ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1900/2021

Ședința publică din data de 25 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, sub nr. x/2020, în urma declinării de competență de la Tribunalul Constanța, revizuenta A. S.R.L. EFORIE SUD a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea sentinței civile nr. 1022 din 31.05.2017 a Tribunalului Constanța prin care a fost respinsă ca nefondată acțiunea promovată de reclamanta A. S.R.L. EFORIE SUD, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALAȚI – A.J.F.P. CONSTANȚA.

Prin sentința civilă nr. 119/CA din 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II – a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respinsa cererea de suspendare a judecății cauzei ca nefondată si a fost respinsa excepția tardivității cererii de revizuire.

Instanta a respins excepția lipsei de interes în formularea cererii de revizuire si a respins cererea de revizuire în materie de contencios administrativ și fiscal formulată de revizuenta societatea A. S.R.L. impotriva sentinței civile nr. 1022 din 31.05.2017 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALAȚI - A.J.F.P CONSTANȚA, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotarari a formulat recurs revizuenta S.C. A. S.R.L., invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că, în fapt, instanța de fond a revizuirii, la data 10.07.2020, prin repartizare aleatorie, a primit spre soluționare cererea de revizuire din partea Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, ca urmare a sentinței civile nr. 714/CA din 24.06.2020 prin care a fost declinata competența de solutionare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția A II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

La data de 15.09.2020, Curtea de Apel Constanța, secția A II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a avut de soluționat, ca urmare a înscrisurilor existente la dosar, cererea de suspendare facultativă, având în vedere lipsa acestui dosar în care se află înscrisuri care pot avea o influență hotăratoare asupra solutiei ce urmeaza a fi data.

A aratat recurenta că numai pentru cererea de suspendare facultativă a solicitat instanței să o soluționeze în lipsă. Insa, la data de 21.09.2020, Curtea de Apel Constanța, secția A II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, depășindu-și limitele cu care a fost investită, s-a pronunțat asupra ambelor cereri în lipsa recurentei-revizuente, deși revizuenta solicitase soluționarea în lipsă doar a cererii de suspendare facultativă.

Ca urmare a acestui fapt, recurenta a fost înlăturata de la dreptul constituțional de a se apăra oral și eventual în scris, raportat la înscrisurile aflate în dosarului nr. x/2016, aflat la ICCJ atașat altui dosar.

Menționeaza că cererea de revizuire privește sentința civilă nr. 1022/CA pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Decizia asupra suspendării, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, este de natură să contribuie la realizarea dreptului la un proces echitabil, ca și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil în vederea unei mai bune administrări a actului de justiție, precum și în respectarea principiului aflării adevărului, instanța fiind datoare să valorifice în interesul tuturor părților din proces înscrisurile, fără a aduce atingere drepturilor și interesele legitime ale părților.

Cu privire la soluționarea cererii de revizuire în lipsa revizuentei, recurenta apreciaza că în mod greșit a soluționat instanța această cerere, fără ca revizuenta sa-si spuna punctul de vedere și sa-l susțina cu trimitere la înscrisurile dosarului nr. x/2016

Este de necontestat că art. 6 parag. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale consacră, într-o largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând recursul raportat la criticile invocate, prin care sunt formulate motive de recurs cu privire la respingerea cererea de suspendare a judecății și soluționarea cererii de revizuire în lipsă, care se circumscriu art. 488 pct. 5 C. proc. civ., sentința atacată și actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta revizuentă a solicitat instanței de fond suspendarea judecății cererii de revizuire până la soluționarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a dosarului nr. x/2019, la care se află atașat dosarul nr. x/2016.

Dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., potrivit cărora că " (1) Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți", care prevăd o suspendare facultativă a judecății, au fost corect aplicate de instanța de fond a revizuirii.

În mod corect instanța de fond a constatat că soluționarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., împotriva sentinței civile nr. 1022 din 31.05.2017 a Tribunalului Constanța, nu depinde de existența ori inexistența unui drept care formează obiectul dosarul nr. x/2019, în condițiile în care acesta avea ca obiect o cale extraordinară de atac, contestație în anulare formulată de aceeași parte împotriva Deciziei nr. 759 din 12.06.2019 a Curții de apel Constanța, prin care a fost respins recursul declarat de aceeași parte împotriva sentinței civile nr. 1827 din 28.11.2018, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2016*, ca urmare a casării, cu trimitere spre rejudecare, a sentinței nr. 1022 din 31.05.2017 a Tribunalului Constanța (numai cu privire la contestația având ca obiect pct. 4 din Decizia nr. 365/17.05.2016). În ceea ce privește înscrisurile, în mod corect, față de obiectul cererii cu care a fost învestită, a constatat instanța de fond că soluționarea cererii de revizuire era posibilă fără atașarea spre consultare a dosarului nr. x/2016

Critica recurentei revizuente privind soluționarea cererii de revizuire în lipsa sa, este, de asemenea nefondată, având în vedere că prin cererea de revizuire soluționată prin hotărârea recurată revizuenta a solicitat judecata în lipsă, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că nu sunt fondate motivele de recurs, hotărârea recurată este legală raportat la criticile formulate în recurs.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 119/CA din 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția a II – a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.