ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2441/2021

Ședința publică din data de 14 aprilie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal la data de 3 octombrie 2017 sub nr. x/2017 Consiliul Local al Comunei Dumești a solicitat în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit la data de 31.01.2017 și înregistrat sub nr. x/6.02.2017 la OIPOSDRU-MECT și a Deciziei nr. x/03.04.2017 emisă de OIPOCU-Ministerul Educație Naționale, cu consecința exonerării de obligația de plată a sumei de 3.031.587,15 RON și cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 6 din data de 03.02.2020, Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local Dumești în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a anulat în parte Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/1036/SJCSN din 6 februarie 2017 și Decizia de soluționare a contestației nr. 586/ES din 3 aprilie 2017, respectiv în privința sumei de 1 821 042,21 RON, menținând actele contestate în privința creanței bugetare stabilite în sarcina reclamantului în cuantum de 665.400 RON, aferentă activităților experților pe termen scurt și a sumei de 607.014,07 RON aferentă activităților de management pentru partenerul Comuna Aroneanu.

Totodată, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 6.100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând 100 RON taxă judiciară de timbru și 6.000 RON onorariu avocat aferent pretențiilor admise.

3.1 Împotriva sentinței civile nr. 6 din data de 03.02.2020 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul OIPOCU - Ministerul Educației Naționale, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În dezvoltarea motivului de recurs, recurentul-pârât a susținut în esență, următoarele:

Instanța de fond nu a ținut seama de principiul obligativității efectelor contractului de finanțare, statuat de art. 1270 C. civ., potrivit căruia acordul de voință al părților, liber exprimat în condiții de legalitate și concretizat prin contractul semnat de acestea, are putere de lege între părțile contractante și obligă părțile să execute toate prestațiile la care s-au îndatorat prin contract întocmai, la termenele și în condițiile stabilite, conform scopului și prevederilor contractuale.

Raportat la speță, nerespectarea obligațiilor contractuale asumate prin semnarea contractului de finanțare înseamnă o încălcare a principiului forței obligatorii a acestuia, fapt care activează atât clauzele sancționatorii din contract, cât si prevederile legale care reglementează materia contractului. Astfel instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 9 A alin. (2), din Contractul de finanțare, semnat de reclamantă ca beneficiar al finanțării, prin care părțile contractante au stabilit că "Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața AMPOSDRU/OIPOSDRU delegate, după caz, pentru implementarea Proiectului atât pentru acțiunile sau inacțiunile sale, cât și ale partenerului/partenerilor".

Tot prin contractual de finanțare, părțile contractante, au stabilit conform prevederilor art. 4 din Contractul de finanțare, un set legislativ nelimitativ enunțat, în funcție de care se va analiza eligibilitatea cheltuielilor proiectului, astfel: Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul comun nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare, Ghidul Solicitantului, prezentul contract, instrucțiunile AMPOSDRU, precum și alte dispoziții legale aplicabile.

Așa cum reiese din contractul nr. x/04.09.2009 anexat la dosar, Proiectul s-a desfășurat de către reclamant în parteneriat cu Consiliul Local Aroneanu, Consiliul Local Horlești și Fundația "Roma Umanitate" (care a înlocuit Partenerul inițial, A.).

Neregula constatată de către pârâtă este una de o gravitate însemnată având în vedere că ea este de natură a vicia întregul proiect derulat la nivelul acestui partener, de vreme ce afectează însăși realitatea activităților prestate."

In speță, pe lângă prejudiciul cert (contravaloarea orelor plătite dar neefectuate de către unii din experții pe termen scurt ai partenerului com. Aroneanu, situație detaliată în sesizarea de fraudă a DLAF și anexată la fila x voi. II al dosarului) există și unul potențial derivat din nelegalitatea întocmirii documentelor justificative primare, de la nivelul partenerului verificat, pentru toți experții implicați.

Referitor la stabilirea creanței bugetare în cuantum de 2 428 056.28 RON aferentă serviciilor de management și consultanță, instanța apreciază că această măsură nu respectă principiul proporționalității.

În fapt, pârâta a stabilit că aceasta este suma pe care reclamanta se impune să o restituie având în vedere un singur aspect: nefurnizarea de către reclamant a unor documente care să ateste sumele efectiv plătite celor doua persoane din echipa de management, managerului de proiect dna. B. și responsabilului zonal dl. C., din totalul sumelor decontate în baza contractului de prestări servicii nr. x/2011 încheiat cu S.C. D. S.R.L. în absența unei astfel de detalieri din partea reclamantei, pârâta a decis necesitatea recuperării întregii sume achitate în cadrul proiectului și aferente întregului management al acestuia.

Din aspectele de fapt reținute anterior, reiese într-adevăr responsabilitatea directă și certă a celor două persoane în furnizarea către autoritatea contractantă a unor documente justificative aferente partenerului com. Aroneanu care, prin modalitatea lor de întocmire și circuitul intern, nu sunt în măsură să facă dovada realității prestațiilor experților pe termen scurt angajați de acest partener.

Contrar afirmațiilor reclamantului, conform contractului de finanțare (art. 9 și 10). lui îi revenea obligația de a cunoaște în detaliu sumele efectiv decontate celor doi experți din totalul sumelor achitate firmei de management, respectiv de a deține documente justificative care să poată face posibilă identificarea și auditarea acestor cheltuieli (art. 2 din H.G. nr. 759/2007).

Așa cum s-a menționat și anterior, simplul fapt că managementul proiectului s-a externalizat și din conținutul facturilor emise de prestator nu reiese în concret activitățile achitate de reclamant, nu îl absolvă pe acesta de propria răspundere contractuală față de finanțator.

Mai mult, din cuprinsul art. 13.5 al contractului de prestări servicii nr. x/2011 reiese că operațiunea prealabilă plății serviciilor de management presupunea recepția serviciilor prestate, proces care implica identificarea în concret a acestor servicii, aprecierea lor cantitativă și calitativă.

Totodată, potrivit art. 12.5 din acest contract obliga prestatorul (SC D. SRL) să permită Comisiei Europene și Biroului European Antifraudă să verifice, examinând documentele originale, implementarea proiectului și să conducă un audit complet pe baza documentelor justificative.

Toate aceste prevederi contractuale creează cadrul legal care ar fi permis reclamantei adoptarea unei conduite diligente care să îi furnizeze finalmente informațiile solicitate de echipa de control fiind în măsură să stabilească conținutul caietului de sarcini și a contractului de prestări servicii, în contextul în care avea cunoștință de obligațiile pe care și le asumase anterior prin cererea de finanțare."

În mod greșit instanța de fond a apreciat că: " neprezentarea de către reclamant a acestor documente justificative personalizate pentru cei doi membri ai echipei de management, deși imputabilă reclamantei nu poate justifica atitudinea pârâtei de recuperare a întregii sume achitate în cadrul proiectului pentru întreaga activitate de management, întrucât suma de 2 428 056.28 RON reprezintă contravaloarea întregii activități de management care a presupus activități specifice nu doar pentru partenerul la care s-au identificat nereguli (com. Arneanu), ci și în privința celorlalți trei parteneri implicați."

Conform art. 9 A alin. (2) din Contractul de finanțare semnat de reclamantă ca beneficiar al finanțării, părțile contractante au stabilit că "Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața AMPOSDRU/OIPOSDRU delegate, după caz, pentru implementarea Proiectului atât pentru acțiunile sau inacțiunile sale, cât și ale partenerului/partenerilor", cu consecința firească a angajării răspunderii beneficiarului finanțării pentru neregulile constatate a fi săvârșite de partenerii săi, ori pentru prestatorii serviciilor externalizate ale proiectului, conform art. 10 alin. (1) Contract de finanțare; "în cazul subcontractării unor activități din cadrul proiectului, responsabilitatea totală revine în exclusivitate Beneficiarului (...)".

Ori, în cauză, instanța de fond, prin neaplicarea prevederilor contractului de finanțare - ca lege a părților, a defalcat sumele datorate, ca și când beneficiarul finanțării nu și-ar fi angajat răspunderea civilă și patrimonială prin acord liber exprimat la semnarea contractului de finanțare, conform art. 9 A alin. (2) coroborat cu art. 10 alin. (1) Contract de finanțare.

În temeiul acestei răspunderi, sumele cu titlu de finanțare pentru implementarea proiectului, sunt destinate beneficiarului finanțării semnatar al contractului care consfințește condițiile raportului juridic contractual de finanțare, și nu partenerilor sau subcontractorilor acestora sau celui care beneficiază de finanțare, beneficiarul finanțării și finanțatorul au stabilit că beneficiarul are obligația transmiterii tuturor datelor și informațiilor solicitate de către AMPOSDRU/OIPOSDRU delegate, atât în etapa prefinanțării, implementării propriu-zise a proiectului cât și în perioada post implementare, așa cum reiese din prevederile art. 9A alin. (24) Contract de finanțare, precum și din prevederile imperative ale ari. 21 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011("Structurile verificate au obligația de a prezenta la termenele stabilite toate datele și documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum și de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfășurarea activității de verificare în bune condiții"), în caz contrar fiind obligat să restituie întreaga sumă primită, conform art. 9A alin. (25) Contract de finanțare.

Astfel, instanța de fond în mod neîntemeiat și în afara cadrului Contractului de finanțare, apreciază că "nu poate ignora faptul că suma de 2.428.056,28 RON reprezintă contravaloarea întregii activități de management care a presupus activități specifice nu doar pentru partenerul la care s-au identificat nereguli (com. Arneanu) ci și în privința celorlalți trei parteneri implicate", este chiar dovada aplicării de către OI POCU MEC fosta OIPOSDRU MEN, a principiului proporționalității în cauză, atât timp cât activitatea pentru care beneficiarul răspunde în fața AMPOSDRU/OIPOSDRU, nu a fost justificată prin prezentarea documentelor care să poată asigura o pistă de audit adecvată pentru justificarea sumei de 2.428.056,28 RON.

În aceste condiții, motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), instanța de fond dă eficiență unei norme generale în condițiile existenței unei norme speciale aplicabile (așa cum este prevederea imperativă a legiuitorului național din art. 21 alin. (8) O.U.G. nr. 66/2011 și prevederile contractului de finanțare a căror eficiență juridică a fost cu caracter de evidență, înlăturată din cauză), dându-se astfel o interpretare greșită întregului raport juridic dedus judecății.

De altfel, nerespectarea unei norme imperative, este cauză de nulitate pentru actul astfel întocmit, iar prevederile art. 21 alin. (8) O.U.G. nr. 66/2011 sunt prevederi imperative, fără îndoială, de care instanța de fond nu a ținut cont, așa cum nu a ținut cont nici de mai sus menționatele prevederi ale contractului de finanțare.

În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, consideră că valoarea acestora exced cu mult valoarea prevăzută în protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală intervenit la data de 14.02.2019.

Ca urmare, solicită reducerea cheltuielilor de judecată

3.2. Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și reclamantul Consiliul Local Dumești, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinței recurate și în rejudecare, admiterea în întregime a acțiunii, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivului de casare invocat, recurentul-reclamant a susținut, în esență, în privința sumei de 607.014,07 RON reprezentând cheltuielile de management si consultanță că instanța de fond în mod greșit a reținut doar parțial caracterul fondat al acțiunii și doar din perspectiva aplicării concrete a principiului proporționalității, reglementat de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011. Astfel, instanța de fond a încălcat prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), art. 2 alin. (1) lit. n), art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 5 alin. (1) lit. c) din Regulamentul nr. 2988/1995 și ale art. art. 85 alin. (3) din Regulamentul nr. 1303/2013.

Instanța de fond a apreciat că se impune restituirea având în vedere un singur aspect, nefurnizarea de către reclamant a unor documente care să ateste sumele efective plătite celor două persoane din echipa de management, managerul de proiect dna B. și responsabilul zonal C., din totalul sumelor decontate în baza contractului de prestări servicii nr. x/2011 încheiat cu S.C. D..

Neprezentarea de către reclamant a acestor documente justificative personalizate pentru cei doi membri ai echipei de management, deși imputabilă, nu poate justifica atitudinea pârâtei de recuperare a întregii sume achitate în cadrul proiectului pentru întreaga activitate de management", iar la pag. 19 a hotărârii (alin. (2) în mod corect instanța de fond reține: CL Dumești nu a refuzat să pună la dispoziția OIPOCU documentele, a transmis o parte din documente la o săptămână după ce i-au fost solicitate (cele de la pct. A din adresa OIPOCU), iar pentru celelalte (cele de la pct. B) a solicitat clarificări de la OI POCU, în temeiul art. 9A pct. 3 din Contractul de finanțare, așa cum pârâta recunoaște prin întâmpinare și prin procesul-verbal.

Conduita CL Dumești, constând în solicitarea de clarificări de la OIPOCU -in temeiul art. 9,3 din Contractul de finanțare prin care să i se indice "baza legală" pentru a cere de la D. documente de plată către cei 2, ordine de plată și extrase de cont ale D., inclusiv centralizator cu defalcarea plăților făcute cu experții, acte cu caracter confidențial, pentru a justifica cererea adresată către D., nu constituie neregulă, nefiind întrunite condițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, așa cum greșit a considerat prima instanță.

Conform Procesului-verbal- fila x, OI POCU-MEN i-a solicitat expres, prin Adresa x/7.11.2016, transmiterea următoarelor informații:

A) "Documente justificative tehnice și financiare cu privire la toate cheltuielile solicitate la plată, aferente serviciilor de management și consultanță pentru implementarea proiectului id x, externalizate în baza Contractului de prestări servicii nr. x/27.09.2011";

B) "Documente justificative din care să rezulte cheltuielile efectuate cu experții B.- manager de proiect și C.- responsabil regional în cadrul proiectului id x (raporturile juridice în baza cărora și-au efectuat activitatea pe proiect; documentele suport aferente activității desfășurate de cei 2 experți; documente de plată, ordine de plată și extrase de cont, inclusiv centralizator cu defalcarea plăților făcute cu experții, pentru fiecare factură aferentă serviciilor de plată și management)",

OI POCU-MEN, în loc să răspundă și să indice textul de lege care îl îndreptățește să ceară aceste documente, care să arate că are dreptul de a solicita acele documente de la D., a emis Procesul-verbal și a declarat neeligibilă întreaga sumă aferentă cheltuielilor de management, aferentă întregului proiect în sumă de 2.428.056,028 RON.

D. S.R.L. nu este partener în proiect ci un cocotractant al unui partener, prin urmare, instanța de fond face o confuzie referitoare la cheltuielile aferente managementului Proiectului, între 3 aspecte și implicit între prevederile legale și contractuale aplicabile fiecăreia dintre aceste relații:

Suma de 2.428.056,028 RON a fost plătită societății D. în anul 2014, pe baza facturilor, procese-verbale de recepție etc. și care reflectau și activitatea societății D.. OIPOCU-MEN are raporturi juridice doar cu beneficiarul- Consiliul Local Dumești- în raport cu care verifică cheltuielile efectuate, și nu cu fiecare angajat/colaborator al societăților care a achiziționat prestarea unor servicii în cadrul proiectului- D..

Toate prevederile legale indicate de intimată în întâmpinare și în Procesul-verbal ca fiind încălcate, vizează eligibilitatea cheltuielilor, adică raporturile Beneficiarului- CL Dumești- cu OI POCU-MEN. În cadrul acestora, pentru a putea obține de la finanțator sumele pe care le-a plătit către D., CL Dumești trebuia sa depună- și le-a depus- toate documentele indicate în aceste prevederi legale, facturile emise de către D., pe baza cărora cheltuielile pot fi auditate și identificate, rapoartele de activitate depuse de D.. CL Dumești nu avea obligația de a depune documente justificative suplimentare ca să dovedească eligibilitatea cheltuielilor aferente celor 2 angajați ai societății D. -B.- managerul de proiect și C.- expert pe termen lung.

Cum împărțea D. banii primiți - cât plătea fiecărui colaborator din cei 15 din echipa de management, cât erau cheltuielile directe/indirecte ale societății, care era marja de profit a societății D., nu intră sub incidența Contractului de finanțare sau a Contractului de prestări servicii x/2011 și nu constituie neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Potrivit art. 11 din Contractul de finanțare și art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 (contractul de finanțare fiind încheiat în anul 2010) constituie "neregulă- orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, (ce rezulta dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene,) care a prejudiciat (sau care poate prejudicia) bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Mai mult, există clauză în Contractul de finanțare – art. 9. A pct. 3- care prevede dreptul beneficiarului de a solicita clarificări, contrar celor susținute de instanța de fond, care nu a motivat în niciun fel de ce a înlăturat această susținere a reclamantei și și-a însușit exclusiv punctul de vedere al OIPOSDRU.

În plus, potrivit Ghidului solicitantului, Condițiilor generale și condițiilor specifice și Instrucțiunilor POSDRU pentru serviciile externalizate, autoritățile de management și autoritatea contractantă nu solicită aceste documente.

Dovadă în acest sens este și aceea că toate acele documente solicitate, le-au fost remise de către D. S.R.L. și le-a depus în dosarul de fond al cauzei.

OIPOCU afirmă că "neregula a constat că din facturile trimise, nu s-au putut defalca salariile celor 2 experți". Or, nu a fost prejudiciat cu nimic bugetul UE și nici nu a existat un asemenea potențial prejudiciu prin remiterea unor documente solicitate și prin solicitarea de clarificări de la pârâtă. Pârâta nu indică în ce a constat prejudiciul produs sau care s-ar fi putut produce pentru că a solicitat aceste clarificări.

În mod greșit de instanța de fond a invocat art. 9 și art. 10 din Contractul de finanțare ca argument pentru întrunirea condițiilor de la art. 2 alin. (2) pct. a din O.U.G. nr. 66/2011 și pentru că ar fi avut obligația de a cunoaște în detaliu sumele efectiv decontate celor 2 experți din totalul sumelor achitate firmei de mangement.

În Ghidul condiții generale- care arată care sunt documentele pe care beneficiarul este obligat să le arhiveze- se regăsesc doar documentele de la pct. A din Adresa x/7.11.2016 și pe care le-a depus de îndată a dispoziția OIPOSDRU și printre acestea nu se regăsec cele de la pct. B. Această obligație de arhivare este prevăzută tocmai în scopul de a se oferi o pistă de audit adecvată pentru aceste instituții.

Instanța de fond în mod greșit interpretează și invocă art. 13.5 din Contractul de prestări servicii ca argument pentru întrunirea condițiilor de la art. 2 alin. (2) pct. a din O.U.G. nr. 66/2011 și declararea ca neeligibile a cheltuielilor cu managementul. Contrar celor susținute de instanță, conform art. 13.5 și a întregului art. 13, în prealabil plății serviciilor de management, a recepționat activitățile (serviciile prestate) de la S.C. D., în mod concret, pe baza Rapoartelor de activitate tehnice și financiare și a altor documente care însoțeau aceste rapoarte, în funcție de specificul activității. Acestea au fost înaintate către OIPOSDRU, care le-a verificat și a declarat cheltuielile eligibile și le-a încuviințat la plată.

Instanța de fond în mod greșit, a apreciat că fapta CL Dumești, așa cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele unei nereguli. Sub acest aspect, prima instanță a aplicat greșit următoarele prevederi legale: art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 5 alin. (1) lit. c) din Regulamentul nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, art. 85 alin. (3) din Regulamentul nr. 1303/2013 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, toate acestea reglementând principiul proporționalității, practica CJUE.

Curtea Europeană de Justiție a stabilit că sancțiunile din dreptul intern trebuie să fie întotdeauna proporționale cu gravitatea abuzului" (cauza C-146/05, hot. din 27.09.2007, Collee KG și Finanzanct), iar "măsura să nu depășească ceea ce este necesar pentru că devine impropriu scopului urmărit" (cauza C-45/2006, Campina).

Așa cum s-a reținut, în mod constant, în jurisprudența CJUE, măsurile și restricțiile impuse de autoritățile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului (ex.: hotărârea din 13 decembrie 1979, Haner c. Land Rheinland-Pfalz, C-44/79; cauza R c. Intervention Board, ex parte E.D.&F.Man (Sugar Ltd, c - 181/84).

Totodată, în considerentele Deciziei nr. 342/2013, Curtea Constituțională a mai reținut că "instanța de judecată este chemată să analizeze în concret dacă în activitatea beneficiarului contractului s-au înregistrat nereguli de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene".

Instanța de fond in mod greșit nu a dat curs aplicării acestor texte de lege si a criteriilor conținute ci doar s-a mulțumit să împartă valoarea managementului de proiect la 4 - numărul de parteneri în proiect, deși aceștia au avut responsabilități si valori ale finanțării diferite în proiect, după cum urmează:

În ceea ce privește circumstanțele concrete ale cauzei instanța de fond ar fi trebuit să tină seama de următoarele cifre, criterii obiective cuantificabile referitor la finanțare:

l.Așa cum rezultă din art. 6 "Responsabilitățile părților în implementarea contractului" din Acordul de parteneriat, partenerul principal (Dumești) și partenerul S.C. D. au avut responsabilități mari și, implicit, partea din finanțare mult mai mare, respectiv CL Aroneanu și CL Horelești - au avut fiecare câte o finanțare de 1.500.000 RON (plus TVA).

CL Aroneanu i-ar fi revenit doar o finanțare de 10,23 % din valoarea totală a finanțării de 14.371.330,00 RON, adică doar 1.500.000 RON si responsabilități pe măsură, potrivit art. 7.1 din Acordul de parteneriat, însă aceasta a primit efectiv mult mai puțin,

Managementul de proiect aferent CL Aroneanu în cadrul proiectului a vizat și alte activități decât cele in care au fost implicați cei 30 (din 34) experți pe termen profesori - cum sunt achiziții publice în si plata subvențiilor către copii si părinții, raportat la care nu s-au constat nereguli nici in privința activităților si nici a managementului aferent.

În echipa de management a proiectului au fost implicate 15 persoane care au asigurat managementul proiectului corespunzător CL Aroneanu, 13 membri nesăvârșind nereguli.

Au existat 4 parteneri, CI Aroneanu fiind doar una dintre ele.

b. Referitor la Proiect

In cadrul Proiectului, așa cum rezultă din cererea de finanțare și Contractul de finanțare și toată documentația proiectului aflate la dosarul de fond de care a beneficiat un grup de peste 2500 de copii și părinți aflați în condiții de sărăcie și excluziune socială din comunitățile în care trăiesc s-au derulat 2 programe.

Măsura declarării ca neeligibilă a sumei de 607.014,07 RON (a fortiori a sumei de 2.428.056,028 RON) nu este "adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit (...)" sancționarea CL Dumești - unul din parteneri- pentru că a solicitat niște informații suplimentare pentru depunerea unor documente, în contextul în care este vorba de un proiect de care a beneficiat un grup de 2.500 de persoane- copii și părinți care și-a atins scopul stabilit, iar numiții B. si C. au încasat sub 20.000 RON din suma de 2.428.056,028 RON, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul de fond sunt, astfel că decizia instanței de fond de a menține ca neeligibilă cheltuiala de 607.014,07 RON este greșită nefiind proporțională.

În ceea ce privește natura și frecvența neregulilor constatate, criteriu de care prima instanță ar fi trebuit să țină seama arată că nu a mai existat nicio altă măsură administrativă/sancțiune aplicată în derularea Proiectului, acestui partener sau altor parteneri/beneficiari/colaboratori în legătură cu cele 2 programe derulate în cadrul proiectului, nici pentru acest tip de activități și nici pentru achizițiile publice desfășurate în acest proiect.

În ceea ce privește impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv arată că implementarea proiectului s-a finalizat în anul 2014, monitorizarea in 2017 iar această pretinsă neregulă a fost constatată în decembrie 2016.

Se remarcă faptul că pretinsa neregulă - solicitarea de clarificări pentru depunerea documentelor care să arate drepturile bănești cuvenite celor 2 membri ai echipei de management în vederea declarării lor ca neeligibile/refuzul depunerii acestor documente- NU a avut nici un impact/consecință financiară asupra proiectului sau vreunuia dintre proiecte.

În ceea ce privește gradul de vinovăție al beneficiarului, consideră că lipsește vinovăția CL Dumcști, nu există un refuz de a se conforma solicitărilor pârâtei. CL Dumești a transmis o parte din documente- așa cum rezultă din PV iar pentru a le depune pe celelalte a solicitat lămuriri și le-a depus când i-au fost remise de către S.C. D., însă instanța de fond în mod greșit nu a reținut acest aspect în stabilirea proporționalității.

Față de amploarea acestui proiect, de derularea lui fără constatarea vreunei nereguli sub egida aceluiași management de proiect, declararea ca neeligibilă a sumei de 607.014,07 RON din cheltuielile managementului de proiect pentru că s-au solicitat unele clarificări care au dus al amânarea depunerii documentelor referitoare la drepturile bănești încasate de 2 membri ai echipei de management, apare excesivă.

Având în vedere toate acestea, instanța de fond în mod greșit a ajuns la concluzia ca declararea ca neeligibă a sumei de 607.014,07 RON (25% din valoarea întregului management de proiect) respecta principiul proporționalității (art. 17). Totodată, în privința sumei de 665.400 RON, în mod greșit instanța de fond a aplicat prevederile art. 2 alin. 1it. a din O.U.G. nr. 66/2011, considerând întrunite cerințele acestui text de lege.

În urma cercetărilor DNA s-a stabilit "din totalul experților pe termen scurt implicați în proiect din partea partenerului 1- Consiliul Local Aroneanu, doar 5 experți- E., F., G., H., I.- au declarat organelor de urmărire penală sau echipei de control DLAF faptul că nu au efectuat toate orele menționate în documentele justificative" .

Cu toate acestea si în pofida a ceea ce s-a constat in probele administrate in dosarul penal și a concluziilor din Ordonata de clasare in mod greșit instanța de fond a considerat ca in privința tuturor celor 34 de experți pe termen scurt ai CL Aroneanu sunt întrunite condițiile art. 2 alin. (2) pct. a O.G. nr. 66/2011 considerând că toate drepturile bănești reprezentând contravaloarea tuturor serviciilor prestate de aceștia sunt cheltuieli neeligibile.

Or, în acest caz, prima instanță trebuia să acorde eficiență principiului in dubio pro reo si nu să declare neeligibile cheltuielile reprezentând salariile tuturor experților profesori ai CL Aroneanu pe întreaga perioadă de derulare a contractului, inclusiv pentru activitățile desfășurate.

In mod nelegal, instanța de judecată se substituie unei autorități administrative cu atribuții in constatarea neregulilor si stabilirea creanțelor bugetare stabilind că CL Dumești a săvârșit o nouă neregulă-alta decât cele reținută in Procesul-verbal: "In speță neregula esențială constă în acțiunea reclamantului beneficiar al finanțării europene de a nu furniza documente justificative reale aferente cererilor de rambursare întocmite pentru partenerul corn Aroneanu, respectiv de a nu putea face dovada indubitabilă a îndeplinirii de către acest partener a tuturor activităților la care s-a angajat prin cererea de finanțare"-p-13 hotărâre, întrucât nicăieri in Procesul-verbal contestat nu este reținută o asemenea neregula.

Instanța de fond in mod greșit consideră întrunite condițiile art. 2 pct. 2 si argumentează aplicarea măsurii administrative pe faptul că anumite demersuri ale experților creează "premisa furnizării Autorității contractante a unor informații nereale,,- p.15- că "persistă dubiul cu privire la realitatea prestațiilor având in vedere recunoașterea inițială "chiar dacă unii experți si-au nuanțat în fața organului de urmărire penală declarațiile date inițial in fata inspectorilor DLAF" -p. 15 hotărâre - "că acțiunile descrise creează premisele clare ale prejudicierii bugetului finanțatorului prin prisma dubiului pe care îl aruncă cu privire la însăși realitatea prestării activităților raportate si finanțate -pag. 16 "atât timp cât nicăieri nu s-a invocat de către OIPOSDRU in PV, de către DLAF, de către DNA în cadrul actelor de urmărire penală si cu atât mai mult nu s-a dovedit neefectuarea activităților de către experții-profesori cu excepția celor 5 indicați la pct. 32 din prezentul recurs si indicați in Ordonata de clasare.

Stabilirea faptului că întreaga sumă aferentă salariilor a 30 de experți colaboratori ai CL Aroneanu, față de 5 care au săvârșit posibile nereguli, apare ca fiind inadecvată, excesivă.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului si obligarea paratei -intimate la plata cheltuielilor de judecată de la fond si recurs.

4.1. Intimata reclamantă Consiliul Local Dumești a formulat întâmpinare față de recursul recurentului-reclamant Consiliul Local Dumești, solicitând respingerea acestuia, admiterea propriului recurs, casarea sentinței atacate și în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Recurenta OI POCU - MEN arată că hotărârea primei instanțe este nelegală ca urmare a unor motive care s-ar încadra la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocând încălcarea art. 20 C. proc. civ., normă de drept procesual și nu o normă de drept material, așa cum impune art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De asemenea, intimata recurentă enumeră o multitudine de acte normative, naționale și europene, decizii ale Curții Constituționale, fără să precizeze în ce a constat aplicarea/interpretarea greșită a acestor acte normative de către instanța de fond, după care face afirmații fără nicio legătură cu speța sau care nu au fost invocate/contestate.

Intimata OI POCU - MEN face o greșeală uriașă de teorie generală a dreptului când consideră că un contract (de finanțare) - clauzele sale - constituie o normă juridică specială care derogă de la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, care este norma generală.

Principiul de drept specialia derogant generalibus vizează raportul dintre norme juridice, iar nu raportul dintre norme juridice si Contract. Exprimarea plastică și sugestivă a principiului forței obligatorii a contractului, consacrat de art. 1.270 C. civ. - "(]) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante", nu transformă contractul într-o lege — act ce emană de la puterea legiuitoare - pentru a se pune problema caracterului special și general al acestuia ca normă juridică.

În concluzie, cele invocate de OI POCU nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Mai mult, OI POCU - MEN face doar susțineri care vizează netemeinicia hotărârii primei instanțe si nu nelegalitatea acesteia. După ce intimata recurentă a invocat art. 20 C. proc. civ., în toată cererea de recurs nu mai invocă aspecte referitoare la o greșită aplicare sau interpretare a legii, ci doar chestiuni legate de temeinicia primei hotărâri.

Consiliul Local Dumești a transmis către OI POCU - MEN răspuns la Adresa nr. x/07.11.2016, așa cum indică Procesul Verbal de nereguli întocmit de însăși recurenta - intimata OI POCU, la f. x a Procesului-verbal.

In primul rând, această susținere nu vizează nelegalitatea hotărârii primei instanțe, ci netemeinicia, în ceea ce privește aspecte neinvocate în fața primei instanțe, iar în al doilea rând, din documentele justificative solicitate prin Adresa nr. x, conform Procesului-verbal 29-, OI POCU-MEN au fost transmise cele referitoare la pct. A, respectiv toate cheltuielile solicitate la plata, aferente serviciilor de management și consultanță pentru implementarea proiectului id x, externalizate în baza Contractului de prestări servicii nr. x/27.09.2011însă, referitor la înscrisurile de la pct. B, CL Dumești a comunicat 01 POCU -MEN prin Adresa cu nr. de înregistrare la x/15.11.2016 - al cărei conținut este redat la f. x din Procesul-verbal că nu deține aceste documente și nu intră în atribuțiile sale decât să verificăm dacă numărul de ore prestate de către experții desemnați de către prestatorul de servicii de management externalizat și activitățile pentru care au fost contactați respectă prevederile contractului de prestări servicii, se încadrează în prevederile caietului de sarcini și respectă regulile tarifare admise" .

Deci CL Dumești nu a refuzat să pună la dispoziție documentele solicitate la pct. B, solicitarea de clarificări de la OI POCU – MEN s-a efectuat în temeiul art. 9.3 din Contractul de finanțare ca urmare a solicitării unor documentele care să permită stabilirea drepturilor bănești plătite de prestatorul de servicii D. cocontractanților săi - managerului de proiect B. și expertului pe termen lung C.-, în temeiul Contractului de prestări servicii nr. x/2011, la care CL Dumești nu este parte, nu constituie neregulă, nefiind întrunite condițiile art. 2 alin. (1) Iit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Atât instanța de fond, cât și intimata fac o mare confuzie, referitoare la cheltuielile aferente managementului Proiectului. Eligibilitatea cheltuielilor este o chestiune care vizează raporturile finanțatorului cu Beneficiarul și nu raporturile societății căreia i-au fost externalizate serviciile de management (și care nu este partener)- D. S.R.L.- cu proprii angajați.

A. Referitor la finanțare:

Așa cum rezultă din art. 6 "Responsabilitățile părților în implementarea contractului" din Acordul de parteneriat finanțarea CL Aroneanu (ca si CL Horlești) a fost de 1.500.000 RON (plus TVA). Potrivit art. 7.4 și art. 7,5 din Acordul de parteneriat (aflat la dosarul de fond si depus si la dosarul ICCJ), partea ce revine CLAroneanu din întreaga finanțare este de 10,23%.

CL Aroneanu i-a revenit doar o finanțare de 10,23% din valoarea totală a finanțării de 14.371.330,00 RON, adică doar 1.500.000 RON și responsabilități pe măsură, potrivit art. 7.1 din Acordul de parteneriat.

Deci dacă instanța ar fi să aplice un criteriu obiectiv, matematic, de reducere proporțională, ar trebui ca din cheltuielile aferente întregului management de proiect, în cuantum de 2.428.056,28 RON, să rețină, eventual, ca neeligibile și, implicit, să mențină, eventual PV ca fiind legal, pentru 10,23% din suma de 2.428.056, 28 Ici, adică 248.390,158 RON, și nu pentru 25%, 1/4 din valoarea cheltuielilor cu management aferente întregului proiect de 2.428.056,28 RON. Partea din cheltuielile de management si consultată ce corespunde activităților desfășurate de CL Aroneanu, părții din proiect implementate de CL Aroneanu este în cuantum de 248.390,15 RON, iar pentru ceilalți 3 participanți la proiect 2.179.66.12212i

Din perspectiva acestui criteriu, ar trebui ca suma de 1.821.042,21 RON pentru care instanța de fond a admis acțiunea noastră să fie majorată la 2.179.666,122 RON (2.428056,28 - 248.390,158) nicidecum sa fie redusă sau înlăturată cum solicită intimata- recurentă.

Managementul de proiect aferent CL Aroneanu în cadrul proiectului a vizat și alte activități decât cele în care au fost implicați cei 30 (din 34) profesori în legătură cu a căror activitate managementul de proiect se apreciază că nu a fost corect îndeplinit.

S-au efectuat achiziții publice și s-au plătit subvenții către copii si părinți, raportat la care nu s-au constat nereguli nici în privința activităților si nici a managementului aferent.

Valoarea acestora este in cuantum total de 690.012,7 RON. Astfel, din finanțarea totală de 1.500.000 RON, suma de 272.697,34 RON(sumă aprobată + TVA) a reprezentat achiziții servici i/produse și suma de 463.720,00 RON, a reprezentat subvenții, rezultând un total de 690.012,7 RON (conform Adresei D. S.R.L. nr. 728/15.07.2020 atașată).

Pentru remunerarea profesorilor CI Aroneanu, suma alocată a fost de 737.400,00 RON, dar din aceștia în discuție în PV de nereguli este suma de 665.400 Iei. Pentru activitățile derulate de acești profesori corespunzător sumei de 665.400 RON se susține că activitățile desfășurate managerul de proiect, B., si expertul pe termen lung, C., nu au fost corect desfășurate.

Din toată finanțarea de 1.500.000 RON suma de 665.400 RON, reprezentând remunerarea profesorilor partenerului Aroneanu, constituie 44.36%

Aplicând procentul de 44,36% la 248.390,158 RON (valoarea management pentru toate activitățile desfășurate de CL Aroneanu, inclusiv achiziții și plata subvențiilor pentru care nu s-au constatat nereguli), se obține 110.185,87 RON, ce reprezintă valoarea managementului corespunzător activității profesorilor în legătură cu care se suspicionează că activitatea managerului de proiect B. si expertului pe termen lung C. ar constitui neregulă.

In concluzie, instanța, pe baza criteriilor obiective, cuantificabile indicate pana acum ar trebui -in privința cheltuielilor aferente consultantei si managementului de proiect să admită acțiunea și să anuleze PV de nereguli pentru suma de 2.317.870,41 RON si nu doar pentru suma de 1.821.042,21 RON, cum în mod greșit a procedat instanța de fond.

Din perspectiva acestui criteriu, ar trebui ca suma de 1.821.042,21 RON pentru care prima instanță a admis acțiunea să fie majorată de instanța de recurs, in aplicarea corectă a principiului proporționalității -art. 17 O.U.G. nr. 66/2011- la 2.317.870.41 RON: 2.428.056,28 RON (valoarea totală a managementului de proiect) - 110.158,87 RON (valoarea managementului aferent activității profesorilor Aroneanu raportat la care managementul de proiect nu ar fi fost corect).

In nici un caz sa fie redusă sau înlăturată asa cum sutine intimata-recurentă.

B. Referitor la proiect:

Proiectul a fost finalizat cu succes, implementarea și monitorizarea fiind încheiate încă din 2014, respectiv 2017, Proiectul a ieșit și din etapa de monitorizare, iar obiectivul programului de finanțare - reintegrarea în sistemul de învățământ, prevenirea abandonului școlar a copiilor și părinților aflați în condiții de sărăcie și excluziune socială și scopul Proiectului au fost atinse.

C. în ceea ce privește natura și frecvența neregulilor constatate, important de subliniat sunt următoarele:

a) Solicitarea de clarificări pentru depunerea documentelor care să arate drepturile bănești cuvenite celor doi membri ai echipei de management în vederea declarării lor ca neeligibiie nici măcar nu constituie o neregulă, în sensul art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, și nu este o activitate frauduloasă/penală, de ascundere a unor documente, ci de solicitare a unor lămuriri.

b) Se remarcă faptul că pretinsa neregulă - solicitarea de clarificări pentru depunerea documentelor care să arate drepturile bănești cuvenite celor doi membri ai echipei de management în vederea declarării lor ca neeligibile/refuzul depunerii acestor documente - NU a avut niciun impact/consecință financiară asupra proiectului sau asupra vreunuia dintre proiecte.

Cu privire la cheltuielile de judecată arată că aspectele criticate nu pot face obiectul recursului, ci doar a unui apel, conform Recursului în interesul legii nr. 3/5 martie 2020.

4.2. Recurentul-pârât OIPOCU - Ministerul Educației Naționale a formulat întâmpinare față de recursul recurentului-reclamant Consiliul Local Dumești, solicitând respingerea acestuia, admiterea propriului recurs, casarea sentinței atacate și în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor formulate prin întâmpinări dar și prin răspunsul la întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul promovat de recurentul-pârât OIPOCU – Ministerul Educației este fondat iar recursul recurentului-reclamant Consiliul Local Dumești este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Obiectul acțiunii în contencios administrativ deduse judecății îl constituie anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit la data de 31.01.2017 și înregistrat sub nr. x/6.02.2017 la OIPOSDRU-MECT și a Deciziei nr. x/03.04.2017 emisă de OIPOCU-Ministerul Educație Naționale.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare întocmit la data de 6 februarie 2017 și care face obiectul prezentei cauze, pârâtul a impus recuperarea unei creanțe bugetare în cuantum total de 3.031.587,15 RON din care: suma de 665 400 RON reprezentând cheltuieli aferente experților pe termen scurt angajați în cadrul proiectului de către partenerul comuna Aroneanu și suma de 2 428 056,028 RON reprezentând valoarea totală a serviciilor de management și consultanță din cadrul proiectului.

Împotriva acestui titlu de creanță reclamantul a formulat contestație administrativă care a fost respinsă ca nefondată prin Decizia nr. 586/3 aprilie 2017 .

Astfel, s-a reținut că nu sunt eligibile și se impun a fi recuperate cheltuielile decontate aferente activității experților pe termen scurt angajați de Com. Aroneanu, întrucât toate documentele justificative intitulate "raport de activitate" aparținând acestora au fost de fapt întocmite, pentru fiecare expert în parte, de către managerul de proiect dna. B., atestând în acest mod o situație de fapt care nu corespunde realității în condițiile în care parte din experții audiați au recunoscut fie că aceste rapoarte atestă efectuarea unui număr de ore mai mare decât cel efectiv prestat, fie nu și-au recunoscut semnăturile care figurau pe aceste rapoarte.

S-a avut în vedere faptul că datorită indiciilor de fraudă generate de existența unor documente justificative care nu atestă realitatea operațiunilor solicitate la rambursare, cheltuielile reprezentând contravaloarea serviciilor de management pentru implementarea proiectului rămân afectate de neregulă în integralitatea lor.

Totodată, s-a mai reținut că direct responsabilă pentru această situație, respectiv depunerea de către beneficiarul, com. Dumești, la Autoritatea Contractantă a unor documente nereale sub denumirea "raport de activitate", fie prin contrafacerea semnăturilor experților fie prin faptul că acestea atestă o altă realitate cu privire la activitățile înscrise în conținutul lor, pentru a justifica realizarea activităților de către experții angajați de către partenerul Com. Aroneanu, este echipa de management prin intermediul managerului de proiect și a responsabilului regional, angajați ai firmei căreia i s-a externalizat managementul.

Față de această situație pârâtul a solicitat reclamantei să facă dovada sumelor concrete achitate în cadrul proiectului pentru cele două persoane, respectiv pentru dna. B. și pentru dl. C., însă beneficiarul finanțării, com. Dumești, a răspuns că nu intră în atribuțiile sale verificarea acestor aspecte, serviciul de management fiind externalizat, cele două persoane având raporturi juridice cu această firma respectivă și nu cu autoritatea locală. A mai adăugat reclamantul faptul că a contactat firma de management iar, aceasta a solicitat baza legală pentru solicitarea unor astfel de informații și documente suport care au caracter confidențial, având în vedere că nu s-a semnat un contract de prestări servicii cu autoritatea de management.

Având în vedere competența Direcției OIPOCU MEN, această autoritate a constatat că din documentele puse la dispoziție, aferente plăților făcute cu serviciile de management și consultanță, nu se pot stabili sumele efectiv cuvenite și achitate celor două persoane, drept pentru care a stabilit drept cheltuială neeligibilă și de recuperat întreaga sumă bugetată și achitată cu titlu de servicii de management, pentru întregul proiect, respectiv suma de 2.428.056,28 RON, reținându-se ipoteza în care însăși existența creanței bugetare depinde de existența unei fraude în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 66/2001.

În ceea ce privește fondul constatărilor Procesului-verbal contestat, prima instanță a reținut caracterul lor întemeiat.

Cu privire la constatările care vizează decontarea activităților aferente partenerului Com. Aroneanu, pentru care nu există certitudinea îndeplinirii lor în integralitate întrucât, pentru o parte din ele, există declarațiile experților însăși care recunosc neexecutarea tuturor orelor iar, pentru altele, documentele primare care ar fi trebuit să le ateste realitatea nu poartă semnătura pretinșilor autori, instanța a constatat că aceste sunt pe deplin confirmate în speță de înscrisurile administrate drept probatoriu: rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite în faza urmăririi penale, declarațiile persoanelor audiate în fața inspectorilor DLAF și cele date în fața organelor de cercetare penală.

În drept, prima instanță a amintit că potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 prin noțiunea de "neregulă" care determină stabilirea și recuperarea creanțelor bugetare aferente, se înțelege: "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE 1083/2006 prin "neregularitate" se înțelege: "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general."

Totodată, art. 60 din același Regulament prevede că: "Autoritatea de gestionare este însărcinată cu gestionarea și