P/2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din data de 05.07.2023 întrucât a fost prematur formulată, având în vedere că, în mod concomitent cu formularea plângerii împotriva ordonanței de clasare, petenta a formulat și cerere de continuare a urmăririi penale în temeiul art. 319 C. proc. pen.

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, formulată împotriva ordonanței de clasare anterior menționată, petenta a solicitat schimbarea temeiurilor în baza cărora s-au dispus soluțiile de clasare în ceea ce privește infracțiunile de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale) și exercitarea fără drept a unei profesii, prev.de art. 348 C. pen., raportat la art. 26 din Legea nr. 51/1995 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (21 de acte materiale) din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. în art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

De asemenea, petenta a solicitat înlăturarea dispoziției de sesizare a judecătorului de cameră preliminară pentru a dispune, potrivit art. 25 alin. (3) C. proc. pen., desființarea certificatului nr. x/09.12.2015 emis de Uniunea Națională a Barourilor din România-Baroul de Avocați București, legalizat de notarul B. sub nr. x/11.12.2015 și a Hotărârii nr. 1664/21.06.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria.

La termenul de judecată din data de 06.02.2024 judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Brașov a invocat din oficiu excepția de necompetență după calitatea persoanei în soluționarea plângerii.

Astfel, în esență, sub acest aspect, s-au avut în vedere dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., precizând judecătorul de cameră preliminară că aceste dispoziții legale instituie competența personală de primă instanță a curții de apel în cazul infracțiunilor săvârșite de avocați, care derogă de la competența materială de primă instanță a aceleiași instanțe, recunoscută prin dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen.

Totodată, reținând și dispozițiile Legii nr. 51/1991, Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că legiuitorul român recunoaște de plano și în mod automat calitatea de avocat dobândită în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene (cum este și cazul Bulgariei) și ale Spațiului Economic European, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități în fața organelor abilitate din România, pentru recunoașterea/(re)dobândirea acestei calități în România.

A constatat că legea nu face nicio distincție între înscrierea în calitate de avocat și înscrierea în calitate de avocat străin în unul dintre barourile din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, art. 104 din Legea nr. 51/1995, făcând referire generic la titulatura de avocat, fără a face o distincție raportată la modul dobândirii titulaturii de avocat.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că, și în cazul înscrierii ca avocat străin într-un barou din statele membre ale UE și ale Spațiului Economic European, ar fi îndeplinite condițiile de la art. 104 precum și cele de la art. 91 din Legea 51/1995, petenta fiind o persoană autorizată să își desfășoare activitatea sub titlul profesional de avocat obținut în statul membru, anterior dobândirii acestei calități în România. Altfel spus, a reținut că legiuitorul român recunoaște ab initio calitatea de avocat străin dobândită în baza titlului profesional obținut în statul membru de origine și permite desfășurarea în România a activității profesionale de referință în baza acestui titlu, fără a o condiționa de îndeplinirea prealabilă a vreunor condiții prealabile, în cadrul activității derulate ocazional, doar în cazul activității cu caracter permanent legiuitorul impunând, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, obligația înscrierii în tabloul special ținut de barourile române, în condițiile art. 90-105 și ale art. 13 alin. (6) din Legea 51/1995.

În ceea ce privește înscrierea petentei ca avocat în cadrul Baroului din Sofia, judecătorul de cameră preliminară a arătat că dă prevalență dispozițiilor art. 4 din C. proc. pen., potrivit cărora, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.

În acest sens s-a reținut că, prin încheierea din data de 22.10.2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr. x/2020, în baza certificatului nr. x/18.03.2016 emis de Consiliul Suprem al Avocaților și Hotărârea nr. 1664/21.01.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria a fost constatată înscrierea petentei ca avocat străin în Baroul Sofia, nefiind depusă la dosarul cauzei o hotărâre definitivă în sens contrar, ori o măsură dispusă în sens contrar de către autoritățile bulgare.

Totodată, chiar dacă în cuprinsul ordonanței de clasare din data de 05.07.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2017 se solicită sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare a Hotărârii nr. 1664/21.01.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria, instanța a considerat că nu se poate efectua această analiză anterior stabilirii, după calitatea persoanei, a instanței competente să judece prezenta cauză.

Față de aceste dispoziții legale, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen., Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei în soluționarea plângerii, dispunând declinarea competenței de soluționare a plângerii împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 191/P/2017 din data de 05.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, iar la termenul de judecată din data de 22 aprilie 2024, în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov, procurorul de ședință a invocat excepția de necompetență după calitatea persoanei a acestei instanțe.

Prin încheierea penală nr. 14/CCP din ședința camerei de consiliu din data de 23.04.2024, pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția de necompetență după calitatea persoanei a Curții de Apel Brașov, invocată de parchet.

În baza art. 50 raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat în favoarea Judecătoriei Brașov competența de soluționare a plângerii formulate de petenta A., împotriva ordonanței de clasare nr. 191/P/2017 din data de 05 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Totodată, în baza art. 51 C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra conflictului negativ de competență.

În esență, pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Brașov a avut în vedere prevederile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., reținând că petenta A. a formulat plângere împotriva ordonanței de clasare nr. 191/P/2017 din data de 05 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov care vizează două infracțiuni, respectiv infracțiunea de înșelăciune și infracțiunea de exercitarea fără drept a unei profesii, mai exact a profesiei de avocat. Or, s-a arătat că această din urmă infracțiune exclude de plano competența curții de apel după calitatea persoanei urmărite.

Curtea de Apel Brașov a reținut că în ceea ce privește argumentele pe care Judecătoria Brașov și-a întemeiat hotărârea de declinare vizează, în realitate, fondul cauzei, constatându-se, în esență, calitatea de avocat a persoanei urmărite pentru infracțiunea de exercitarea fără drept a acestei profesii, cu referire la dispozițiile Legii nr. 51/1995, însă, s-a menționat că, acest aspect ar fi putut face obiectul cercetării judecătorești în situația trimiterii în judecată a petentei și nu în cursul analizării excepției de necompetență invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară investit cu soluționarea unei plângeri formulate în baza art. 340 C. proc. pen.

S-a mai precizat că din verificarea actelor depuse la dosarul de urmărire penală rezultă că până în prezent, fiecare cerere sau sesizare formulată în cursul urmăririi penale, de competența instanței sau a judecătorului de cameră preliminară, a fost soluționată, în primă instanță, de judecătorie și nu de curtea de apel, inclusiv și rechizitoriul întocmit în data de 01.09.2021 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a fost înaintat, împreună cu dosarul de urmărire penală, Judecătoriei Brașov care, în cursul procedurii camerei preliminare, a dispus restituirea cauzei la parchet.

Pe baza acestor considerente, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Brașov a admis excepția invocată de parchet și a dispus declinarea în favoarea Judecătoriei Brașov a competenței de soluționare a plângerii formulate de petenta A., împotriva ordonanței de clasare nr. 191/P/2017 din data de 05 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competență și astfel înaintată cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

*****

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 29.04.2024, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 07.05.2024.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Brașov și Curtea de Apel Brașov, cu privire la competența de soluționare a cauzei privind plângerea petentei A. formulate împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 191/P/2017 din data de 07.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Brașov, pentru următoarele considerente:

Relevant sub aspectul stabilirii competenței de soluționare a cauzei este obiectul cauzei pendinte, iar astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, în speță, petenta A. a învestit judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Brașov cu o plângere formulată în procedura de cameră preliminară reglementată de dispozițiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

Art. 340 din C. proc. pen. prevede la alin. (1) faptul că: Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

În speță, petenta a formulat o astfel de plângere împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 191/P/2017 din data de 07.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, menținută prin Ordonanța nr. 66/II-2/2023 din data de 24.08.2023 a procurorului ierarhic superior.

Soluția de clasare adoptată în cauză de procuror în dosarul nr. x/2017, este criticată de petenta A. pe calea plângerii de față, atât sub aspectul temeiului de drept reținut de procurorul de caz pentru a dispune clasarea, (art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. privind intervenirea prescripției răspunderii penale), în ceea ce privește infracțiunile de uz de fals, participație improprie la fals intelectual, înșelăciune (2 acte materiale) și exercitarea fără drept a unei profesii (21 de acte materiale), cât și în ceea ce privește dispoziția de sesizare a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Brașov pentru a dispune, potrivit art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., desființarea certificatului nr. x/09.12.2015 emis de Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul de Avocați București, legalizat de notarul B. sub numărul x/11.12.2015 și a Hotărârii nr. 1664/21.06.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria.

Faptele ce au format obiectul cauzei penale în care s-a adoptat soluția de clasare contestată pe calea plângerii de față, nu atrag incidența prevederilor art. 38 alin. (1) din C. proc. pen. care reglementează competența curții de apel, iar în condițiile în care una dintre faptele cercetate vizează o presupusă exercitare fără drept a unei profesii, (prev. de art. 348 din C. pen. rap. la art. 26 din legea nr. 51/18995), contestându-se calitatea de avocat a petentei, Înalta Curte constată că aceste aspecte vizează chiar fondul cauzei.

Petenta a fost cercetată tocmai pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, iar infracțiunea care i se impută nu are subiect activ calificat, putând fi comisă de orice persoană care desfășoară fără drept o profesie sau o activitate pentru care legea cere autorizație.

Reglementarea art. 348 din C. pen. are caracterul unei norme cadru ("norme în alb"), întrucât nu indică profesiile sau activitățile a căror exercitare fără drept, sau în alte condiții decât cele legale, constituie infracțiune; aceste profesii sau activități sunt reglementate prin legi speciale extrapenale care, stabilind pentru fiecare în parte condițiile și limitele de exercitare, completează în acest fel prevederile-cadru ale art. 348 din C. pen.

În acest sens se reține că art. 26 din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, stipulează că: "Exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat și prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale."(...).

Argumentele reținute de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Brașov în sensul că, și în cazul înscrierii ca avocat străin într-un barou din statele membre ale UE și ale Spațiului Economic European, ar fi îndeplinite condițiile de la art. 104 precum și cele de la art. 91 din Legea nr. 51/1995, petenta fiind o persoană autorizată să își desfășoare activitatea sub titlul profesional de avocat obținut în statul membru, anterior dobândirii acestei calități în România, pierd din vedere însăși fapta în materialitatea ei, pentru care petenta este cercetată, aceea că petenta nu ar fi fost autorizată să desfășoare activități specifice profesiei de avocat. Competența de soluționare a plângerii se stabilește în raport de infracțiunea ce face obiectul acuzației și nu cu dezlegarea în fond, cu soluția posibilă a acuzației, iar acuzația din prezenta cauză se referă la desfășurarea unor activități specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică neautorizată, fără calitatea cerută de legea specială.

Or, câtă vreme fondul acuzației nu este clarificat definitiv într-un sens sau altul, pentru a se aprecia cu privire la competența de soluționare a cauzei după calitatea persoanei, aria de competență a curții de apel nu poate fi extinsă la acest moment în raport de obiectul cauzei - plângere împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 340 din C. proc. pen.

De altfel, se are în vedere, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, faptul că până în prezent toate cererile sau sesizările formulate în cursul urmăririi penale, fie de competența instanței, fie a judecătorului de cameră preliminară, au fost soluționate, în primă instanță, de către judecătorie și nu de curtea de apel. Deopotrivă, rechizitoriul nr. x/2017 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov la data de 01.09.2021 a fost înaintat Judecătoriei Brașov care, în urma soluționării, în cadrul procedurii de cameră preliminară, a cererilor și excepțiilor formulate, a dispus restituirea cauzei la parchet.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Judecătoriei Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea conflictului de competență vor rămâne în sarcina statului.