ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 616/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 616/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 21 martie 2024
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
A. Obiectul cererii introductive
Prin cererea de arbitrare formulată de reclamanta A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. la data de 22.12.2017 și înregistrată pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României sub nr. x/2017 s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ, să se dispună:
- obligarea pârâtului la plata sumei de 27.448.137,22 RON reprezentând contravaloare costuri suplimentare contractuale datorate ca urmare a obstrucționărilor apărute în cadrul derulării contractului de achiziție publică - acordul contractual nr. x/10.06.2015, respectiv costuri privind alocarea de personal în perioada suplimentară de execuție, costuri de finanțare, pierdere de profit (de la data de 16.05.2016 până la data de 04.08.2017), cheltuieli cu chiriile privind depozitarea echipamentelor și utilajelor destinate contractului, costuri rezultate din prelungirea polițelor de asigurare aferente execuției lucrărilor
- obligarea pârâtului la returnarea poliței nr. x/08.07.2015 asigurarea de garanție de bună - execuție în conformitate cu sub - clauza 16.4 lit. a)
- returnarea tuturor celorlalte asigurări contractuale furnizate de către antreprenor.
Reclamanta A. S.R.L. a depus la data de 31.01.2018 o cerere precizatoare prin care:
- a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a JUDEȚULUI MARAMUREȘ
- a indicat că suma solicitată este de 23.473.617,38 RON.
Reclamanta A. S.R.L. a depus la data de 26.04.2018 o cerere completatoare prin care a solicitat:
- anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 și nr. 4/29.09.2017 și a anexelor la acestea
- anularea înștiințării de reziliere a pârâtului nr. 10195/2798/1635/27.10.2017
- anularea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 și nr. 4/19.01.2018 și obligarea pârâtului la emiterea unor noi procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor emise cu data de 07.09.2017
- obligarea pârâtului la emiterea certificatului de recepție la terminarea lucrărilor conform subclauzei 10.1 din contract.
Pârâtul-reclamant JUDEȚUL MARAMUREȘ a formulat la data de 26.04.2018 o cerere reconvențională prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Asocierea A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin lider de asociere A. S.R.L., A. S.R.L., B. S.A. și C. S.R.L., să se dispună:
- obligarea pârâților la plata penalităților de întârziere datorate pentru nerespectarea obligațiilor contractuale estimate provizoriu la suma de 11.237.688,49 RON
- constatarea rezilierii contractului ca urmare a notificării nr. x/27.10.2017 emisă de JUDEȚUL MARAMUREȘ
- anularea notificărilor de reziliere nr. x/05.10.2017 și nr. y/11.10.2017 emise de Asociere
- obligarea pârâților la plata de daune - interese ca urmare a rezilierii culpabile a contractului estimate provizoriu la suma de 5.000 RON și constatarea dreptului pârâtului - reclamant de a reține orice plată până la momentul determinării și recuperării daunelor pe care le-a suportat
- compensarea creanțelor reciproce și obligarea pârâților la plata diferenței datorată ca urmare a acestei compensări
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
B. Soluția Tribunalului arbitral
Prin sentința arbitrală nr. 49/11.07.2019 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr. x/2017, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 17.07.2019, s-au luat următoarele măsuri:
- s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. pentru nerespectarea procedurii contractuale ca neîntemeiată
- s-a admis în parte capătul nr. 1 din cererea de arbitrare formulată de reclamantă astfel, cum a fost precizat și a fost obligat pârâtul JUDEȚUL MARAMUREȘ la plata către reclamantă a sumei de 1.114.804,88 RON cu titlul de costuri suplimentare contractuale
- s-a respins capătul nr. 2 din cererea de arbitrare privind obligarea pârâtului la restituirea către reclamantă a polițelor de asigurare care au fost emise în executarea contractului și a actelor adiționale aferente acestora ca neîntemeiat
- s-a respins cererea reclamantei formulată prin memoriul - răspuns la întâmpinare din 02.04.2018 privind constatarea valabilității rezilierii unilaterale a contractului de către reclamantă prin înștiințările nr. 2959/05.10.2017 și nr. 3003/11.10.2017 ca neîntemeiată
- s-au respins excepțiile de nearbitrabilitate și de inadmisibilitate a cererilor reclamantei privind anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor, de anulare a proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, precum și excepția de inadmisibilitate a cererii reclamantei de obligare a pârâtului la emiterea certificatului de recepție la terminarea lucrărilor ca neîntemeiate
- s-a respins excepția de inadmisibilitate a cererii completatoare ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile necesare pentru verificarea validității actelor privitoare la recepție ca neîntemeiată
- s-a respins excepția nulității cererii completatoare pentru neindicarea motivelor de fapt ca neîntemeiată
- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului cu privire la cererea reclamantei de emitere a certificatului de recepție ca neîntemeiată
- s-au respins cererile reclamantei de anulare a proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 și nr. 4/29.09.2017 și a anexelor la acestea, de anulare a proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 și nr. 4/19.01.2018 și de obligare a pârâtului la emiterea unor noi procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, precum și de obligare a pârâtului la emiterea certificatului de recepție la terminarea lucrărilor, cereri formulate de reclamantă prin cererea completatoare din 26.04.2018, ca neîntemeiate, respectiv ca rămase fără obiect
- s-a respins capătul de cerere din cererea completatoare a reclamantei privind anularea înștiințării de reziliere emisă de pârât cu nr. x/27.10.2017 ca rămas fără obiect
- s-a respins cererea reclamantei formulată prin întâmpinarea la cererea reconvențională din 17.05.2018, ulterior precizată, de reducere la 0,1% a procentului aplicabil pentru calculul penalităților de întârziere solicitate de pârât prin cererea reconvențională ca rămasă fără obiect
- s-a respins capătul nr. 1 din cererea reconvențională privind obligarea reclamantei și pârâților reconvenționali B. S.A. și C. S.R.L. la plata penalităților de întârziere pentru nerespectarea obligațiilor contractuale ca neîntemeiat
- s-a respins cererea pârâtului de constatare a rezilierii contractului ca urmare a notificării emise de beneficiar la data de 27.10.2017, care face obiectul capătului 2(1) din cererea reconvențională, ca neîntemeiat
- s-a respins cererea pârâtului de anulare a notificărilor de reziliere nr. x/05.10.2017 și y/11.10.2017 emise de antreprenor, care formează capătul 2(2) din cererea reconvențională, ca rămas fără obiect
- s-a respins cererea pârâtului de obligare a reclamantei și pârâților reconvenționali la plata de daune-interese ca urmare a rezilierii culpabile a contractului și dreptul beneficiarului de a reține orice plată până la momentul determinării și recuperării daunelor suportate de beneficiar, care formează capătul 3 din cererea reconvențională, ca neîntemeiat și, respectiv, ca rămas fără obiect
- a fost obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 22.245,91 RON cu titlul de cheltuieli de arbitrare.
C. Calea de atac împotriva sentinței arbitrale
Reclamanta - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. a formulat acțiune în anulare împotriva acestei sentințe, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V a civilă sub nr. x/2019, solicitând admiterea acțiunii în anulare și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului arbitral, iar, în subsidiar, admiterea cererii principale astfel cum a fost precizată.
În motivare s-a făcut o prezentare a situației de fapt și s-a susținut că sunt incidente dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. g) și h) noul C. proc. civ.
Pârâtul-reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ a formulat acțiune în anulare împotriva încheierii de ședință din data de 17.07.2018 și Sentinței arbitrale nr. 49/11.07.2019 pronunțate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr. x/2017, solicitând admiterea acțiunii în anulare și, pe cale de consecință, anularea în parte a încheierii și sentinței atacate, rejudecarea pe fond a dosarului și admiterea excepțiilor invocate de pârâtul-reclamant, respingerea acțiunii arbitrale și admiterea cererii reconvenționale.
D. Hotărârea Curții de Apel București
Prin sentința civilă nr. 173/09.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V a civilă în dosarul nr. x/2019 s-au respins ca neîntemeiate ambele acțiuni în anulare și s-a dispus compensarea în totalitate a cheltuielilor de judecată.
E. Calea de atac împotriva sentinței Curții de Apel
Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București au declarat recurs ambele părți.
F. Decizia pronunțată în recurs
Prin decizia nr. 925/14.04.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II a civilă în dosarul nr. x/2019 s-au admis recursurile formulate reclamanta A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. și pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ împotriva sentinței civile nr. 173/09.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, s-a casat hotărârea atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare.
G. Soluția pronunțată de Curtea de Apel după rejudecare
Prin sentința nr. 109 din 20 decembrie 2022, Curtea de Apel București a respins acțiunea în anulare formulată de petentul - pârât - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ (cu sediul în jud. Maramureș și cu sediul ales la E. în București, persoane însărcinate cu primirea corespondenței fiind F. și G.) împotriva încheierii de ședință din data de 17.07.2018 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimata - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. (cu sediul în jud. Timiș și cu sediul administratorului judiciar în jud. Timiș) și cu intimatele - pârâte B. S.A. (cu sediul în jud. Timiș) și C. S.R.L. (cu sediul în jud. Bacău) ca neîntemeiată.
A admis acțiunile în anulare formulate de petenta - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. și de petentul - pârât - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ împotriva Sentinței arbitrale nr. 49/11.07.2019 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr. x/2017.
A anulat în parte sentința arbitrală atacată.
A admis excepția inadmisibilității pentru lipsa constituirii litisconsorțiului necesar a capetelor din cererea completatoare formulată de reclamanta - pârâtă A. S.R.L. având ca obiect:
- anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 și nr. 4/29.09.2017 și a anexelor la acestea
- anularea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 și nr. 4/19.01.2018.
Au fost respinse ca inadmisibile capetele din cererea completatoare formulată de reclamanta - pârâtă A. S.R.L. având ca obiect:
- anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 și nr. 4/29.09.2017 și a anexelor la acestea
- anularea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 și nr. 4/19.01.2018.
A fost trimisă cauza Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în vederea rejudecării:
- cererilor formulate de reclamanta - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. având ca obiect:
- plata sumei de 23.473.617,38 RON reprezentând contravaloare costuri suplimentare contractuale datorate ca urmare a obstrucționărilor apărute în derularea acordului contractual nr. x/10.06.2015
- constatarea valabilității rezilierii unilaterale a contractului declarată de către antreprenor
- capetelor din cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ având obiect:
- plata penalităților de întârziere datorate pentru nerespectarea obligațiilor contractuale estimate provizoriu la suma de 11.237.688,49 RON
- anularea notificărilor de reziliere nr. x/05.10.2017 și nr. y/11.10.2017 emise de antreprenor
- constatarea dreptului pârâtului - reclamant de a reține orice plată până la momentul determinării și recuperării daunelor pe care le-a suportat
- cererilor formulate de părți având ca obiect plata cheltuielilor de arbitrare.
Au fost menținute dispozițiile din sentința arbitrală atacată care nu contravin prezentei hotărâri.
A fost obligată petenta - intimată - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. să plătească petentului - intimat - pârât - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ suma de 15.762,152 RON reprezentând cheltuieli de judecată aferente judecării acțiunilor în anulare.
A luat act că petenta - intimată - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată aferente judecării acțiunilor în anulare.
H. Calea de atac împotriva sentinței nr. 109 din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă.
Împotriva sentinței Curții de Apel București a declarat recurs UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ MARAMUREȘ, criticând-o sub următoarele motive de nelegalitate:
Hotărârea atacată încalcă legalitatea procedurală, este contradictorie și nemotivată - incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.
Hotărârea a fost pronunțată cu nerespectarea regulilor procedurale, încălcându-se dispozițiile art. 608 alin. (1) C. proc. civ., întrucât anularea sentinței arbitrale a fost dispusă pentru anumite aspecte deși nu au fost încălcate dispoziții imperative, iar o parte dintre chestiunile dezlegate de Tribunalul arbitral au fost suficient motivate și antamate.
Soluția de anulare în parte a sentinței arbitrale s-a fundamentat pe faptul că Tribunalul arbitral nu ar fi analizat aspectele legate de numirea comisiei de recepție și de efectuare a recepției la terminarea lucrărilor și nici pe cele legate de neachitarea compensațiilor aferente prelungirii perioadei de execuție.
În realitate, Tribunalul arbitral a realizat o analiză efectivă a considerentelor expuse de A. cu privire la cele două motive de reziliere.
Soluția de anulare a sentinței arbitrale se poate dispune exclusiv în situația în care se constată că au fost încălcate exigențele privind motivarea hotărârilor, pretinsul viciu de nelegalitate reținut de instanța de fond nu se susține, fiind evident că aspectele menționate de Curtea de Apel au fost analizate de Tribunalul arbitral.
Instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ. reținând că Tribunalul arbitral nu ar fi respectat dispozițiile art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.
Art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006 nu are, în integralitate, caracterul unei norme imperative. Textul impune o interdicție de ajustare a prețului, interdicție de la care părților nu le este permis să deroge. Antreprenorul este îndreptățit să solicite penalități și/sau daune interese. De la acest punct, norma își pierde caracterul imperativ, de vreme ce nu este reglementată o obligație a operatorului economic de a solicita penalități și/sau daune interese și nici o obligație a Autorității contractante de a le suporta în cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungește peste termenele stabilite inițial, din motive care se datorează culpei acesteia.
În cadrul celei de-a doua teze nu este utilizată sintagma "nu este posibilă" și se optează pentru sintagma "este îndreptățit" și care conturează o posibilitate a subiectului de drept, respectiv o conduită pe care acesta este liber să o urmeze sau nu.
Caracterul dispozitiv al celei de-a doua teze este dat și de faptul că nu se prevede o consecință pentru nesolicitarea de către operatorul economic/neplata de către Autoritate a penalităților/daune-interese.
Art. 97 din H.G. nr. 925/2006 reglementează, din punct de vedere imperativ mecanismul contractual de urmat cu privire la preț, iar nu și pe cel al eventualelor penalități/daune-interese.
Pretențiile A. reprezintă pretinse costuri suplimentare pentru prelungirea duratei contractuale, ipoteză pe care, Curtea de Apel București a analizat-o și, în mod nelegal, a considerat-o ca fiind o încălcare a unor dispoziții imperative, deși textul de lege este, în parte, o normă dispozitivă.
În ce privește dispozițiile de drept comun - art. 1867 C. civ., considerentele instanței sunt contradictorii, criticându-se modalitatea de interpretare a art. 1867 C. civ. de către instanța arbitrală, iar pe de altă parte, reținându-se faptul că dispoziția de drept comun nu ar putea fi aplicabilă, de vreme ce ar fi contrară art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.
În prețul contractual au fost incluse toate costurile, inclusiv cele cu caracter suplimentar, iar Tribunalul arbitral a analizat sub aspectul temeiniciei refuzul recurentei de a achita sumele pretinse de A., considerând că nu există nicio culpă în sarcina Autorității.
În mod nelegal a reținut instanța de fond faptul că Tribunalul arbitral ar fi analizat și ar fi motivat pretinsa îndeplinire a condițiilor răspunderii civile contractuale în sarcina recurentei. Hotărârea este contradictorie și nemotivată.
Hotărârea este lipsită de raționament juridic și nu arată pentru care motiv s-a apreciat că nu există o încălcare a dispozițiilor art. 425 C. proc. civ. de către Tribunalul arbitral.
Curtea de Apel a procedat exclusiv la redarea argumentației instanței arbitrale.
Considerentele Curții de Apel au un caracter contradictoriu, pe de o parte validându-se conduita Tribunalului arbitral de a acorda forță probantă exclusiv raportului de expertiză extrajudiciară depus de A., iar pe de altă parte indicându-se faptul că soluția dată asupra cererii având ca obiect plata costurilor suplimentare s-a bazat în mod nelegal pe un raport de expertiză extrajudiciară depus de intimată și fără ca recurentei să i se încuviințeze efectuarea unei expertize judiciare care să dovedească pretențiile Autorității.
Instanța de fond a reținut în mod nelegal faptul că recurenta nu ar fi indicat dispozițiile imperative încălcate de Tribunalul arbitral în reținerea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile contractuale.
Instanța de fond a respins critica potrivit căreia în mod nelegal s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale în sarcina UAT județul Maramureș, întrucât singurele dispoziții indicate în cuprinsul acțiunii în anulare ar fi fost cele ale art. 1351 și ale art. 1352 C. civ.
O hotărâre insuficient motivată, care nu permite verificarea dacă legea a fost sau nu corect aplicată, este lipsită de bază legală. Criticile UAT Maramureș au fost în sensul că Tribunalul arbitral nu a analizat, la niciun moment, îndeplinirea/neîndeplinirea corespunzătoare a condițiilor răspunderii civile contractuale, ci a dat prevalență exclusivă unui înscris subiectiv depus de partea adversă.
În mod nelegal instanța de fond a menținut soluția asupra excepției inadmisibilității acțiunii arbitrale pentru neparcurgerea procedurii prealabile, iar hotărârea este nemotivată.
Pentru a verifica incidența art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., instanța trebuia să procedeze la o analiză proprie a considerentelor soluției arbitrale.
Determinarea datei nașterii dreptului antreprenorului de a formula, sub sancțiunea decăderii, notificările reglementate de contract nu reprezintă o simplă stabilire a situației de fapt, cum a indicat Curtea de apel, ci un element de drept, ce ține de aplicarea corectă a sancțiunilor legale.
Instanța de fond a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, reținând faptul că nicio parte din litigiul arbitral nu a fost reprezentată convențional/legal/judiciar de către A.. Considerentele Curții de Apel în ce privește liticonsorțiul procesual obligatoriu sunt contradictorii.
Pretențiile A. din acțiunea arbitrală nu au fost soluționate și în contradictoriu cu ceilalți doi membri ai Asocierii, ci doar pretențiile UAT Maramureș formulate pe calea cererii reconvenționale.
Există deci o dezlegare asupra chestiunii litigioase decurgând din raporturile de reprezentare dintre liderul Asocierii și membrii acesteia și care intră sub aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat. De asemenea, există o dezlegare a chestiunii privind calitatea de parte contractantă a S.C. B. S.A. și a C. S.R.L., iar instanța a încălcat dispozițiile art. 431 C. proc. civ.
Considerentele instanței de fond referitoare la faptul că nu ar fi fost necesară participarea procesuală a celorlalți doi membri ai Asocierii vin în contradicție cu cele redate la momentul la care a fost analizată instituția litisconsorțiului procesual obligatoriu.
Faptul că, din punct de vedere scriptic, în cadrul contractului apare doar semnătura liderului de asociere nu înlătură calitatea de parte contractantă a celorlalți membri ai asocierii, aceștia având atât drepturi, cât și obligații decurgând din contract. Contractul semnat de lider produce efecte juridice față de toți membrii asocierii.
În mod nelegal instanța de fond a apreciat că soluția Tribunalului arbitral asupra cererii de constatare a rezilierii contractului ca urmare a notificării emise de UAT județul Maramureș la data de 27 octombrie 2017 nu ar fi contradictorie.
Curtea de Apel a procedat la preluarea întocmai a considerentelor Tribunalului arbitral. Considerentele Curții de Apel sunt și contradictorii, arătându-se că soluția instanței arbitrale nu ar fi fost una de respingere a capătului de cerere ca nedovedit, în sensul că nu ar fi fost prezentate suficiente înscrisuri din care să rezulte legalitatea rezilierii de către UAT județul Maramureș, pentru ca mai apoi să se indice faptul că pentru a se reține incidența motivului de reziliere nu ar fi fost suficientă simpla afirmare/constatare de către petent a practicilor de corupție, ci ar fi trebuit dovedită existența acestor practici.
Toate aceste argumente conduc, în opinia recurentei la concluzia potrivit căreia instanța de fond a pronunțat o soluție cu nerespectarea dispozițiilor procedurale - fie anulând în parte sentința arbitrală deși nu erau incidente dispozițiile art. 608 alin. (1) C. proc. civ., fie respingând motivele de nelegalitate deși acestea erau întemeiate, iar motivarea oferită de Curtea de Apel fie lipsește, fie este insuficientă, fie este contradictorie.
Hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material - incidența motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Instanța a interpretat și aplicat eronat dispozițiile art. 2 alin. (1) și pe cele ale art. 8 din Legea nr. 554/2004. Cererile privind anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor și de anulare a proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor sunt nearbitrabile.
Contrar raționamentului Curții de Apel, atât procesele-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor, cât și procesul-verbal la terminarea lucrărilor reprezintă acte administrative individuale în sensul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nefiind documente de natură contractuală.
Instanța a făcut o confuzie cu privire la mecanismul de stabilire a naturii juridice a actului, aceasta neputându-se fundamenta pe reglementările contractuale, ci trebuie avut în vedere interesul ocrotit prin emiterea respectivului act.
Având în vedere natura juridică de acte administrative individuale, competența de soluționare a petitului privind anularea acestora aparține instanței de contencios-administrativ și nu Tribunalului arbitral.
Prin clauza compromisorie din contractul încheiat de părți, acestea nu puteau să prevadă competența Tribunalului arbitral în soluționarea disputelor privitoare la procesele-verbale contestate, de vreme ce printr-o clauză compromisorie nu se poate extinde competența instanței arbitrale asupra soluționării unor litigii prevăzute în mod imperativ de către legiuitor în competența instanțelor de judecată.
Se solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
I. Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază recursul ca fiind nefondat și acesta urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În cauză, Curtea de Apel nu a încălcat dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. g) C. proc. civ., reținând ca tribunalul arbitral nu a analizat toate motivele de reziliere invocate prin cererea de arbitrare, ci a analizat doar unele dintre acestea.
Astfel, tribunalul arbitral a analizat motivele de reziliere privind: asigurarea resurselor financiare; emiterea certificatului de plată pentru SIL 26; prelungirea duratei de execuție ca încălcare a unei obligații contractuale; neasigurarea prezenței inginerului pe șantier. Celelalte motive de reziliere invocate nu au fost analizate în nici un fel de tribunalul arbitral, iar considerentele sentinței arbitrale privind legalitatea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor din perspectiva motivelor de nulitate invocate nu reprezintă o motivare în ce privește motivul de reziliere invocat, respectiv neîndeplinirea de către beneficiar a obligației de numire a comisiei de recepție în termen ca încălcare a obligațiilor contractuale.
Curtea de Apel nu a încălcat dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. h).
Nu poate fi reținută critica recurentei în ce privește caracterul de normă imperativă sau dispozitivă a art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.
Art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006 este o normă imperativă de la care părțile nu pot deroga și nici nu o pot înlătura de la aplicare și stabilește în mod expres dreptul operatorului economic de a pretinde penalități și/sau daune-interese atunci când durata de îndeplinire a contractului se prelungește peste termenele stabilite prin contract din motive care se datorează culpei autorității contractante.
Nu poate fi negat dreptul operatorului la daune în măsura în care există culpa autorității contractante în prelungirea duratei de executare a contractului pentru motivul că textul este dispozitiv întrucât nu ar cuprinde o sancțiune.
Este de necontestat faptul că nu poate fi modificat prețul contractului de achiziție publică printr-un act adițional, însă operatorul economic este îndreptățit să solicite despăgubiri, respectiv costuri suplimentare.
În prețul contractului este prevăzută o sumă pentru cheltuieli diverse și neprevăzute și nu există nici o clauză care să prevadă că antreprenorul nu are dreptul să pretindă despăgubiri care nu sunt acoperite de această sumă prevăzută în contract.
Hotărârea Curții de Apel nu cuprinde o motivare contradictorie și nici motive dubitative, ci oferă o înlănțuire logică a faptelor și a regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia prezentată în dispozitiv.
Părțile au încheiat un contract de achiziție publică pe un preț global, la subclauza art. 14.1 din Condițiile Generale de Contract arătându-se că prețul contractului va fi valoarea de contract acceptată ca sumă forfetară și va face obiectul unor actualizări în conformitate cu prevederile contractului.
Dispozițiile art. 1867 C. civ. nu interzic antreprenorului să pretindă despăgubiri atunci când condițiile de executare convenite inițial s-au schimbat din culpa beneficiarului.
Curtea de Apel a analizat criticile recurentei referitoare la nemotivarea sentinței arbitrale în ce privește îndeplinirea condițiilor referitoare la răspunderea civilă contractuală și hotărârea recurată nu cuprinde motive contradictorii.
În sentința recurată au fost analizate separat motivul de anulare a sentinței arbitrale prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. g) C. proc. civ. și cel prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., făcându-se distincție între existența motivelor care au condus la adoptarea soluției arbitrale și corectitudinea, temeinicia acestor considerente.
Recurenta invocă încălcarea normelor imperative cu ocazia stabilirii răspunderii civile contractuale a beneficiarului, invocând art. 1351 alin. (1) și art. 1352 C. civ., însă face vorbire despre lipsa motivării Curții de Apel, făcând trimitere la considerentele tribunalului arbitral privind raportul de expertiză extrajudiciară.
Nu poate fi reținută această critică față de considerentele sentinței recurate conform cărora au fost prezentate motivele care au determinat tribunalul arbitral să rețină că sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale, nefiind încălcate dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și art. 6 CEDO. Pe de altă parte, art. 1351 alin. (1) și art. 1352 C. civ. sunt norme dispozitive și nu pot fi analizate pentru anularea sentinței arbitrale.
Curtea a apreciat că în mod corect a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii arbitrale pentru neparcurgerea procedurii prealabile prevăzută în contract, iar motivarea privind această excepție este cuprinzătoare. S-a reținut că dispozițiile art. 1270 C. civ. nu sunt norme imperative și s-au analizat dispozițiile art. 2545 C. civ., art. 22, art. 249 și art. 254 alin. (5) C. proc. civ.
Excepția inadmisibilității a fost respinsă ca neîntemeiată și nu ca nedovedită.
În cauză nu a fost încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, iar considerentele hotărârii nu sunt contradictorii.
Astfel, A. S.R.L. este singura care a semnat acordul contractual în numele asocierii, fiind singurul asociat cu care a contractat recurenta. Părțile acordului contractului au convenit ca intimata A. S.R.L., în calitate de lider al asocierii, să exercite autoritatea de antreprenor pentru toți membrii asocierii, să primească instrucțiuni și să recepționeze plata pentru și în numele fiecăruia dintre asociați.
Faptul că membrii asocierii au calitate procesuală pasivă în cadrul cererii reconvenționale, unde recurenta solicită daune, nu înseamnă că există un litisconsorțiu obligatoriu atunci când asocierea este cea care solicită daune.
S-a reținut în mod corect în decizia recurată faptul că modalitatea în care instanța arbitrală a stabilit situația de fapt și a apreciat probele administrate sunt aspecte ce țin de fondul litigiului și nu pot face obiectul controlului judiciar pe calea unei acțiuni în anulare.
În ce privește rezilierea contractului de către recurentă, decizia nu cuprinde motive contradictorii. Aceasta deoarece, lipsa dovedirii faptelor de corupție a făcut ca cererea de reziliere să fie neîntemeiată, considerentele hotărârii făcând distincție cu privire la dovedirea faptelor de corupție ca temei al rezilierii.
În cauză nu au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel a reținut în mod corect faptul că în ce privește comisia de recepție, aceasta nu este o autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, iar procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu întrunește elementele constitutive ale unui act administrativ, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din lege.
Comisia de recepție nu este o autoritate publică și nici nu este autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
Procesele-verbale de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor și procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor sunt emise în executarea contractului de achiziție publică, neputând fi calificate ca acte administrative individuale.
Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că soluția de anulare în parte a sentinței arbitrale a fost dată cu respectarea dispozițiilor art. 608 alin. (1) C. proc. civ. și nu există motive de nelegalitate care să impună casarea acesteia, în cauză nefiind întrunite cerințele art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.
Pe cale de consecință, recursul urmează să fie respins ca nefondat, potrivit dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta- pârâtă UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ JUDEȚUL MARAMUREȘ- prin PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ împotriva sentinței nr. 109 din 20 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 21 martie 2024.