ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 647/2024

Ședința publică din data de 26 martie 2024

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 4 noiembrie 2021 pe rolul Tribunalului Vaslui, sub număr de dosar x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Vaslui, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și B. obligarea Casei Județene De Pensii Vaslui să emită o decizie de revizuire a drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 118737/11.08.2015, cu aplicare de la data de 09.07.2015, și la plata prejudiciilor morale și materiale în valoare de 100 RON pe zi începând cu data de 20.09.2021 și până la data emiterii deciziei de revizuire, precum și la plata cheltuielilor de judecată; obligarea angajatorilor să pună la dispoziția instanței, dacă mai este cazul, a altor elemente suplimentare prin care să se probeze că s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale datorate potrivit legii, astfel cum rezultă din adeverințele depuse la CJP Vaslui și să confirme că nu sunt false.

Prin încheierea de ședință din data de 27 ianuarie 2022 Tribunalul Vaslui a calificat cererea reclamantului ca fiind o contestație împotriva refuzului de revizuire, rectificând calitatea părților, în sensul că în sistemul ECRIS vor figura ca fiind contestator și intimat.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor B. și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.

Prin sentința civilă nr. 312 din 10 martie 2022, Tribunalul Vaslui a respins contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele B. și Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VASLUI, ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii din 27 ianuarie 2022 și a sentinței primei instanțe, a declarat apel apelantul A., criticându-le ca nelegale și netemeinice.

Intimata Casa Județeană de Pensii Vaslui a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin decizia nr. 762/2022 din 1 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, a fost admis apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 312 din 10 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință care a fost anulată în parte.

S-a dispus trimiterea cauzei aceleași instanțe pentru soluționarea cererii formulate de A., în contradictoriu cu Casa de Pensii Vaslui, inclusiv cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

A fost păstrată dispoziția de respingere a contestației în contradictoriu cu intimatele B. și Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a respins apelul formulat de apelantul A. împotriva încheierii de ședință din 27 ianuarie 2022, pe care a păstrat-o.

Urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2021*, fiind repartizat completului inițial învestit. Declarația de abținere formulată de membrii completului și cererea de recuzare a completului formulată de contestatorul A. au fost respinse prin încheierea din data de 27 decembrie 2022, respectiv încheierea din 13 ianuarie 2023.

La primul termen în rejudecare, prin încheierea din 9 februarie 2023, instanța a admis cererea contestatorului de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sesizarea fiind înregistrată pe rolul Curții Constituționale sub nr. x/2023.

Prin sentința civilă nr. 540 din 5 mai 2023, Tribunalul Vaslui a respins contestația formulată de A., împotriva Adresei nr. x/28.10.2021 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Vaslui, ca răspuns la cererea de revizuire a drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 118737/11.08.2015 de acordare a pensiei anticipate parțiale și prin Decizia nr. 118737/10.01.2020 de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, A. a declarat apel, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, a fost respins apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 540 din 5 mai 2023 pronunțată de Tribunalul Vaslui, pe care a păstrat-o.

Împotriva deciziei civile nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată la 18 ianuarie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub număr de dosar x/2024

În motivarea cererii de revizuire, arată, în esență, că în dosarul nr. x/2021 s-a pronunțat decizia civilă nr. 1082 din 19 decembrie 2023, definitivă la data pronunțării, decizie prin care s-a soluționat cererea de chemare în judecată, având ca obiect cerere revizuire drepturi de pensie, în sensul respingerii acțiunii.

Anterior, precizează revizuentul, prin decizia civilă nr. 762 din 1 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul x/2021, definitivă la data de 1 noiembrie 2022, s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată privind aceleași părți, obiect și cauză.

Astfel, cele două hotărâri pronunțate asupra aceluiași litigiu conțin dispoziții potrivnice.

În opinia revizuentului, din considerentele și din dispozitivul celor două decizii rezultă aplicarea diferită a prevederilor art. 107 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în vigoare la data pronunțării.

Temeiul legal al cererii de revizuire îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VASLUI a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea cererii, iar revizuentul A. a depus răspuns la întâmpinare.

Examinând cererea de revizuire raportat la temeiurile juridice invocate și motivele de revizuire expuse, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:

În susținerea cererii de revizuire, revizuentul A. a invocat dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

În speță, se constată că prin cererea formulată s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, revizuentul susținând că această hotărâre este potrivnică deciziei nr. 762/2022 din 1 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Înalta Curte constată că, prin decizia nr. 762/2022 din 1 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, decizia pretins potrivnică, a fost admis apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 312 din 10 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință care a fost anulată în parte și s-a dispus trimiterea cauzei aceleași instanțe pentru soluționarea cererii formulate de A..

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub număr de dosar x/2021, iar, prin sentința civilă nr. 540/2023 din 5 mai 2023, Tribunalul Vaslui a respins contestația formulată de A..

Apelul declarat împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, respectiv prin hotărârea a cărei revizuire se solicită.

Așadar, atât hotărârea supusă revizuirii, cât și cea față de care se pretinde contrarietatea, sunt pronunțate în cadrul aceluiași proces, în faze procesuale diferite.

Or, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu are în vedere situația pronunțării a două hotărâri, în același proces, în stadii procesuale diferite ale acestuia. Textul are în vedere întrunirea condiției triplei identități, de părți, obiect și cauză, cu privire la două cereri de chemare în judecată distincte, soluționate în două dosare separate, în așa fel încât soluționarea celei de-a doua a adus atingere autorității de lucru judecat a soluției pronunțate în prima.

În situația din speță, această cerință nu este îndeplinită, revizuentul susținând contrarietatea deciziei pronunțate în apel, în rejudecare, în raport cu decizia instanței de apel, pronunțată în primul ciclu procesual, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii.

Trebuie amintit că rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Prin urmare, în cazul în care hotărârile considerate potrivnice sunt pronunțate în același dosar, aflat în diferite faze procesuale, iar nu în dosare diferite, cererea de revizuire nu poate fi primită, problema existenței unor astfel de hotărâri potrivnice punându-se numai atunci când acestea au fost pronunțate în dosare diferite.

În raport de cele anterior evocate, se reține că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele textului legal invocat și prin urmare, Înalta Curte constată că hotărârile pretins potrivnice nu sunt contradictorii, întrucât deși au avut aceleași părți, ele au fost pronunțate în același dosar, în faze procesuale distincte, iar nu în dosare diferite.

Față de considerentele expuse, văzând și cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 513 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2024.