ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 772/2024

Ședința publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub număr de dosar x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții B. și S.C. C. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună în principal constatarea nulității absolute a hotărârii adunării generale a asociaților S.C. C. S.R.L. din 15 septembrie 2020, iar în subsidiar, anularea aceluiași act, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 179/C din 5 mai 2022, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată prin întâmpinare.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamant și, în consecință, a fost anulată hotărârea adunării generale a asociaților S.C. C. S.R.L. din data de 15.09.2020.

Au fost obligați pârâții să achite reclamantului suma de 2.600 RON, cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1358/Ap din 26 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, a fost admisă excepția netimbrării cererii de apel, invocată din oficiu și a fost anulată cererea de apel formulată de apelanta-pârâtă S.C. C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul- reclamant A. și intimatul-pârât B. împotriva sentinței civile nr. 179/C din 5 mai 2022 a Tribunalului Brașov; a fost obligată apelanta-pârâtă la plata sumei de 1.750 RON către intimatul reclamant A., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, pârâtă S.C. C. S.R.L. a declarat recurs.

În motivare, recurenta-pârâtă susține că, prin rezoluția din data de 13.06.2023, instanța de apel i-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 50 RON și a fixat primul termen pentru data de 26.09.2023.

La primul termen de judecată care a avut loc la 26.09.2023, reprezentantul său convențional, avocat D., a depus cerere de amânare, motivat de faptul că era în imposibilitate de prezentare, în aceeași zi având stabilit un alt termen de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție. În susținerea cererii au fost depuse la dosar dovezi.

Mai arată recurenta-pârâtă că, la termenul din 26.09.2023, nu s-a prezentat nici reprezentata convențională a intimatului-reclamant, care a depus notă de ședință prin care a cerut admiterea cererii de amânare depuse de avocat D..

Recurenta-pârâtă precizează că niciuna dintre părți nu a cerut instanței de apel judecarea cauzei în lipsă.

Cu toate acestea, constatând lipsa ambelor părți, instanța de apel a invocat din oficiu "excepția netimbrării" și, fără să o pună în dezbatere, așa cum era obligată, cu încălcarea art. 14 și a art. 224 C. proc. civ., a dispus anularea cererii de apel.

Recurenta-pârâtă consideră că soluția instanței de apel este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, având în vedere modalitatea prin care instanța de apel a dispus pronunțarea unei hotărâri de anulare a apelului, cu încălcarea principiului contradictorialității.

Evocând dispozițiile art. 14, ale art. 224 C. proc. civ. și ale art. 177 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-pârâtă reiterează faptul că niciuna dintre părțile aflate în litigiu nu a fost prezentă în sala de judecată și că niciuna nu a cerut judecarea cauzei în lipsă, motiv pentru care apreciază că instanța de apel, a dispus în mod nelegal anularea cererii de apel.

Recurenta-pârâtă arată că în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție într-o speță similară, prin decizia nr. 485 din 19 februarie 2020.

În speță, astfel cum arată recurenta-pârâtă, prin anularea cererii de apel a fost adusă o atingere nejustificată a dreptului de acces la justiție al pârâtului, în însăși substanța sa, drept garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu consecința neexaminării cauzei pe fond.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea recursului în raport de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, respectiv nulitatea recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată. Recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, analizând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare, reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Recursul este o cale extraordinară de atac și poate fi exercitat numai în cazurile prevăzute de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., respectiv pot fi atacate cu recurs numai hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Cererea de chemare în judecată este întemeiată pe prevederile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Înalta Curte reține că, în raport de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 cu modificările ulterioare, forma în vigoare la data introducerii acțiunii, "Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței". Aliniatul 3 al aceluiași articol dispune în sensul că, atunci când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.

De asemenea, art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 prevede că "Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărârea judecătorească pronunțată este supusă numai apelului".

Or, dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. prevăd că "(…) nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 291 din Legea nr. 31/1990, prevederile din prezenta lege se completează cu dispozițiile C. civ. și ale C. proc. civ.

În actuala reglementare, hotărârile definitive, enumerate în art. 634 alin. (1) pct. 1-6 C. proc. civ., într-o exprimare succintă, sunt acele hotărâri care nu mai pot fi atacate nici cu apel, nici cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru declararea căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor.

În raport cu dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că decizia recurată are caracter definitiv de la pronunțare sa, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, față de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-reclamant A. și va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1358/Ap din 26 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, ca inadmisibil. În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 RON către intimatul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-reclamant A..

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1358/Ap din 26 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, ca inadmisibil.

Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 1.000 RON către intimatul-reclamant A., cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 aprilie 2024.