ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 570/2024

Ședința publică din data de 01 februarie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal la data de 19 februarie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, contestație împotriva Deciziei nr. 86/25.01.2021, emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin care a solicitat anularea Deciziei de Sancționare privind sancționarea cu amendă în cuantum de 450.000 RON și, în subsidiar, înlocuirea amenzii (art. 163 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 237/2015) cu sancțiunea avertismentului (art. 163 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 237/2015), întrucât nu sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 163 alin. (11) din Legea nr. 237/2015, pentru aplicarea sancțiunii cu amenda și, în al doilea subsidiar, reducerea cuantumului amenzii la nivelul minim de 10.000 RON prevăzut de art. 163 (4) lit. b) din Legea nr. 237/2015, cu obligarea ASF la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1054 din 30 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantul A. - Președinte B. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară "ASF", a anulat în parte Decizia ASF nr. 86/25.01.2021 și a dispus reducerea cuantumului amenzii stabilit prin Decizia ASF nr. 86/25.01.2021 la 45.000 RON, respingând în rest cererea.

Împotriva sentinței sentinței civile nr. 1054 din 30 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamantul A. - Președinte B. S.A. și pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară.

3.1. Recurentul-reclamant A. - Președinte B. S.A. a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

3.2. Recurenta-pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Recurentul-reclamant A. - Președinte B. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de partea adversă, ca nefondat.

Recurenta-pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de partea adversă, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, motivul de recurs de ordine publică referitor la lipsa capacității procesuale de folosință a recurentului-reclamant, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură. Aceste dispoziții sunt aplicabile pe tot parcursul judecății, atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac, de la momentul formulării, până la cel al soluționării cererii/căii de atac.

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul instanței de recurs, reclamantul A. a decedat la data de 29 noiembrie 2022, conform certificatului de deces seria x nr. x/02.12.2022 . Prin urmare, la data judecării recursului, reclamantul era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudindea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin contestația formulată împotriva deciziei de sancționare cu amendă putând fi executată doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor reclamantului decedat.

În raport de dispozițiile art. 40 C. proc. civ., care sancționează cu nulitatea actul făcut de o persoană fără capacitate procesuală, Înalta Curte constată că motivul de recurs de ordine publică este fondat, consecința fiind aceea a admiterii recursurilor declarate de reclamant și de pârâtă și rejudecării cauzei din perspectiva lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului. Astfel fiind, nu mai este necesară examinarea criticilor de nelegalitate invocate în cererile de recurs, câtă vreme constatarea lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului reprezintă un fine de neprimire care împiedică analiza de fond a cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 40 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursurile declarate de reclamantul A. - Președinte B. S.A. și de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, va casa sentința recurată și, rejudecând, va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. - Președinte B. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamantul A. - Președinte B. S.A. și de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinței civile nr. 1054 din 30 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Anulează cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. - Președinte B. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 01 februarie 2024.