ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 509/2024

Ședința publică din data de 6 martie 2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26.08.2020 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 240.000 RON, cu titlu de prejudiciu suferit în urma prelucrării nelegale a datelor cu caracter personal.

Prin sentința civilă nr. 1132/15.07.2021, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței sale materiale procesuale și a înaintat cauza secției a VI-a Civilă a aceleiași instanțe.

Astfel învestit, prin sentința civilă nr. 149/02.02.2022, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, a admis în parte cererea și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 20.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral pretins.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. și pârâta S.C. B. S.A. au declarat apel, căile de atac fiind respinse prin decizia civilă nr. 540A/04.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii acțiunii și a obligării intimatului-pârât la plata sumei de 240.000 RON.

Autoarea căii de atac a susținut că, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; a invocat, astfel, motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În argumentarea acestuia, a afirmat că instanța de prim control judiciar a încălcat principiul rolului activ și al contradictorialității, dispozițiile art. 14, art. 22 alin. (2) și art. 254 alin. (5) C. proc. civ., deoarece a respins acțiunea ca nedovedită, deși prejudiciul moral nu trebuie probat.

Recurenta a arătat, în continuare, că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază. S-a prevalat, astfel, de motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și a susținut că instanța de apel a omis analiza argumentelor sale, esențiale pentru luarea unei decizii.

În continuare, autoarea recursului a susținut că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită de către instanța de apel a normelor de drept material; a valorificat, astfel, cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest sens, a relevat că decizia a fost pronunțată cu încălcarea art. 72 alin. (1) C. civ., art. 1 alin. (3) și art. 22 din Constituție și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

A apreciat că indemnizația echitabilă pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a pârâtei ar fi fost suma de 240.000 RON, concluzie la care instanța de apel ar fi ajuns dacă utiliza criteriile de stabilire a prejudiciului moral consacrate în jurisprudența națională și în cea a Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Prin întâmpinare, intimata S.C. B. S.A. a invocat excepția nulității recursului și, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia.

La 24.08.2023, recurenta a răspuns la întâmpinare.

În dezbateri, Înalta Curte a ridicat din oficiu excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac față de prevederile art. 483 alin. (2), raportate la cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Luând în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte arată că aceasta primează excepției nulității, întrucât vizează legalitatea învestirii instanței de recurs și, în situația admiterii sale, soluționarea celeilalte excepții ar fi de prisos, potrivit art. 248 alin. (2) C. proc. civ.

În aceste condiții, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., asupra excepției inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune faptul că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Aceste dispoziții impun în cauză verificarea admisibilității căii de atac în raport cu obiectul cererii, din perspectiva art. 483 alin. (2) C. proc. civ., căci mențiunea privind dreptul la recurs, inserată în dispozitivul deciziei civile nr. 540A/04.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, nu este de natură să deschidă părții calea extraordinară de atac, în cazul în care ea nu este prevăzută de lege.

Prin cererea introductivă, reclamanta a urmărit repararea prejudiciului cauzat prin prelucrarea nelegală a datelor sale cu caracter personal, prilejuită de împrejurarea, contestată, a încheierii unui contract cu pârâta.

În aceste condiții, Înalta Curte notează că litigiul este unul în materia protecției consumatorului și notează că această natură a fost reținută și în sentința civilă nr. 1132/15.07.2021, prin care Tribunalul București, secția a III-a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a VI-a Civile a aceleiași instanțe.

Articolul 24 C. proc. civ. prevede că "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", iar art. 27 C. proc. civ. dispune că "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".

Cererea de față a fost înregistrată pe rolul instanțelor la 26.08.2020, astfel încât deciziei civile nr. 540A/04.04.2023 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, pronunțată în apel, într-o cauză în materia protecției consumatorilor îi sunt aplicabile prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, care prevăd că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) materia protecției consumatorilor (...)".

Prevederea legală evocată relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile date în apel, în litigiile având ca obiect cereri în materia protecției consumatorilor.

Așadar, dispozițiile legale anterior evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că, din moment ce legiuitorul nu a prevăzut calea de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care a fost soluționată în apel categoria de litigii căreia i se circumscrie prezenta cauză, decizia civilă nr. 540A/04.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, era definitivă de la data pronunțării, mențiunea din dispozitiv privind dreptul la calea extraordinară de atac rămânând fără efect, în temeiul art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil, context în care excepția nulității aceleiași căi de atac, invocată de intimată, va rămâne neanalizată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 540A/04.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 martie 2024.