ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1076/2024

Ședința publică din data de 16 mai 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a civilă sub nr. x/2019, A. S.P.R.L., în calitate de administrator judiciar al debitoarei B. S.R.L. a chemat în judecată pârâții B. S.R.L., prin administrator C., și D., solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să anuleze contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.11.2017 de B.I.N. E..

În drept, a invocat art. 117 alin. (1) și (2) lit. g) din Legea nr. 85/2014

Prin sentința civilă nr. 2102/28.04.2023, Tribunalul București, secția a VII-a civilă a admis acțiunea și a anulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.11.2017 de B.I.N. E..

Împotriva acestei sentințe, pârâta D. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, apelanta-pârâtă D. a solicitat suspendarea executării provizorii a sentinței civile atacate, până la soluționarea apelului.

Prin încheierea din 10.10.2023, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins cererea de suspendare.

Împotriva acestei încheieri, pârâta D. a declarat recurs, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

În motivare, recurenta a susținut că instanța de apel a respins greșit cererea de suspendare a executării provizorii a hotărârii, argumentând că instanța trebuia să ia în considerare și efectul devolutiv al apelului și să verifice criticile aduse sentinței apelate, prin care a fost admisă acțiunea și s-a apreciat că prețul imobilului de 135.308 RON nu a fost achitat și că a fost stabilit în mod fictiv, fiind considerat un preț prea mic potrivit raportului de expertiză.

Prin aceste critici aduse sentinței apelate, recurenta a arătat că tribunalul nu i-a analizat toate apărările din întâmpinare, referitoare la faptul că tranzacția imobiliară a fost încheiată cu acordul băncii și că prețul de 135.308 RON a fost achitat integral, așa cum reiese din recipisele de consemnare a sumelor depuse la dispoziția băncii prin intermediul executorului judecătoresc.

În continuare, a subliniat că a depus la dosar o serie de înscrisuri doveditoare și că s-a conformat dispozițiilor tribunalului de fiecare dată, context în care apreciază că este inexplicabil faptul că tribunalul nu s-a pronunțat asupra aspectelor invocate prin întâmpinare.

De altfel, în memoriul de apel a evidențiat că raportul de expertiză tehnică judiciară omologat de prima instanță este lovit de nulitate absolută, fiind efectuat în lipsa sa, ca urmare a nelegalei sale citări, aspecte pe care le-a semnalat și prin obiecțiunile formulate la raport.

În drept, a invocat art. 488 C. proc. civ.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar și, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune punct de vedere la raport; nicio parte nu a prezentat punct de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, în conformitate cu prevederile art. 248, raportat la art. 25 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 32 și cu art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum și art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului și reține următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Dispozițiile art. 32 din aceeași ordonanță stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, iar art. 33 statuează că acestea se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În speță, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, recurentei i s-a pus în vedere să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul datorat, sub sancțiunea anulării cererii, potrivit dovezii de înmânare a adresei ce i-a fost comunicată la 20.11.2023, măsură asupra căreia nu s-a conformat. Acest aspect a fost arătat și în cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, ce i-a fost comunicat recurentei.

Prin urmare, având în vedere faptul că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de timbrare ce îi revenea și că nu operează scutirea legală - personală sau obiectivă - de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32 și art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 197 C. proc. civ., rap. la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în sensul anulării ca netimbrată a cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta D. împotriva încheierii din 10.10.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații B. S.R.L., prin administrator special C. și A. S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei B. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2024.