ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4221/2021

Ședința publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 11.04.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraților a formulat contestație împotriva deciziei nr. 4695/06.03.2017, solicitând anularea soluției de respingere a unei părți din despăgubirea solicitată în baza poliței de asigurare x, încheiată la societatea B..

Prin sentința civile nr. 3374 din data de 17 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinței civile nr. . 3374 din data de 17 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului ți trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept reclamantul și-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând cu prioritate excepția netimbrării invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul reclamantului A. nu îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Recurentului-reclamant i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON conform O.U.G. nr. 80/2013, adresa instanței din 22 martie 2019 care i-a fost comunicată acestuia la data de 29 martie 2019, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.

În aceste condiții se apreciază că recurentul-reclamant nu a înțeles să acopere lipsa taxei judiciare de timbru până la termenul acordat în cauză la data de 28 septembrie 2021.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invoca unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Astfel, deși i s-a adus la cunoștința prin adresa de regularizare a recursului obligația achitării taxei judiciare de timbru, conform prevederilor O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului, recurentul-reclamant nu s-a conformat dispoziției instanței.

Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat iar, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 3374 din data de 17 iulie 2018 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2021.