ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 366/2024

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 27 decembrie 2023, revizuenta A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brânzeu, a solicitat revizuirea deciziei nr. 574/A din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, în dosarul nr. x/2022 apreciind că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 210/A din 24 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2021.

În dezvoltarea motivului de revizuire, întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a solicitat admiterea cererii și revizuirea deciziei nr. 574/29.11.2023 pronunțată în dosar nr. x/2022 de Curtea de Apel Timișoara.

În principal, trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Timișoara ca urmare a încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat stabilit prin decizia nr. 210/24.03.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

În subsidiar, anularea deciziei atacate, ca urmare a încălcării autorității de lucru judecat stabilit prin decizia nr. 210/24.03.2022 și, în consecință menținerea sentinței nr. 626/09.06.2023 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, ca fiind legală și temeinică.

În susținerea căii de atac, revizuenta face o expunere detaliată a corespondenței purtate între părți ulterior pronunțării deciziei nr. 210/A din 24 martie 2022 a Curții de Apel Timișoara.

Cu titlu prealabil, revizuenta a precizat că decizia nr. 574/29.11.2023 pronunțată în dosar nr. x/2022 de Curtea de Apel Timișoara, a cărei revizuire se solicită, nu era motivată la momentul depunerii prezentei cereri de revizuire, context în care va depune printr-un memoriu separat, motivele suplimentare la cererea de revizuire, după comunicarea hotărârii atacate.

În acest context, susține că decizia atacată este dată cu încălcarea autorității de lucru judecat - atât în ceea ce privește efectul negativ, cât și în ceea ce privește efectul pozitiv - al deciziei nr. 210/A din 24 martie 2022 pronunțată în dosar nr. x/2021 de Curtea de Apel Timișoara.

Astfel, aspectele legate de executarea cu bună-credință a contractului subsecvent de furnizare nr. x/29.11.2019, contract încheiat în temeiul Acordului cadru nr. 3416/05.11.2019 de către intimată au fost tranșate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

De asemenea, aspectele legate de depozitarea produselor ce fac obiectul contractului de achiziție, au fost stabilite cu titlu definitiv că acestea există în materialitatea lor și sunt deținute în posesie de către revizuentă, instituția intimată fiind obligată prin decizia nr. 210/A din 24 martie 2022 pronunțată în dosar nr. x/2021 de către Curtea de Apel Timișoara, la plata daunelor-interese cu privire la depozitare.

În ceea ce privește excepția tardivității invocată de intimată, cu referire la motivele suplimentare depuse de revizuentă, Înalta Curte constată că acestea au fost intitulate "note de ședință referitoare la cererea de revizuire", context în care acestea vor fi analizate din această perspectivă, iar nu ca motive suplimentare aduse cererii de revizuire, iar în ceea ce privește excepția nulității, se apreciază că față de soluția dată asupra cererii de revizuire, inadmisibilitatea primează în raport cu modul de soluționare al excepțiilor invocate.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva temeiului de drept invocat reține următoarele:

Motivul de revizuire invocat de revizuentă - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

În speță, se constată că prin cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brânzeu, s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 574/A din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, în dosarul nr. x/2022 apreciindu-se că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 210/A din 24 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2021.

Totodată, este de reținut că hotărârile pretins potrivnice, deși au fost pronunțate în dosare diferite, părțile fiind identice, totuși nu au avut același obiect și aceeași cauză, și ca atare, contrarietatea hotărârilor poate fi analizată numai dacă sunt îndeplinite condițiile anterior menționate.

Așadar, în cadrul desfășurării unei proceduri de achiziție publică, raporturile dintre părți au fost configurate prin încheierea Acordului cadru de furnizare cu nr. 3416/05.11.2019, modificat prin Actul adițional nr. 3127/29.11:2019, precum și a Contractului subsecvent de Furnizare nr. x/29.11.2019.

Astfel, într-un prim litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Timiș, prin cererea înregistrată, A. S.R.L. a solicitat obligarea SCJUPBT la achiziționarea unui număr de 666 paturi de spital cu noptieră medicală conform prevederilor Contractului subsecvent de furnizare nr. x/29.11.2019, obligarea pârâtei la plata prețului cuantificat la nivelul sumei de 2.076.589,53 tei reprezentând contravaloarea acestor produse, precum și daune interese în sume de 140.055,86 ROM și 8100 USD.

Prin sentința civilă nr. 749 din 23 noiembrie 2021 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2021 s-a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA "PIUS BRANZEU" TIMIȘOARA.

Prin decizia civilă nr. 210/A din 24 martie 2022, Curtea de Apel Timișoara a admis apelul reclamantei schimbând în parte sentința apelată și, în rejudecare, a admis cererea, obligând SCJUPBT la cumpărarea unui număr de 666 paturi de spital cu noptieră medical, conform Contractului subsecvent de Furnizare nr. x/29.11.2019, la plata sumei de 2.076.589,53 RON reprezentând prețul acestora, precum la plata sumelor solicitate cu titlu de daune interese, pornind de la împrejurarea că termenul obligației de livrare nu a început să curgă în absența unei comenzi emise de autoritatea contractantă.

În cadrul celui de-al doilea litigiu, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș sub dosar nr. x/2022, care a avut drept obiect cererea prin care SCJUPBT a solicitat instanței să constate că A. S.R.L. nu și-a îndeplinit obligația de livrare a bunurilor ce formează obiect al Contractului subsecvent de furnizare cu nr. x/29.11.2019 și, în consecință, să dispună rezoluțiunea acestuia pentru neexecutarea culpabilă de către pârâtă a obligației esențiale de livrare a 666 paturi de spital cu noptieră medicală.

Prin sentința civilă nr. 626 din 9 iunie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Timiș a respins cererea formulată de reclamanta Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L. și a respins cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 574/A din 29 noiembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara a admis apelul reclamantului Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara împotriva sentinței civile nr. 626 din 9 iunie 2023 pronunțată de Tribunalul Timiș și a schimbat hotărârea apelată în sensul că a admis acțiunea, dispunând rezoluțiunea Contractului Subsecvent de Furnizare cu nr. x/29.11.2019.

Prin urmare, deși condiția identității părților între care s-au derulat cele două litigii finalizate cu actele jurisdicționale pretins potrivnice se verifică a fi îndeplinită, demersurile judiciare au avut obiect și cauză juridică diferite.

Astfel, în speță, prin cel dintâi litigiu, promovat de revizuentă s-a urmărit obligarea pârâtului la executarea obligațiilor contractual asumate prin Contractul subsecvent de furnizare nr. x/29.11.2019, pe când prin cel de-al doilea litigiu, intimatul, în calitate de creditor al unei obligații contractuale neexecutate a solicitat instanței să dispună rezoluțiunea pe cale judiciară a aceluiași contract, ca urmare a conduitei culpabile a revizuentei, ulterior pronunțării deciziei nr. 210/A din 24 martie 2022 a Curții de Apel Timișoara, în temeiul dispozițiilor art. 1516 alin. (2) pct. 2, în corelație cu prevederile art. 1549 și urm. C. civ., aplicabile prin efectul normei de trimitere înscrisă în art. 68 din Legea nr. 101/2016.

De asemenea, în ceea ce privește pretinsa încălcare a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat evocată în cadrul deciziei civile nr. 210/A din 24 martie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel Timișoara, Înalta Curte constată că această susținere nu poate fi primită, întrucât revizuenta a invocat, în cadrul celui de-al doilea demers judiciar considerentele care, în opinia sa, s-ar fi impus cu putere de lucru judecat în cel de-al doilea litigiu, stabilite prin decizia civilă nr. 240/A/2022 a Curții de Apel Timișoara, iar instanța ce a soluționat dosarul nr. x/2022 a analizat și s-a pronunțat asupra acestei chestiuni.

Aceste aspecte pot fi observate în considerentele deciziei a cărei anulare se solicită, în condițiile în care, instanța ce a pronunțat cea de-a doua hotărâre nu numai că nu a ignorat cele statuate jurisdicțional anterior, ci și-a fundamentat parțial soluția pe cele dezlegate de instanța anterioară.

Așadar, examinarea contrarietății de hotărâri în ipoteza nesocotirii efectului pozitiv al autorității lucrului judecat presupune ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluționat deja în cel dintâi litigiu și care, odată definitiv tranșată jurisdicțional, să nu mai poată fi contrazisă. |

În acest context, se reține că deși valorificarea efectului pozitiv al autorității lucrului nu este subsumată condiției triplei identități de părți, obiect și cauză pentru a se reține încălcarea acestuia, dezlegarea dată anterior problemei litigioase și care are legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății trebuie să fie evidentă și nu dedusă din interpretarea considerentelor hotărârii anterioare.

Prin urmare, din analiza hotărârilor judecătorești pretins potrivnice rezultă că, deși litigiul care a format obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Timișoara a avut aceleași părți, însă obiectul și temeiul juridic al dreptului valorificat prin cea de-a doua cerere diferă față de primul litigiu, Înalta Curte nu se poate reține nici încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei de care se prevalează revizuenta, astfel încât se impune respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L..

Referitor la cererea intimatului Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brânzeu privind obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține următoarele:

Intimatul a solicitat obligarea revizuentei la plata sumei de 18.780 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, cu titlu de onorariu avocațial și cheltuieli de transport dovedite prin înscrisurile existente la paginile 70-73 din dosar.

Conform art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".

Prin raportare la acest text de lege, instanța supremă, constatând îndeplinite cerințele art. 452 și pe cele ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga revizuenta A. S.R.L. să plătească intimatului suma de 18.780 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial și cheltuieli de deplasare.

În considerarea celor ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 574/A din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, în dosarul nr. x/2022, pe care o va obliga la plata sumei de 18.780 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatului Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brânzeu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității.

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 574/A din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimatul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PIUS BRÂNZEU.

Obligă revizuenta la plata sumei de 18.780 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2024.