ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 758/2024

Ședința publică din data de 09 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Tulcea, înregistrată sub nr. x/2022, la data de 22.11.2022, reclamanta societatea A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta Autoritatea Rutiera Română - ARR București, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună:

- anularea autorizațiilor de transport alternativ având nr. x/08.02.2022 și nr. x/05.09.2022 eliberate nelegal de Agenția Teritorială ARR Tulcea societății B. S.R.L. București, pe adresele punctelor de lucru deschise de aceasta în Com. Nufăru, Județul Tulcea și, respectiv, în Mun. Tulcea;

- anularea autorizației de transport alternativ nr. x/22.02.2022 eliberată nelegal de Agenția Teritoriala ARR Tulcea societății C. S.R.L. Brăila, pe adresa punctului de lucru deschis de aceasta în Mun. Tulcea;

- anularea oricărui act administrativ intern al pârâtei prin care s-a dispus eliberarea de Autorizații de transport alternativ pe adresele punctelor de lucru/sediilor secundare ale societăților solicitante.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința nr. 421 din 6 aprilie 2023 pronunțată de Tribunalul Tulcea – secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de intimată, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța.

În motivarea acestei soluții, instanța a reținut că reclamanta solicită anularea autorizației de transport alternativ nr. x/05.09.2022 eliberate de Agenția Teritorială ARR Tulcea și, de asemenea, că se judecă în contradictoriu cu Autoritatea Rutieră Română – ARR București, motivat de faptul că a solicitat retragerea autorizației de transport alternativ nr. x/05.09.2022 emisă de A.R.R. Tulcea, invocând în acest sens prevederile art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 49/2019, pârâta A.R.R. București refuzând să dea curs plângerii prealabile nr. x/04.10.2022 și nu a retras autorizația în temeiul art. 15 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 49/2019 pentru neîndeplinirea condițiilor art. 15 alin. (1), respectiv ca operatorii să aibă sediul în jud. Tulcea.

Astfel, având în vedere obiectul cauzei și prevederile art. 10 alin. (1) teza 2 din Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 625/1998, art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 49/2019 și art. 16 alin. (4) din O.U.G. nr. 49/2019 a declinat competența de soluționare a cauzei.

Prin sentința civilă nr. 273 din 23 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale, invocată de instanță din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea – secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație si Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că obiectul acțiunii este reprezentat de anularea unor acte administrative neevaluabile emise de o autoritate teritorială, respectiv Agenția Teritorială ARR Tulcea, competența materială de soluționare revenind tribunalului întrucât rangul autorității la care se referă art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 este rangul autorității emitente a actului administrativ contestat și nu rangul autorității chemate în judecată de către reclamant.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea – secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Din actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că reclamanta a sesizat instanța de contencios administrativ și fiscal la data de 22.11.2022, modificându-și, în mod succesiv, acțiunea.

Prin ultima cererea modificatoare, depusă la data de 7 martie 2023, reclamanta a solicitat:

- anularea autorizației de transport alternativ având nr. x/05.09.2022 eliberată nelegal de Agenția Teritorială ARR Tulcea societății B. S.R.L. București, pe adresa punctului de lucru deschis de aceasta în Mun. Tulcea;

- anularea autorizațiilor de transport alternativ nr. x/22.02.2022 și nr. x/10.06.2022 eliberate nelegal de Agenția Teritoriala ARR Tulcea și, eventual, de altă Agenție Teritorială ARR (a doua autorizație), societății C. S.R.L. Brăila, pe adresa punctului de lucru din Mun. Tulcea;

- anularea oricărui act administrativ intern al pârâtei prin care s-a dispus eliberarea de Autorizații de transport alternativ pe adresele punctelor de lucru/sediilor secundare ale societăților solicitante.

Înalta Curte reține că reclamanta a precizat, prin ultima cerere modificatoare, că renunță la judecarea celui de-al doilea capăt de cerere, întrucât a rămas fără obiect, precum și la judecarea celui de-al treilea capăt de cerere, cu privire la care se va îndrepta ulterior cu o acțiune separată către Curtea de Apel Constanța.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)".

Prin dispozițiile redate anterior, legiuitorul stabilește competența materială de soluționare a cauzelor în raport de două criterii, și anume: poziționarea autorității publice emitente a actului contestat în sistemul administrației publice (locale și județene/centrale) și valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.

Având în vedere obiectul cauzei de față, care privește un act administrativ emis de o autoritate publică județeană (Agenția Teritorială ARR Tulcea), competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent al actului atacat, fiind lipsit de relevanță faptul că reclamanta a formulat cererea în contradictoriu cu Autoritatea Rutieră Română ARR - București care este o autoritatea publică centrală.

Faptul că pârâtul chemat în judecată de către reclamantă este o autoritate publică centrală și nu emitentul actului, nu este de natură să schimbe competența materială de soluționare a cauzei, întrucât competența materială în soluționarea cauzei, astfel cum este stabilită prin art. 10 alin. (1) și (1

1

) din Legea nr. 554/2004 se stabilește în raport de obiectul cererii deduse judecății și nu de rangul autorității pârâte chemate în judecată.

Prin urmare, câtă vreme se contestă un act administrativ emis de o autoritate publică județeană (autorizația de transport alternativă nr. x/05.09.2022 eliberată de Agenția Teritorială ARR Tulcea), competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) și (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. și pe pârâta Autoritatea Rutieră Română - ARR București, în favoarea Tribunalului Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. și pe pârâta Autoritatea Rutieră Română-ARR București, în favoarea Tribunalului Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 09 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.