ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 20 martie 2024

Deliberând asupra conflictului de competență care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1753/03.08.2023, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 47 alin. (1), art. 50 rap. la art. 429 alin. (1) C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată din oficiu.

A declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație în anulare formulată de petentul A. , în favoarea Judecătoriei Pitești.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că petentul invocă existența unei cauze de încetare a procesului penal, ca urmare a dezincriminării infracțiunilor asimilate infracțiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, prin sentința penală nr. 1743/12.12.2018, pronunțată de Judecătoria Pitești

Competența judecării contestației în anulare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) C. proc. pen., aparține instanței care a pronunțat hotărârea definitivă a cărei anulare se cere.

Astfel, s-a constatat că instanța competentă să dispună asupra contestației în anulare este Judecătoria Pitești, aceasta fiind instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere.

Prin sentința penală nr. 372/06.03.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Pitești, secția penală, în baza art. 50 C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești, invocată de instanță din oficiu.

A declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., cunoscut cu antecedente penale, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5, instanță competentă material și teritorial să soluționeze cauza.

În baza art. 51 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Pitești și Judecătoria Sectorului 5.

În baza art. 51 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Pitești și Judecătoria Sectorului 5.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a arătat că obiectul cererii petentului nu este întemeiat pe dispozițiile referitoare la contestația în anulare privind un eventual caz de încetare a procesului penal, așa cum s-a constatat prin sentința penală nr. 1753/03.08.2023 a Judecătoriei Sectorului 5 București, ci cererea acestuia are ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 595 C. proc. pen., iar în raport de aceste aspecte, s-a arătat că revine Judecătoriei Sectorului 5 competența materială și teritorială de a soluționa cauza.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 5 București, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte are în vedere următoarele considerente:

Prin cererea din data de 03.08.2022, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 595 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 4 C. pen., aplicarea legii penale mai favorabile.

În motivare, în esență, a arătat că dorește înlăturarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1743/12.12.2018. A menționat că a fot condamnat pentru infracțiunea de contrabandă, dar, prin decizia nr. 176/24.03.2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional art. 270 alin. (3) din Codul Vamal, iar această decizie produce efecte similare celei unei legi de dezincriminare.

În drept, a invocat art. 595 alin. (1) C. proc. pen. și art. 4 C. pen.

La termenul de judecată din data de 21.02.2024, prezent în fața Judecătoriei Pitești, petentul a arătat că dorește să beneficieze de legea penală mai favorabilă și a solicitat a se constata că fapta pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată.

Înalta Curte constată că obiectul cererii formulate de petent îl constituie aplicarea dispozițiilor art. 595 C. proc. pen., dispoziții care prevăd că atunci "Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 din C. pen.. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul admiterii unei excepții de neconstituționalitate, dacă, în urma acestei decizii a Curții Constituționale, o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii ori dacă respectiva decizie determină reducerea limitei maxime a pedepsei sau a măsurii prevăzute de lege, iar pedeapsa sau măsura care se execută ori urmează a se executa depășește acest maxim. Aplicarea dispozițiilor alin. (1) și (1

1

) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanța de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenție."

Înalta Curte reține că, la data formulării cererii, petentul era încarcerat în Penitenciarul București - Rahova.

Reține, totodată, că, prin decizia nr. 885/22.10.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis următoarele:

"Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că: Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate."

În raport cu aceste considerente, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Sectorului 5 București competența materială și teritorială de a soluționa cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, conform art. 595 C. proc. pen., formulată de petentul A..

Prin urmare, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2024.