ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5767/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5767/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 5 decembrie 2023
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23.056.2023 sub nr. x/2023 contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, contestație împotriva Hotărârii nr. 666 emise la data de 28 martie 2023 de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea hotărârii menționate și obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru judecători la emiterea unei noi hotărâri având ca obiect transferul contestatorului de la Judecătoria Pașcani la Tribunalul Iași.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 60-61
2
din Legea nr. 303/2004 și art. 29 din Legea nr. 317/2004.
Apărările formulate în cauză
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată formulată de A..
Procedura de soluționare a contestației
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a contestației și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 200-201 C. proc. civ.
În temeiul art. 201 alin. (3) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului, din data de 11.07.2023, s-a fixat primul termen pentru soluționarea contestației, la data de 05.12.2023, în ședință publică, cu citarea părților.
La data de 28 noiembrie 2023, contestatorul A. a transmis pe e-mail la instanță cerere de renunțare la judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ.
Raportat la momentul formulării cererii de renunțare și la dispozițiile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., cererea de renunțare a fost comunicată de către instanță pârâtului, pentru a-și exprima poziția cu privire la aceasta.
La data de 5 decembrie 2022 s-a transmis, din partea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, note scrise prin care solicită instanței să ia act de manifestarea de voință în sensul arătat de contestator.
Considerentele și soluția Înaltei Curți
Cu privire la cererea de renunțare la judecata contestației. Soluția Înaltei Curți
Înalta Curte, având de analizat cererea de renunțare la judecata contestației, astfel cum a fost formulată de contestator, reține că procesul civil pornește la inițiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul și limitele procesului, iar asupra acestuia, în condițiile legii, are un drept de dispoziție, drept reglementat prin dispozițiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunțe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în ședința de judecată ori prin cerere scrisă.
Instanța constată că, în cauză, contestatorul A. a formulat cerere de renunțare întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă."
Înalta Curte reține deopotrivă aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, dispoziții în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecată, în condițiile legii.
Instanța are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
Prin urmare, având în vedere acordul expres al pârâtului cu privire la cererea de renunțare formulată de contestator, reținând deopotrivă, că renunțarea este un act de dispoziție unilateral și irevocabil, dând eficientă principiului disponibilității, instanța va lua act de renunțarea contestatorului la judecata contestației.
Temeiul legal al soluției adoptate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 406 C. proc. civ., republicat, urmează ca Înalta Curte să ia act de renunțarea contestatorului A. la judecata contestației formulate împotriva Hotărârii nr. 666 emise la data de 28 martie 2023 de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul art. 406 C. proc. civ. ia act de renunțarea contestatorului A. la judecata contestației formulate împotriva Hotărârii nr. 666 emise la data de 28 martie 2023 de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 decembrie 2023.