ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.05.2024

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
28.05.2024
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 28 mai 2024

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 71 din 21 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2024, în baza art. 47 raportat la art. 429 alin. (1) C. proc. pen.., a fost respinsă excepția de necompetență ridicată de contestatorul A..

În baza art. 431 raportat la art. 426 C. proc. pen.., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 13/16.01.2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, definitivă, pronunțată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:

Petentul A. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței penale nr. 13 din 16.01.2024 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2024, solicitând desființarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei.

În fapt, s-a făcut trimitere la prevederile art. 426 lit. a) C. proc. pen.., conform cărora "împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre aceasta imposibilitate".

În susținere, petentul a arătat că ședința de judecată a avut loc în data de 16 ianuarie 2024 și a fost citat sau informat cu privire la acest fapt în data de 22 ianuarie 2024, prin adresa Cabinetului Președintelui Tribunalului Cluj nr. 122/11.01.2024.

În acest fel, instanța nu avea cum să aibă la dosar vreo informație de la Tribunalul Cluj în care să apară faptul că s-au făcut încunoștințările probat prin dovezile de comunicare a acestora, iar aspectul reținut în sentință, în sensul că "procedura de citare este legal îndeplinită" este fals.

Petentul a învederat că acest fapt i-a blocat accesul la un proces echitabil și drepturile prevăzute de art. 73 alin. (2) și (5) C. proc. pen.. (dreptul de a depune memorii și de a-și susține afirmațiile în ședința de judecată), precum și dreptul de a înainta o cerere de strămutare a acestui dosar la o altă instanță.

În completare, petentul a transmis la dosar, la 18.03.2024, prin serviciul registratură, un înscris intitulat "excepția de necompetență materială și după calitatea persoanei", prin care a învederat că prin contestația în anulare a cerut rejudecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2024, ce a avut ca obiect strămutarea cauzei de la Judecătoria Huedin (dosarul nr. x/2023) și de la toate instanțele din circumscripția Curții de Apel Cluj. A susținut că, potrivit art. 71 C. proc. pen.., curtea de apel judecă cererile de strămutare doar în cadrul circumscripției sale și, chiar dacă judecarea contestației în anulare este de competența Curții de Apel Cluj, fiind îndreptată împotriva unei hotărâri a acestei instanțe (art. 429 alin. (1) C. proc. pen..), judecarea cauzei pentru care s-a dat hotărârea atacată prin contestația în anulare este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta fiind singura instanță care poate strămuta cauzele din circumscripția unei curți de apel în circumscripția altei curți de apel.

Totodată, petentul a susținut că motivele pentru care s-a solicitat strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Cluj și de la toate instanțele din circumscripție au fost menționate în aceeași cerere de strămutare, fiind susținute de fapte ale magistraților de la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Judecătoria Huedin. Acest fapt constituie un alt motiv de necompetență materială și după calitatea persoanei a Curții de Apel Cluj, deoarece această instanță este pusă în situația de a judeca strămutarea dosarului urmare a faptelor săvârșite de magistrați din cadrul acestei instanței. S-a mai arătat că judecarea faptelor judecătorilor din cadrul curților de apel este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 40 C. proc. pen..).

Procedând la analiza admisibilității în principiu a contestației în anulare, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:

În primul rând, referitor la excepția de necompetență invocată de contestator, Curtea de Apel Cluj a dispus respingerea acesteia, cu motivarea că, potrivit dispozițiilor art. 429 C. proc. pen.., "contestația în anulare se introduce la instanța de apel care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere", iar, în cauză, a fost atacată o hotărâre pronunțată de către Curtea de Apel Cluj (într-un dosar ce a avut ca obiect o cerere de strămutare). Astfel, în analiza competenței trebuie să se aibă în vedere dispozițiile privind soluționarea contestației în anulare, iar nu cele care, în opinia petentului, erau aplicabile în procedura în care a fost pronunțată hotărârea obiect al căii extraordinare de atac. Or, dispozițiile referitoare la competența de soluționare a contestației în anulare leagă această cale extraordinară de atac de instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, fără niciun fel de derogare. Această abordare rezidă în natura contestației în anulare de a fi o cale extraordinară de atac de retractare, iar nu de reformare.

În continuare, s-a reținut că, potrivit art. 431 C. proc. pen.., în cadrul verificării admisibilității în principiu, instanța examinează în cameră de consiliu dacă cererea de contestație în anulare este formulată în termenul legal, dacă motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prev. de art. 426 C. proc. pen.., respectiv dacă s-au depus dovezi ori s-au invocat dovezi care sunt la dosar.

S-a reținut că prevederile invocate de către contestator, respectiv art. 426 lit. a) C. proc. pen.. (când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a părții sau, deși legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate) se aplică hotărârilor pronunțate de instanță în faza procesuală a apelului (în cauzele de fond în care se poate exercita această cale de atac).

Or, câtă vreme obiectul dosarului vizează contestația în anulare formulată împotriva sentinței penale nr. 13/16.01.2024, pronunțate în dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj, care a avut ca obiect o cerere de strămutare, s-a constatat că nu se poate discuta nici de o cauză în care s-a analizat temeinicia unei acuzații penale, nici de calea procesuală a apelului.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi introdusă în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, fiind o restrângere excepțională acceptată de legiuitor adusă autorității de lucru judecat. Cazurile de contestație în anulare nu pot fi extinse în alte ipoteze neprevăzute de lege.

S-a constatat că o contestație în anulare, cum este cea formulată de contestatorul A., împotriva unei hotărâri pronunțate în cu totul altă procedură decât cea a apelului, este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Cluj a respins excepția de necompetență ridicată de contestatorul A., iar în baza art. 431 raportat la art. 426 C. proc. pen.., a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de acesta împotriva sentinței penale nr. 13/16.01.2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, definitivă, pronunțată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Împotriva sentinței penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2024, a formulat apel petentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 13.05.2024.

La termenul din data de 28 mai 2024, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, având în vedere că a fost declarată împotriva unei hotărâri definitive.

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității căii de atac invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, petentul A. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2024, prin care, în temeiul art. 431 raportat la art. 426 C. proc. pen.., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 13/16.01.2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, definitivă, pronunțată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Din examinarea ansamblului dispozițiilor procedurale aplicabile contestației în anulare, Înalta Curte reține că felul hotărârii prin care se soluționează această cale extraordinară de atac este în directă legătură cu instanța competentă să o judece.

Fiind o cale de atac retractare, competența aparține instanței care a pronunțat hotărârea în legătură cu care se invocă anumite erori de procedură dintre cele expres prevăzute de art. 426 C. proc. pen.. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 429 C. proc. pen.., competența de soluționare aparține fie instanței de apel, fie celei de fond, în raport cu motivul de contestație în anulare invocat și, în unele cazuri, modul în care hotărârea a rămas definitivă. Contestația în anulare întemeiată pe cazurile prevăzute de art. 426 lit. a), c)-h C. proc. pen.. se judecă întotdeauna de către instanța de apel, iar cea întemeiată pe cazurile prevăzute de art. 426 lit. b) și lit. i) C. proc. pen.. este de competența primei instanțe (dacă hotărârea a rămas definitivă prin neapelare) sau a instanței de apel (cu mențiunea că, în cazul prevăzut de art. 426 lit. i) C. proc. pen.. raportarea se face la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre).

Este adevărat că dispozițiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen.. stabilesc faptul că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, însă aceste dispoziții reglementează procedura de judecare a contestației în anulare după parcurgerea procedurii prealabile și anume, admiterea în principiu, reglementată de art. 431 C. proc. pen.

Or, prin sentința apelată, Curtea de Apel Cluj a examinat admisibilitatea în principiu a contestației în anulare promovate cu privire la sentința penală nr. 13/16.01.2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, definitivă, pronunțată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Potrivit C. proc. pen., atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât și sentința sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu, prevăzută în art. 431 C. proc. pen.., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului. În acest sens, se observă că dispozițiile art. 431 C. proc. pen.. reglementează o etapă distinctă, a admiterii în principiu a contestației în anulare și, în cadrul acestor dispoziții cu caracter special, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea atacării pe calea apelului a hotărârilor pronunțate în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu, indiferent de tipul hotărârii pronunțate (Î.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizia nr. 5/2015).

Ca atare, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare, respectiv Curtea de Apel Cluj, s-a pronunțat prin sentință, iar aceasta este definitivă.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva sentinței penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2024.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva sentinței penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2024.

Obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-02-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 12 februarie 2025 Deliberând asupra apelului declarat de condamnatul A., constată următoarele: Prin decizia penală nr. 1259/A din data de 25.10.2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în do
ÎCCJ 2024-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 458/2024
Ședința publică din data de 12 iunie 2024 Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor reține următoarele: I. Prin sentința penală nr. 12/05.10.2023 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în baza art. 459 alin. (5) C. proc
ÎCCJ 2025-05-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 06 mai 2025 Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 278 din 21.11.2024 a Tribunalului Cluj, secția penală, pronunțată în dosar
ÎCCJ 2024-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 364/2024
Ședința publică din data de 14 mai 2024 Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 30 aprilie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori
ÎCCJ 2025-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2025 Completul de judecători de cameră preliminară, Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin încheierea penală nr. 54 din data de 21
Sursă