ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 744/2024

Ședința publică din data de 9 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1420, art. 1422, art. 1427, art. 1428 și art. 1350 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 1623/2021 din 10.06.2021, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâte și a respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată.

În susținerea cererii de recurs a arătat că, în mod eronat, a fost admisă excepția netimbrării cererii de apel, dovada achitării taxei judiciare de timbru aflându-se la dosar, plata fiind efectuată prin intermediul platformei ghișeul.ro.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 7 decembrie 2023.

La 9 ianuarie 2024 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea depusă de intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimata-pârâtă Unitatea Militară 01965 București, a solicitat, prin întâmpinarea înregistrată la dosar în data de 29 ianuarie 2024, respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.

Înalta Curte, examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate și dispozițiile legale incidente, reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Obiectul recursului este reprezentat de decizia civilă nr. 1490/2023 din 12 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin care apelul reclamantei a fost anulat ca netimbrat în temeiul dispozițiilor art. 470 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, deși recurenta-reclamantă nu a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., criticile formulate sunt susceptibile de a fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în condițiile în care se critică soluția instanței de apel din perspectiva nerespectării normelor de procedură privind plata taxelor judiciare de timbru.

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură vizează neregularități de ordin procedural ce sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziții ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură și care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

Critica referitoare la nelegalitatea soluției de anulare ca netimbrată a cererii de apel, întrucât la dosar exista dovada plății taxei judiciare de timbru, este nefondată.

Conform art. 470 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de apel trebuie atașată dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 470 alin. (3) C. proc. civ., cerința de la alin. (2) este prevăzută sub sancțiunea nulității, iar lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.

De asemenea, dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

Din conținutul prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 rezultă că, dacă până la primul termen prevăzut de lege sau stabilit de instanță partea nu îndeplinește obligația de plată a taxei, cererea părții se anulează ca netimbrată.

În examinarea legalei învestiri, Curtea de Apel București a verificat, cu prioritate, respectarea dispozițiilor art. 470 alin. (2) din C. proc. civ., invocând, din oficiu, excepția netimbrării apelului.

Apelantei-reclamante i s-a comunicat obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, fiindu-i legal comunicată adresa cu această mențiune la data de 22.02.2023, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare aflate la dosarul de apel. Mai mult, instanța de apel, în repetate rânduri, a revenit cu adresă către apelantă cu aceeași mențiune, dovezile de comunicare aflându-se la filele x, iar pentru termenul de judecată din 12 octombrie 2023 aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru aferentă apelului formulat.

Prin urmare, contrar susținerilor recurentei-reclamante, constatând că cererea de apel nu a fost timbrată anticipat și că apelanta nu s-a conformat obligației legale de timbrare nici ulterior comunicării adreselor prin care instanța de apel i-a adus la cunoștință cuantumul taxei datorate, în mod corect instanța de control judiciar devolutiv a admis excepția netimbrării și a anulat apelul, ca netimbrat.

Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.

Se reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins chiar esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ.

Mai mult, se cuvine subliniat că, potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., părțile au obligația de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, de a contribui la desfășurarea fără întârziere a procesului și de a urmări finalizarea acestuia.

În considerarea argumentelor anterior expuse și cum plata taxei de timbru nu a fost făcută, Înalta Curte constată că dispoziția de anulare a apelului ca netimbrat a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 470 alin. (3) C. proc. civ., precum și a dreptului de acces la justiție.

Prin urmare, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1490/2023 din 12 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1490/2023 din 12 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 aprilie 2024.