ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 645/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 645/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 26 martie 2024
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 775 din 7 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Neamț, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L.
S-a dispus rezoluțiunea parțială a contractului de vânzare-cumpărare (achiziție) vehicule rulate nr. 1107/10.01.2022, cu privire la autoutilitarele basculante C. serie x, an fabricație 2009, respectiv C. seria x , an fabricație 2007.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 230.129 RON + TVA, cu titlu de preț achitat, precum și dobânda legală penalizatoare, calculată începând cu data de 28.01.2022 până la plata efectivă a debitului principal.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 13.320 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, pârâta B. S.R.L. a declarat apel, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile apelate și pe fond respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
Prin decizia nr. 418/2023 din 19 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a fost respinsă excepția netimbrării cererii de apel; a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta B. S.R.L. și a fost obligată apelanta să plătească intimatei suma de 8940,09 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
În termen legal, fără a-și încadra criticile în temeiul de drept al art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., pârâta B. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 418/2023 din 19 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
În argumentarea cererii de recurs, a susținut, în esență, că instanța de apel în mod greșit a respins apelul declarat de pârâta B. S.R.L., fără a avea în vedere probele depuse de apelantă, respectiv procesul-verbal nr. x/30.12.2021 din care rezultă data reală a predării autoutilitarelor.
Totodată, consideră că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile contractuale din convenția încheiată între părți, întrucât din art. 4.2. din contract rezultă că modul de predare al autoutilitarelor se stabilește de comun acord între părți.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata-reclamantă A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 418/2023 din 19 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, va fi anulat ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință legală extrinsecă cererii de recurs este prevăzută sub sancțiunea nulității, nulitate necondiționată de existența vreunei vătămări, în raport cu art. 176 pct. 6 C. proc. civ.
Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurenta, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligației ce-i revenea, deși i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 2854 RON, stabilită în sarcina sa, iar cererea de ajutor public judiciar i-a fost respinsă prin încheierea din 10 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, care i-a fost comunicată la 26 octombrie 2023.
De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării.
Este de amintit că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal sesizată.
Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de lege.
Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și să anuleze, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 418/2023 din 19 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
Constatând culpa procesuală a recurentei în promovarea recursului de față și în raport de solicitarea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea acesteia, în sensul obligării recurentei-pârâte B. S.R.L. la plata sumei de 5294,50 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A. S.R.L., conform înscrisurilor aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrată cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 418/2023 din 19 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
Obligă pe recurenta-pârâtă B. S.R.L. la plata sumei de 5294,50 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A. S.R.L..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2024.