ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 742/2023

Ședința publică din data de 14 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 07.09.2020 și înregistrată sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, solicitând obligarea acestuia să îl propună Președintelui României pentru acordarea gradului militar de General de brigadă, cu o stea, în retragere, deoarece îndeplinește toate condițiile cerute de Ordinul Ministerului Apărării nr. M 132/2012, cu modificările și completările ulterioare, publicat în M.Of. nr. 747/2012 privitor la acordarea gradelor și înaintarea în grad a cadrelor militare în rezervă și în retragere.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 3/2021 din 14 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect - obligația de a face, ca nefondată, respingând deopotrivă, tot ca nefondată, și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată de ASOCIAȚIA "B..

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a exercitat calea de atac a recursului și, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul – reclamant a susținut că, potrivit instanței de fond, respingerea acțiunii s-a dispus pe considerentul că nu ar fi îndeplinit condiția impusă de art. 16, pct. l, teza a doua din Ordinul 132/2012 și condiția prevăzută la pct. 1, lit. a), din) Anexa nr. 1 la Ordinul 132/2012.

În ceea ce privește neîndeplinirea condiției de la art. 16, pct. 1, teza a doua din Ordinul 132/2012, ce prevede că:

"(1) Nu fac obiectul acordării gradelor/înaintării în gradul următor sau avansării în grad, după caz, cadrele militare care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate ori care au adus atingere demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare, înainte sau după trecerea lor în rezervă/retragere.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) cadrele militare prevăzute la art, 13 și 17, în privința condamnărilor din motive politice, precum și celelalte cadre militare care au fost reabilitate ori ale căror fapte au fost grațiate sau amnistiate, pentru infracțiuni care nu au avut legătură cu serviciul", susține recurentul că, deși instanța de fond a apreciat drept pertinente susținerile sale, potrivit cărora sancțiunea aplicată în urmă cu cca. 50 de ani a fost radiată de drept la un an de la data expirării termenului pentru care a fost aplicată, conform Regulamentului disciplinei militare și că sancțiunea nu mai există, cu toate acestea, fără o motivație bazată pe vreun text de lege, aceasta a apreciat că este corectă soluția MAN, deoarece faptele au fost de natură să afecteze valorile protejate de norma respectivă.

Consideră recurentul că, apreciind astfel, instanța a procedat greșit, deoarece nu s-a bazat pe nici un text de lege, acționând astfel în afara prevederilor legale.

Mai mult, instanța avea la îndemână prevederile art. 16 din Ordinul 132/2012, alin. (2), care dispun o excepție, iar în ceea ce îl privește sunt aplicabile dispozițiile privind reabilitarea, practic aceasta însemnând radierea dispusa prin Regulamentul disciplinei militare și în mod deosebit trebuia sa țină cont și de prevederile art. 17, care specificau imperativ: 'Prevederile prezentului ordin se aplica și altor cadre militare care au beneficiat de legi cu caracter special", recurentul susținând că deține titlul de "luptător în rezistenta anticomunista"-O.U.G.214/1999)

În ceea ce privește fapta de încălcare a disciplinei militare, recurentul solicită a se avea în vedere faptul că nu putea ajunge la gradul militar de colonel și nu putea accede la funcții mai mari, de conducere, dacă acea încălcare a disciplinei ar fi contat pe veci. De altfel, instanța nu a avut în vedere faptul că prin textul alin. (2) al art. 16 amintit, sunt exceptate chiar și cadrele militare care au săvârșit infracțiuni.

În aceste condiții, când fapta sa a fost doar abatere disciplinară, iar excepția se referă chiar și la fapte care au reprezentat infracțiuni, deci mult mai grave decât abaterea disciplinară, susține recurentul că era firesc să se înțeleagă faptul că se încadra la această excepție, astfel că era îndeplinită condiția cerută de ordin, ceea ce înseamnă că instanța a aplicat greșit legea.

În ceea ce privește neîndeplinirea condiției prevăzută de pct. l, lit. a) din Anexa nr. 1 la Ordinul 132/2012, respectiv: "să aibă merite deosebite pe plan național sau internațional, atât pe timpul activității în armată, cât și după trecerea lor în rezervă/retragere", recurentul susține că a arătat și dovedit prin cerere situația sa, cât și prin intervenția accesorie ă asociației "B.".

Reamintește faptul că a obținut gradul de colonel, că a fost decorat cu 5 ordine și medalii, iar toate acestea sunt datorate unor merite deosebite, recunoscute de miniștrii apărării și de președinții României.

De asemenea, susține că art. 3 din Legea 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, dispune: "Decorațiile sunt conferite cetățenilor români pentru serviciile excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în activitate", iar conform art. 4 din aceeași lege, decorațiile sunt conferite de Președintele României, la propunerea miniștilor de resort

Așadar, consideră recurentul că, prin respingerea cererii sale, înseamnă că MAN a respins practic aprecierile și ordinele unor miniștri, dar și fapte ale unor președinți ai României, în timp, ceea ce nu este posibil de acceptat.

Totodată, recurentul consideră că ar trebui înlăturată aprecierea instanței, potrivit căreia în lipsa unor criterii strict stabilite de lege nu poate cenzura organul competent, deoarece se poate extrage o concluzie în urma gradelor obținute, a fucțiilor deținute și decorațiilor primite. Apoi, există și un criteriu obiectiv, -fiind reprezentat de GRILA DE EVALUARE a competenței și meritelor coloneilor/comandorilor în retragere propuși a li se acorda gradul de general de brigadă/similar în retragere care se află în Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 132/2012 și, după cum a arătat și în cadrul acțiunii, a acumulat un punctaj mult mai mare decât cel impus de ordin, astfel că propunerea trebuia înaintată Președintelui.

În concluzie, solicită admitea recursului, pe considerentul că instanța de fond a încălcat unele prevederi legale iar pe altele le-a aplicat greșit. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Ministerul Apărării Naționale, în termenul legal, a formulat întâmpinare împotriva recursului promovat de recurentul - reclamant, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii de fond, ca temeinică și legală.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul –reclamant A. a combătut apărările intimatului-pârât Ministerul Apărării Naționale din cuprinsul întâmpinării, în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, solicitând a se respinge argumentele din întâmpinare, pe considerentul că nu sunt în concordanță cu normele juridice, unele dintre acestea fiind prezentate trinchiat și subiectiv, iar altele fiind doar simple afirmații, care nu sunt probate cu documente.

Procedura de soluționare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 17.09.2021 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 14.02.2023, în ședință publică, cu citarea părților, când, luând act de concluziile orale formulate de reprezentantul intimatului – pârât Miniterul Apărării Naționale, pe fondul recursului, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, fiind lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C. proc. civ. Înalta Curte a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, de apărările intimatei - reclamante și de normele legale incidente în litigiul dedus prezentei judecăți, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul A. este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, având în vedere considerentele expuse în continuare:

Înainte de a trece la analizarea criticilor formulate de recurentul – reclamant, instanța de control judiciar reține următoarea situație de fapt:

Reclamantul a avut calitatea de cadru militar, fiind în activitate în perioada 26.12.1969 - 30.06.2001 iar prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.P. 663/27.06.2001, reclamantul, ce fusese avansat la data de 31.07.1998 la gradul de colonel, a fost trecut în rezervă la data de 30.06.2001, în baza art. 85 lit. e) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, având în prezent calitatea de cadru militar în retragere cu gradul de colonel.

Fiind membru fondator al Asociației "B." Medgidia, reclamantul a fost propus de către aceasta pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere, astfel:

- în anii 2018 și 2019 - prin înaintarea propunerii la Direcția calitatea vieții din cadrul Ministrului Apărării Naționale, cu adresele înregistrate la nr. x/31.08.2018, respectiv CR439/20.08.2019;

- în anul 2020 – Președintelui României, cu adresa înregistrată la Administrația Prezidențială — Cabinetul Președintelui cu nr. C. pen. 1/430/21.02.2020, propunere ce a fost la rândul său transmisă spre analiză și soluționare Direcției calitatea vieții din cadrul Ministrului Apărării Naționale.

Neprimind soluții favorabile acestor solicitări, reclamantul a formulat petiția nr. D/Nl-1278/20.12.2019 adresată Președintelui României și petițiile nr. PI524/09.04.2020 și nr. P2117/29.05.2020 adresate Ministrului apărării naționale, față de care i s-a răspuns cu adresele nr. x/28.01.2020 și nr. y/16.06.2020, prin care i s-au adus la cunoștință motivele pentru care solicitările sale nu au primit o soluționare favorabilă.

Nemulțumit fiind de răspunsul primit, reclamantul a formulat prezenta acțiune având ca obiect obligarea Ministerului Apărării Naționale să îl propună Președintelui României pentru acordarea gradului militar de General de brigadă, cu o stea, în retragere, deoarece îndeplinește toate condițiile cerute de Ordinul Ministerului Apărării nr. M 132/2012, cu modificările și completările ulterioare, publicat în M.Of. nr. 747/2012 privitor la acordarea gradelor și înaintarea în grad a cadrelor militare în rezervă și în retragere.

Instanța de fond, prin hotărârea ce face obiectul prezentului control judiciar, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, ca neîntemeiată, reținând în esență că refuzul pârâtului de înaintare a propunerii spre aprobare nu a fost unul nejustificat, având în vedere condițiile prevăzute în Anexa 1 a Ordinului nr. 132/2012 dar și dispozițiile art. 16 pct. 1 teza a II-a din același ordin.

Înalta Curte apreciază că soluția primei instanțe este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, raportat la actele ce compun dosarul.

Trecând la analizarea criticilor formulate de recurentul – reclamant, constată Înalta Curte că acesta a invocat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce reglementează situația când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Reține Înalta Curte că, prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Astfel, Înalta Curte constată că în susținerea acestui motiv de nelegalitate recurentul a invocat interpretarea și aplicarea eronată de către prima instanță a dispozițiilor prevăzute în Anexa 1 a Ordinului nr. 132/2012 dar și a dispozițiilor art. 16 pct. 1 teza a II-a din același ordin.

Anexa nr. 1 alin. (1) a Ordinului nr. M 132/2012, ce reglementează criteriile privind analizarea situației cadrelor militare în retragere, în vederea acordării gradelor/înaintării în gradul următor prevede că:

"1. Analizarea situației cadrelor militare în retragere în vederea acordării gradelor

a) să aibă merite deosebite pe plan național sau internațional, atât pe timpul activității în armată, cât și după trecerea lor în rezervă/retragere;

b) să nu mai fi beneficiat de înaintare în grad în ultimii 3 ani (2 ani, în cazul celor răniți în acțiuni militare), iar prin noul grad să nu se depășească, față de gradul funcției deținute în activitate, două trepte ierarhice - pentru înaintări până la gradul de colonel (similar), inclusiv/o treaptă ierarhică - pentru înaintări vizând gradele de general (similari) (fac excepție răniții în acțiuni militare);

c) să nu facă parte din organizații interzise de legislația română;

d) să nu fi fost trecuți în rezervă/retragere din motive disciplinare sau penale, prin demisie sau la cererea cadrului militar respectiv;

e) ofițerii să fie absolvenți ai unor instituții militare de învățământ cu durata de cel puțin 2 ani sau ai unei instituții de învățământ superior, cu diplomă de licență, iar maiștrii militari/subofițerii propuși pentru acordarea gradului de sublocotenent să fie absolvenți ai liceului, cu diplomă de bacalaureat;

f) pentru acordarea gradului de general de brigadă/similar, să fi deținut, în activitate, gradul de colonel/similar și să fi îndeplinit, cel puțin 3 ani (2 ani, în cazul celor răniți în acțiuni militare, precum și în cazul celor decorați cu ordine și medalii naționale sau militare, cu însemn de război), perioadă în care a fost apreciat cel puțin cu calificativul "foarte bun", o funcție de șef secție sau superioară acesteia într-o structură centrală/structură subordonată nemijlocit ministrului apărării naționale/structură subordonată nemijlocit unei structuri centrale/stat major al categoriei de forțe/comandament de armă sau similar acestuia, funcția de comandant regiment/similar, comandant bază/similar, comandant/locțiitor/șef de stat major la structuri de nivel brigadă/similar și superioare acesteia sau, după trecerea în rezervă, funcția de director sau superioară acesteia într-o instituție a administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale ori funcția de președinte, vicepreședinte sau șef al structurii secretariat în structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă/retragere sau ale veteranilor de război, inclusiv la nivelul filialelor județene/de sector;

g) să atingă performanța minimă de 80 de puncte pe Grila de evaluare a competenței și meritelor coloneilor/comandorilor în retragere propuși a li se acorda gradul de general de brigadă/similar în retragere, cu condiția ca punctajul acordat pentru perioada cât au fost în activitate să fie de cel puțin 50 de puncte, iar cel aferent meritelor după trecerea în rezervă/retragere să însumeze cel puțin 30 de puncte.r/înaintării în gradul următor se face cu respectarea următoarelor criterii:

Alineatele 2 și 4 ale aceluiași articol conțin următoarele dispoziții "2. Criteriile menționate la pct. 1 sunt cumulative.", respectiv ". Constatarea neîndeplinirii integrale a criteriilor stabilite atrage nepromovarea propunerii de acordare a gradului/înaintare în gradul următor.", ceea ce înseamnă că neîndeplinirea integrală a criteriilor anterior menționate conduce la nepromovarea propunerii de acordare a gradului pentru aprobare Președintelui României.

În ceea ce privește criteriul menționat la pct. 1 lit. a) din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 132/2012, ce impune condiția ca militarul să aibă " merite deosebite pe plan național sau internațional, atât pe timpul activității în armată, cât și după trecerea în rezervă/retragere ", în acord cu instanța de fond și Înalta Curte apreciază că, deși, reținerea existenței unor merite deosebite presupune o apreciere de ordin subiectiv din partea organului competent, care nu poate face obiectul cenzurii instanței de judecată, în lipsa unor criterii strict stabilite de către lege, totuși, raportat la dispozițiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, care consacră caracterul excepțional al acordării gradului de general coloneilor și comandorilor, se constată că acest caracter trebuie să rezulte din anumite fapte " de excepție", " ieșite din comun" și nu doar ca o încununare a întregii cariere, ceea ce înseamnă că vechimea în muncă, specializarea, nivelul funcției încadrate și îndeplinirea atribuțiilor respectivei funcții nu pot fi catalogate ca " merite deosebite".

În ceea ce privește dispozițiile art. 16 alin. (1) din Ordinul nr. M 132/2012, ce prevăd că " nu fac obiectul acordării gradelor/înaintării în gradul următor sau avansării în grad, după caz, cadrele militare care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate ori care au adus atingere demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare, înainte sau după trecerea lor în rezervă/retragere", judicios a reținut instanța de fond că, deși sancțiunea retrogradării la gradul de sublocotenent pentru o perioadă de 1 an aplicată prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. MC 0072/05.02.1971, pentru consum de băuturi alcoolice și practici neregulamentare, respectiv folosirea de armament în mod abuziv, având drept consecință rănirea prin imprudență a altui militar, nu mai există, fiind radiată de drept la 1 an de la data expirării termenului pentru care a fost aplicată (conform Regulamentului disciplinei militare), totuși, aprecierea asupra măsurii în care faptele respective au fost de natură a afecta valorile protejate de norma legală anterior menționată, respectiv demnitatea, prestigiul și normele de comportare ce decurg din calitatea de cadru militar, nu depinde de radierea sau nu a sancțiunii și nu poate fi cenzurată de către instanța de judecată, întrucât intră în sfera marjei de apreciere a organului militar competent.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată, contrar celor susținute de recurentul – reclamant, că prima instanță, făcând o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și a Anexei 1 a Ordinului nr. M 132/2012, în mod just a reținut că refuzul pârâtului nu a fost unul nejustificat, avansarea cadrelor militare, indiferent că sunt în activitate, în rezervă sau în retragere, nu se poate face fără a acorda gradelor militare importanța cuvenită, ca expresie a desfășurării de fapte exemplare în plan profesional și social precum și a unui comportament ireproșabil, ca militar, cu atât mai mult acordarea gradului de general, ce are un caracter excepțional.

Argumentul recurentului referitor la punctajul obținut la Grila de evaluare a competenței și meritelor coloneilor/comandorilor în retragere (acesta fiind criteriul menționat la lit. g) din cadrul Anexei nr. 1) nu poate conduce la schimbarea soluției primei instanțe, deoarece acesta nu este singurul criteriu impus pentru acordarea gradului de general, conform Anexei 1 a Ordinului nr. M 132/2012, iar pârâtul a refuzat a da curs solicitării reclamantului pentru neîndeplinirea altui criteriu, respectiv a criteriului menționat la lit. a) din cuprinsul aceleiași Anexe, ce reglementează condiția ca respectivul cadru militar să aibă merite deosebite pe plan național sau internațional, atât pe timpul activității în armată, cât și după trecererea în rezervă/retragere, iar neîndeplinirea unui singur criteriu din cele stabilite în actul normativ anterior menționat atrage nepromovarea propunerii de acordare a gradului, potrivit pct. 2 și 4 din Anexa 1 a Ordinului nr. M 132/2012.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, interpretând în mod corect dispozițiile anterior menționate, argumentele invocate de recurentul - reclamant în cadrul motivelor de recurs nefiind apte să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamantul A., ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate, ca legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 3/2021 din 14 ianuarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 februarie 2023.